1,311 matches
-
penumbrei lui Rembrandt. De fapt, ceea ce dă organicitate poeziei este lunga monografie a dragostei, în care: "Spectacolul în aer liber caută cuvintele care să vină să povestească: "cum a fost" și "cum sunt": "Frumoasă ești, iubita mea./ Mâinile tale peste omături se văd trecând/ Lăsând pe zăpadă două urme albastre/ Ca două urme de sănii." Nina Cassian semnalează fața nevăzută a lucrurilor, specificând, bunăoară, cum vremea, ca un diamant ascuțit, îi brăzdează obrazul și din nou spaima în fața bătrâneții se exteriorizează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de Sf. Vasile [1 ia nuarie], va fi îmbelșugat tot anul. Dacă în ziua de Bobotează [6 ianuarie] va fi vreme fru moasă, va fi un an îmbelșugat în pîne și pește. Cînd Sfinții [9 martie] găsesc pămîntul coperit cu omăt, anul va fi bun. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe [23 aprilie] va fi rouă multă ori va fi pîclă e semn de an bogat. Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belșug în toate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se plătească, căci altfel va avea pe lumea cealaltă cîni și pisici de pomană. Cînd zvîrli apa descîntată pe un cîne și el se scutură, atunci să știi că bolnavul are leac; cînd nu, nu. Cînd se culcă cînele pe omăt, are să fie cald. Cînd visezi cîni, ai dușmani. Se crede că, dacă mușcă pe cineva vreun cîne, trebuie pus pe mușcătură un ban, ș-apoi se va vindeca. Cînd te mușcă vreun cîne, să pui la rană o para și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dinții. Dochia Se crede că, pînă ce nu dezbracă baba Dochia toate cele douăsprezece cojoace ce le are, nu se face primăvară, iară la dezbrăcarea fiecărui cojoc trebuie să fie furtună și ger. Baba Dochia s-a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea-i mai voi nică decît ei. Frigul se întărîtă; baba își pune cele nouă cojoace și frigul nu avu ce să-i facă. începu să ningă; baba își întoarse un cojoc pe dos și tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din cui, moare cineva. (Gh.F.C.) Dacă copilul se uită noaptea în oglindă, va fi gîngav. (Gh.F.C.) Să nu mănînci privind în oglindă, că îți mănînci norocul. (Gh.F.C.) 263 Om De omul roșu, spîn și însămnat să fugi cît îi trăi. Omăt Omătul care cade primăvara să fie al mieilor și al paserilor. Acela căruia i s-a făcut vreo nedreptate bate metanii, numărînd firele de grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cui, moare cineva. (Gh.F.C.) Dacă copilul se uită noaptea în oglindă, va fi gîngav. (Gh.F.C.) Să nu mănînci privind în oglindă, că îți mănînci norocul. (Gh.F.C.) 263 Om De omul roșu, spîn și însămnat să fugi cît îi trăi. Omăt Omătul care cade primăvara să fie al mieilor și al paserilor. Acela căruia i s-a făcut vreo nedreptate bate metanii, numărînd firele de grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui omorît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
descîntă un descîntec. Cel care samănă sămînța de micșunele să fie cu gura plină de pîne, legat la mîna cu care samănă și să nu vorbească, ca să iasă florile bătute. Se crede că este bine a strînge ceva din primul omăt, a-l topi și a stropi cu acea apă răsadul; și apoi purecii de pămînt nu-l vor strica. Se crede că nu e bine a pune sămînța pregătită pentru sămănat în saci de făină, căci la din contra, acel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șoarecii toate lucrurile. Cînd strîng șoarecii mișuni*, e semn de iarnă grea. Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd toamna sînt șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul la amiază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cer, apoi se crede că ploaia va înceta. Semne generale Se crede că dacă e în ziua Anului Nou chidie* anul va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu este omăt, apoi se crede că se va pune; dacă însă atunci este omăt, apoi se va sparge. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea cu Iordanul [sfințirea apei] se va muta; dacă vremea a fost moloșagă, se va înăspri. Cum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă e în ziua Anului Nou chidie* anul va fi roditor. Dacă în ziua de Sf. Trifon, căruia îi zic și „Trif cel nebun“, nu este omăt, apoi se crede că se va pune; dacă însă atunci este omăt, apoi se va sparge. Dacă vremea la Bobotează este geroasă, după ieșirea cu Iordanul [sfințirea apei] se va muta; dacă vremea a fost moloșagă, se va înăspri. Cum va fi în ziua de Sfinți așa va fi toată primăvara. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
geroasă vara va fi călduroasă. Cînd asfințește soarele, se vede un sor*; dacă acest sor se află în stînga soarelui, atunci are să fie frig; iar dacă-i în dreapta, atunci are să fie cald. Dacă va tuna primăvara pe cînd încă este omăt, apoi se crede că peste vară va fi multă grindină. Se crede că cum va fi timpul patru zile după lună nouă, așa va fi el întreaga lună. Cînd iarna, pe timp de ger, oile nu vor mai mînca cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui hoț cu însușiri mitice. Făptura prezentată până acum avea o alcătuire dublă: masculină și feminină, reprezentând o imagine caricaturală, între gingășie și grotesc. Cu ajutorul comparațiilor concrete este evidențiată feminizarea eroului viril, sunt subliniate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dependentă de geniu și de creație și se manifestă intens în călătoria fantastică de pe lună, călătorie care "nu fusă decât o sărutare lungă". Dan, erou demiurgic, a creat un peisaj edenic pe lună, unde se întrepătrund toate regnurile: cireșii "cu omătul trandafiriu", florile "cântau în aer cu frunze" ș.a. Constelațiile care se reflectă în ape sugerează o suprarealitate, un univers fantastic, în consonanță cu starea sufletească a eroilor. Intrând în armonia universală, cuplul Dan-Maria pare fascinant: "El își rezima fruntea încununată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care anamneza poetică le recuperează aproape intacte, ca în cu tălpile în lutul bucătăriei de vară: "cu tălpile în lutul bucătăriei de vară/ ne-am afundat copilăria în curtea lucreției/ în mijlocul ierbii vasile priponea fulgerele/ scăpate de cerul rupt din omăt/ iar noi țeseam din coada minodorei/ vioară și țambal/ și cântam în cerdacul cu păianjeni/ greierii noaptea se ascundeau/ în găurile de șarpe/ și căutau ouă să își ascută glasul// (...)// până când a venit toamna/ și au căzut frunzele prin praful
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
148, când: Treceau clipe mari zdrențuite pe cer,/ Mișcând pe zăpadă umbre abia colorate,/ Le priveam cum răsar, cum vâslesc și cum pier/ În lumina din care izvorâseră toate.// Vinovate de-a fi doar atât se-oglindeau/ Înmulțindu-și în omătul complice,/ Ca și cum s-ar scuza că-s prea gingașe sau/ Ca și cum, uluite, ar cerca să explice// Veșniciei fiorul împăcat și intens/ Al făpturii lor lungi de nor auster/ Căci, scăpate istoriei și curate de sens,/ Treceau clipe mari zdrențuite pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
398. 97 Vezi Ibidem, p. 398. 98Ibidem, p. 398. Există în opera Anei Blandiana și reprezentări de vis, dar și ele sunt construite rațional: Mi-ar place să mă fac păstor de fulgi,/ Să am în grijă turme mari de-omăt/ Pe care să le port prin ceruri lungi/ Și să le-aduc mai albe îndărăt.// În nopți clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de mult dovedit din experiențe sublinia de astă dată hidrologul Hodocin că pădurile au o mare înrâurire asupra atmosferei și asupra izvoarelor aflătoare în pământ cu păduri. Prin desimea copacilor se atrage o mare parte a norilor, a rouăi, a omătului și a ploii, care adeseori se opresc și se lasă peste locurile cu păduri, în asemine chip și prin infiltrația umezelilor din atmosferă, prin păduri, păstrează și sporesc izvoarele câtimea lor de apă, când, dimpotrivă, se împuținează și adeseori sacă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
capital, nici este complicată. Din aceste temeiuri, este de dorit înființarea unei asemenea fabrici, care ar aduce folos sigur și antreprenorului. 20-le. Săgă din piatră acră, alaum, alaunsinter, este productul celei mai denainte prin înriurirea apei de ploae, de omăt și căldura soarelui, de la care capătă consistența; această săgă cuprinde mai multă piatră acră decât acea mai sus arătată. 21-le. Humă porțelană, kaolin porzelanerde, formează straturi groase de 3-4 palme aproape de satul Fântânele, pe lângă târgul Bacău; s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]