1,169 matches
-
sportiv. Școala datează din 1921 și aici învață 500 de copii. Arhitectura repetă modelul Primăriei din Craiova. În 1920, după Unirea cea Mare, membrii Consiliului eparhial au pornit prin țară, din oraș în oraș. Le-a plăcut ce-au făcut oltenii. Unii copii pleacă la licee la Iași, la Bacău, dar, din lipsă de bani, se retrag. Cei mai mulți vând mărunțișuri pe stradă, muncesc pământul în parte sau pleacă în Turcia. Un american a făcut o fabrică de confecții, dar le plătește
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
porumbul din peticul de la marginea pădurii. Scăpate din poala nopții, două bivolițe cu o vițelușă adulmecă buruienile tinere, cruțate de brumă. - Ziua bună! Au rămas verzi dovlecii... - Că nu-s dovleci, îs pepeni. Dovleci îs cei galbeni, de care mâncă oltenii, îmi explică Mihai Cicio. Nu s-or copt pepenii. N-o fo’ niciodată așa. Nimic nu mai mere cum trăbă din cauza fumului de la Baia. Vine Gogu MaGogu! - Atunci lăsați-l pârloagă... - D-apăi cum dară?! Cum să trăiești dintr-o pensie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să-l piardă ! Ai fi zis că era șef la Venus... Acu, de ieșit, nu mai iese decât pe vreme frumoasă, face o plimbare pe jos pân-la Cișmigiu, merge țeapăn, cu burta-nainte, burtă de negustor, așa cum ăla bătrânu, tăticu, oltean prizărit, n-a avut niciodată. Ăsta era ofu lui : Ce fel de negustor oi fi io dacă nu am burtă ? i se tot plângea când mai îmbătrânise. Da omu ei, el așa a fost toată viața : nalt și pântecos. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
crescut cu băiatu și cu ailaltă fată, e hei, alta i-ar fi fost și bietei mămica viața ! Ar fi mers și ea la pension, ar fi crescut ca o domnișoară și nu s-ar mai fi măritat c-un oltean, și n-ar fi stat la tejghea, și n-ar fi bătut noroaiele Pantilimonului, cu șapte copii agățați de poală ! Biata mămica ! Să n-o fi dat mă-sa, grecoaica, de suflet, alta i-ar fi fost viața și poate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
umble în haine nemțești și-avea și lanț gros de aur la ceas și mustața în furculiță. Îi mersese bine, da-n august toată noaptea bătuse clopotele și decretase mobilizarea. Și când s-a-ntors, s-alesese prafu de toate... Da tăticu, oltean cu dooșpatru de măsele, că și la obzeci de ani uite-așa spărgea alunele-n dinți, c avea toți dinții-n gură, tăticu a luat-o iar de la-nceput. A luat-o cu negustoria la sate. Dacă murise mămica, tăticu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
propos de ele o permanentă senzație de vinovăție și rușine. Și, într-adevăr, cum să-ți vie a plânge citind ordonanțele regale pe care lucizii le critică în fel și chip, iar mulțimea le ignoră, alergând fiecare zăpăcit printre cobilițele oltenilor sau la coadă la brutărie ? Astfel, orașul arăta destul de straniu, fiind aproape lipsit de mijloacele obișnuite de circulație. Abia seara mi-am dat seama cât am fost de norocoși, aflând că nenumărate automobile, trăsuri, chiar și taximetre au fost rechiziționate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că eu nu mă descurc ! Dar ea ? Atâta e de timidă, că e gata a leșina când trece pragul unei audiențe... Dar având casă grea, și fată de măritat, și alta mare, dată de suflet, măritată mai demult după un oltean din Pantelimon, ajunsă de nevoi și cu o droaie de copii atârnați de poală... Am scos iarăși ceasul și m-am uitat la el, ajuns în culmea enervării ! Cum să iubești umanitatea, plonjat fiind în anturajul din care nu ai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pân-la Școala comercială ? Vâram mâna-n tejghea și-i plăteam lu Ilie taxele, ce mă mai certasem cu tăticu să-l lase la carte ! N-am bani, bre, n-am ! Dacă n-am, ce vreai să fac ? făcea ăla bătrânu. Oltean apucător ! Și tot ce-a avut, și case, și prăvălie, și bani, a lăsat la copiii d-al doilea, la ai Mârlancii, de s-a ales prafu de toate ! Da pe Ilie io l-am dat la Școala comercială ! Ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe Margareta, la care mersese să aibă parte de adevăratul premiu pentru succesul lui la olimpiada de la care venise cu trenul de dimineață, Mihai mai avea încă deplină încredere în sine. În sine și-n încurajarea prietenului său Lie, un oltean cu vreo cincisprezece ani mai în vîrstă, muncitor într-o fabrică de încălțăminte, pe care-l cunoscuse cu doi ani în urmă pe litoral, într-un spital de ortopedie. Deși concurenților li se asigurase cazare la căminele studențești, Mihai preferase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
că, dacă nu pare, măcar să se poarte ca un matur. Întîi și-ntîi o va repezi puțin pe Tamara. Cu ce drept i-a jignit soția?! Nu că e Ana e vorba de soția lui! Ar trebui să aibă ceva de oltean în el: înjură-l de ce vrei, nu de muiere! Luni dimineața, urcat în autobuzul ce vine din marginea orașului, caută cu privirea capul brumat al Tamarei. Nu-i. Dar nici nu insistă. Abia în una din zilele următoare, se întîlnește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Românii au existat în anul 1719 și aceasta se dovedește prin faptul că aceștia au refuzat categoric sa suporte impozitele,birul de căsătorie a coloniștilor și au făcut revoltă sângeroasă în anul 17241725, când veniseră în această zonă mai mulți olteni. Istoricii susțin că partea cea mai mare a românilor din Moldova Nouă au venit aici din Mehedinți. După conscripția bisericească catolică la 1549 comuna avea 66 case. Locuitorii din Moldova Nouă au trecut prin multe clipe grele, au dus adeseori
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și În biserică prin secolul al XI-lea. Lumina... nu ne venea, ca azi, de la Răsărit, ci din Sud, de la Bulgari, prin „Grecii” Chiril și Metodie... - Tu nu-nțelegi că eu vorbesc de Basarabeni, nu de toți Românii? Repet: Munteanul, Olteanul, Ardeleanul, Moldoveanul dintre Prut și Carpați auzeau, În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
îl merită aici, în spațiul românesc. Vor fi săli cu câțiva spectatori, cunosc publicul românesc, care se poate duce la un film autohton din două motive: dacă aude că e cu bășcălie, cu hăhăială, că „ne râdem“, gen Garcea și Oltenii (ce deține recordul de box-office în România pentru un film autohton lansat după 2000), sau dacă aude că e ceva politic cu el, că dă în Iliescu, că dă în Băsescu, ceva de genul ăsta. Acolo mai reacționează. La valoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
sale lui N.M. Condiescu, prietenul său, acum președinte al Comitetului de conducere a Asociației scriitorilor: „Dragă Nicule, rândurile tale m-au găsit după o călătorie în Oltenia... Văzând țara voastră întreagă am început să vă înțeleg mai bine, pe voi oltenii. În alcătuirea sufletească a voastră nu mai intră ca notă fundamentală colina, cu unduiri la infinit, deși doina este cântată în Oltenia. Voi ieșiți - scăpați din spațiul mioritic, nostalgic și resemnat al românismului. Olteanul are un alt stil moral pe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vă înțeleg mai bine, pe voi oltenii. În alcătuirea sufletească a voastră nu mai intră ca notă fundamentală colina, cu unduiri la infinit, deși doina este cântată în Oltenia. Voi ieșiți - scăpați din spațiul mioritic, nostalgic și resemnat al românismului. Olteanul are un alt stil moral pe care i-l dă Dunărea și plaiurile ei largi, ceva neânduplecat, dar mlădios, de o putere care curge și trece chiar printre munți, făcându-și loc în lume...Totodată am reluat piesa la care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
În istoriografia românească va fi mai multă lumină. Atunci multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne aplecăm asupra unor fapte - cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar În Moldova rușii și ucrainenii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Presupunând că forța de asimilare a românilor este așa de puternică, de ce nici o minoritate de la noi, venită În ultimii 300 de ani
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Trebuie să mărturisesc că și eu am trăit, de mai multe ori, experiențe care mi-au îndreptat gândurile spre același făgaș. În spatele măștii lor afabile și a bunăvoinței fără margini, a amabilității excesive, care i-ar lăsa, cu siguranță, unui oltean neaoș impresia că poți "șterge cu ei pe jos", în spatele a ceea ce nu știi cum să definești altfel decât drept o exasperantă incapacitate asertivă pentru Dumnezeu, spune și tu o dată ce crezi, Reiko, tu ce crezi, fără "poate", fără "cumva", fără
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și găsesc că e o zădărnicie fără seamăn să aspiri la așa ceva, să vrei "să cucerești" marele oraș. Oricum, eu prefer discreția și nu agreez cu niciun chip prim-planul. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești? Cum se manifestă orgoliul la tine? Nu-mi dau seama dacă oltenii sunt sau nu mai vanitoși decât alții. Atât cât am observat trăind în Oltenia, un sentiment accentuat de mândrie locală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești? Cum se manifestă orgoliul la tine? Nu-mi dau seama dacă oltenii sunt sau nu mai vanitoși decât alții. Atât cât am observat trăind în Oltenia, un sentiment accentuat de mândrie locală se pare că le este propriu. Uneori această mândrie se transformă în înfumurare, în convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că le este propriu. Uneori această mândrie se transformă în înfumurare, în convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă o stupizenie și un sentiment negativ, e de fapt o infirmitate sufletească. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic, oricum nu relaționez după criterii de zonalitate, nu sunt ca mentalitate un regional și nu mă poziționez în acest sistem de referință regional, cu priorități ori cu ierarhii, cu însușiri repartizate pe provincii. Eu nu mă consider deasupra nimănui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
face ca o generație să scrie oarecum asemănător, până în momentul în care survin poeții adevărați ... Îți spun un secret: am făcut armata, în prima parte, la Caracal, la infanterie. Da, chiar la Caracal, ce te miri...? Acolo am aflat că oltenii vor să fie șefi cu orice preț, ardelenii tot caută nordul, ca să stabilească unde e Clujul, pe când moldovenii se dau bine pe lângă bucătărie...! Într-o cronică sportivă, făcând referire la nu știu ce meci de fotbal și la nu știu ce fotbalist moldovean ratangiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
toate, dar e și destulă prejudecată: mă tem că "observatorul" social care a enunțat toate astea e un tip mediocru, cu un ascuțit simț al observației, însă limitat la propriul punct de vedere, unul sarcastic. Sunt mai multe tipuri de olteni, ardeleni și moldoveni decât cunoaște omul din popor, știi bine asta. Pe Fănuș Neagu (o sală de la Hotelul "Jiul" din Craiova e botezată cu numele său, ghici de ce!) îl citeam în famata "Luceafărul" sub conducerea poetului Fruntelată, un oltean șef
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
avut! De altfel, el, împreună cu cealaltă extremă, Florin Dospinescu, au fost actorii principali ai victoriei băcăuane de la Târgu Jiu. O victorie meritată, de altfel, chiar dacă finalul a fost unul dramatic, ai noștri câștigând, ironia sorții, la același scor cu care oltenii învinseseră în primăvară la Bacău. Știința a condus mai tot timpul, a avut 9-6, apoi 14-12 la pauză, având un moment mai delicat când, la 19-16 pentru băcăuani, s-au ratat trei atacuri, gazdele preluând conducerea cu 2120. Știința a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]