1,499 matches
-
1. Termeni și atribute ale artei în general Pentru început aș dori să subliniez importanța folosirii anumitor concepte ce au o însemnătate mai mare în perioada transcedentalului medieval. Deoarece arta se prezintă sub forme multiple, pentru o clarificare mai bună, ontologia va aduce în discuție atributele existențelor artistice. Ontologia operei trebuie să plece de la un statul evident și concret al operei de artă prin care poate fi definită entitatea ei. În acest context, obiectele de artă sunt văzute necondiționat, ca lurcuri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Pentru început aș dori să subliniez importanța folosirii anumitor concepte ce au o însemnătate mai mare în perioada transcedentalului medieval. Deoarece arta se prezintă sub forme multiple, pentru o clarificare mai bună, ontologia va aduce în discuție atributele existențelor artistice. Ontologia operei trebuie să plece de la un statul evident și concret al operei de artă prin care poate fi definită entitatea ei. În acest context, obiectele de artă sunt văzute necondiționat, ca lurcuri în sine ce pot avea o prezență valentă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pulchrum reprezintă dezvăluirea ființei în fața intelectului, mai mult pulchrum se afla între bonum și verum față de care ideea de intelect corespunde, ceea ce face din ideea de frumos o imagine distinctă a diferenței. Aceste concepte nu doar că aduc un aport ontologiei operei de artă, dar oferă o clară diferența între obiectele de artă, ca medium spre intelect, și obiectele de altă natură. Opera de artă își depășește statutul său fizic prin felul în care este reprezentată. De exemplu, Collingwood se opune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
determinarea entității artei. Pentru a vedea dacă un obiect este concret sau abstract sau dihotom trebuie să analizăm modul în care o categorie întră în relație cu cealaltă. 4.2. Problema referenței artei Un alt pericolul pe care îl prezintă ontologia operei de artă stă în modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile ontologice intră în conflict cu multiplele aspecte ale simțului comun. Chiar dacă opera se prezintă ca fiind singulară este foarte posibil să observăm anumite multiplicități ontologice la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și existența. O investigație a lucrurilor independent de referința lor e o gândire a lucrului în sine. Investigația ontologică a lucrurilor simple nu este o investigație a gândurilor, ci o investigație a lucrurilor așa cum se prezintă prin ele însele. Astfel, ontologia nu cercetează ce există, existentul, ci posibilitățile și necesitățile pure. Ontologia formală investighează ceea ce noi numim o idee, o substanță sau o proprietate pentru a găsi structura interioară a lucrurilor în ele însele. Pentru Ingarden, acest tip de cercetare ontologică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o gândire a lucrului în sine. Investigația ontologică a lucrurilor simple nu este o investigație a gândurilor, ci o investigație a lucrurilor așa cum se prezintă prin ele însele. Astfel, ontologia nu cercetează ce există, existentul, ci posibilitățile și necesitățile pure. Ontologia formală investighează ceea ce noi numim o idee, o substanță sau o proprietate pentru a găsi structura interioară a lucrurilor în ele însele. Pentru Ingarden, acest tip de cercetare ontologică implică explicitarea formei unei idei sau a formei unei substanțe, înțelegând
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
investighează ceea ce noi numim o idee, o substanță sau o proprietate pentru a găsi structura interioară a lucrurilor în ele însele. Pentru Ingarden, acest tip de cercetare ontologică implică explicitarea formei unei idei sau a formei unei substanțe, înțelegând prin ontologie o analiză a priori a conținutului ideii, unde ideile sunt indepedente de conștiință și sunt înțelese ca entități non-temporale. Ontologia vorbește de lucrurile pe care ea le caută. Obiectul (Gegenstand) este tot ceea ce există, iar o entitate concretă este lucrul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
însele. Pentru Ingarden, acest tip de cercetare ontologică implică explicitarea formei unei idei sau a formei unei substanțe, înțelegând prin ontologie o analiză a priori a conținutului ideii, unde ideile sunt indepedente de conștiință și sunt înțelese ca entități non-temporale. Ontologia vorbește de lucrurile pe care ea le caută. Obiectul (Gegenstand) este tot ceea ce există, iar o entitate concretă este lucrul în sine care este auto-suficient, spre deosebire de entitățile abstracte care nu sunt suficiente prin ele însele. Dacă ontologia pune problema existenței
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca entități non-temporale. Ontologia vorbește de lucrurile pe care ea le caută. Obiectul (Gegenstand) este tot ceea ce există, iar o entitate concretă este lucrul în sine care este auto-suficient, spre deosebire de entitățile abstracte care nu sunt suficiente prin ele însele. Dacă ontologia pune problema existenței, meta-ontologia pune problema existenței răspunsurilor obiective la întrebarea de bază a ontologiei. Ontologia realistă sugerează existența unor astfel de răspunsuri obiective, pe când ontologia antirealistă nu. Dacă ontologia operei și-a stabilit obiectul tematic al cercetării (ce tip
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
tot ceea ce există, iar o entitate concretă este lucrul în sine care este auto-suficient, spre deosebire de entitățile abstracte care nu sunt suficiente prin ele însele. Dacă ontologia pune problema existenței, meta-ontologia pune problema existenței răspunsurilor obiective la întrebarea de bază a ontologiei. Ontologia realistă sugerează existența unor astfel de răspunsuri obiective, pe când ontologia antirealistă nu. Dacă ontologia operei și-a stabilit obiectul tematic al cercetării (ce tip de obiect este opera de artă și ce fel de entitate sau existență implică), metodologia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ceea ce există, iar o entitate concretă este lucrul în sine care este auto-suficient, spre deosebire de entitățile abstracte care nu sunt suficiente prin ele însele. Dacă ontologia pune problema existenței, meta-ontologia pune problema existenței răspunsurilor obiective la întrebarea de bază a ontologiei. Ontologia realistă sugerează existența unor astfel de răspunsuri obiective, pe când ontologia antirealistă nu. Dacă ontologia operei și-a stabilit obiectul tematic al cercetării (ce tip de obiect este opera de artă și ce fel de entitate sau existență implică), metodologia ei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care este auto-suficient, spre deosebire de entitățile abstracte care nu sunt suficiente prin ele însele. Dacă ontologia pune problema existenței, meta-ontologia pune problema existenței răspunsurilor obiective la întrebarea de bază a ontologiei. Ontologia realistă sugerează existența unor astfel de răspunsuri obiective, pe când ontologia antirealistă nu. Dacă ontologia operei și-a stabilit obiectul tematic al cercetării (ce tip de obiect este opera de artă și ce fel de entitate sau existență implică), metodologia ei va fi fixată în concordanță cu modul de a fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
entitățile abstracte care nu sunt suficiente prin ele însele. Dacă ontologia pune problema existenței, meta-ontologia pune problema existenței răspunsurilor obiective la întrebarea de bază a ontologiei. Ontologia realistă sugerează existența unor astfel de răspunsuri obiective, pe când ontologia antirealistă nu. Dacă ontologia operei și-a stabilit obiectul tematic al cercetării (ce tip de obiect este opera de artă și ce fel de entitate sau existență implică), metodologia ei va fi fixată în concordanță cu modul de a fi al artelor. Pentru a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce tip de obiect este opera de artă și ce fel de entitate sau existență implică), metodologia ei va fi fixată în concordanță cu modul de a fi al artelor. Pentru a delimita obiectul de artă trebuie să recurgem la ontologie care trebuie înțeleasă ca știința necesară pentru a răspunde la problemele existențiale ale obiectului artei. Dar modul de analiză nu va putea înlătura fenomenalitatea obiectului artelor care dirijează cercetarea către esența obiectelor artelor. Opera de artă ca simplă apariție se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operă de artă. Prin urmare, opera de artă cuprinde mai multe proprietăți. Acest lucru demonstrează că proprietățiile tradiționale ale artei nu pot oferi o definiție descriptivă artei. Fiecare proprietate a artei se află într-o relație complexă cu științele ca ontologia, epistemologia etc. Astfel, o definiție cuprinzătoare a artei va rămâne deschisă și se va interfera cu toate științele suportând modificări la nivelul percepției: "o operă de artă nu trebuie să-și impună semnificația, ci trebuie să rămână deschisă"28. Obiectul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și a obiectului artistic. 5. Planul ontologic al lucrării Interogarea ontologică a operei de artă poate fi privită ca o introspecție universală asupra existenței umane. Acest lucru însemană că prin cerectarea noastră ajungem la o conștiință de sine a epocii. Ontologia oferă o viziune și o înțelegere a lumii, ca existență în sine, ce are la bază o metodologie de tip empiric. Din acest punct de vedere opera de artă trebuie văzută ca o reflecție asupra dezvoltării lumii proporțională cu evoluția
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
deoarece se pleacă de la ideea că ele sunt o caracteristică și un efect al spiritualității umane. Astfel, umanismul trebuie înțeles ca humaniores litterae, termen ce definește capacitatea umană în raport cu științele, dar și cu expresivitatea sensibilă. Înțelegerea operei de artă prin intermediul ontologiei va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea operei de artă ține de existența simplă a omului. Arta, ca un concept universal, definește, explică și este un fel de existență a omului. De aceea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
voi propune o arhitectonică ontologică a artei vizuale pentru înțelegerea existenței lor. Ambele părți implică ideea conform căreia valoarea și adevărul artei intră în raport cu temporalitatea umană. PARTEA I Fundamentarea câmpului teoretic și determinarea conceptelor de analiză a operei de artă Ontologia înțelege opera de artă ca un întreg a cărui structură interioară urmează să o stabilească. În determinarea ontologiei operei de artă (literară) Ingarden apelează la un sistem de stratificare al operei, în cadrul căruia anumite strate au o semnificație mai profundă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
valoarea și adevărul artei intră în raport cu temporalitatea umană. PARTEA I Fundamentarea câmpului teoretic și determinarea conceptelor de analiză a operei de artă Ontologia înțelege opera de artă ca un întreg a cărui structură interioară urmează să o stabilească. În determinarea ontologiei operei de artă (literară) Ingarden apelează la un sistem de stratificare al operei, în cadrul căruia anumite strate au o semnificație mai profundă. Rolul esențial al straturilor constă în relația lor modală. Întrucât concretizarea operei depinde de ideea de contemplație va
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o capacitate nouă esteticii pentru a reconfigura subiectivitatea. Lessing pleacă de la această idee pentru a evidenția diferența dintre poezie și artele vizuale, implicând un tip de ierarhizare valorică a artelor. Chiar dacă nu ne propunem nici un fel de ierarhizarea a artei, ontologia diferențială a lui Lessing ne ajută în trasarea unei axiologii a operelor pentru identificarea a ceea ce face un obiect să fie operă de artă. Totodată, pentru a determina existența operei trebuie să expunem aparatul teoretic și să evidențiem factorii externi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se află mereu în starea de deschidere pentru a face posibilă experiența estetică. Dar viziunea heideggeriană asupra artei pare să ne îndepărtează de problemele ontologice, întrucât arta capăta o identitatea fundamentală doar prin intermediul poeziei conducând spre o axiologie a sa. Ontologia operie de artă nu prevede o astfel de ierarhizare ci, din contră, merge spre descifrarea și înțelegerea artei, în sens egal ca obiecte de artă, în toate formele de exprimare pe care le cuprinde. Înțelegerea artei este redusă la modul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă vom observa că nu au o natură comună și, astfel, nu putem oferi o definiție care să cuprindă arta în totalitatea activității sale. Arta ca formă activă nelimitată nu necesită o definiție, ci o înțelegere comună a formelor sale. Ontologia operei de artă nu prevede nici o condiție a obiectelor de artă de la care să plece ci, dimpotrivă, cercetarea ontologică pleacă de la starea fenomenală, abstractă și infinită a obiectelor de artă. Oricât am încerca să definim obiectul de artă ca formă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
opera în starea pre-ontologică are o dimensiune a non-realizării, nu este născută, dar are potență); fie este sculptura în sine care se prezintă subiectului în starea sa pre-reflexivă ca marmură galbenă. Opera de artă este "obiectul" primar al studiului de unde ontologia pleacă de la ceea ce se înțelege, în limbajul comun, prin artă în raport cu entitățile subsidiare oricărei forme artistice. Chiar dacă opera de artă are anumite interpretări în sens larg, ele nu sunt nimic mai mult decât abstracții ale înțelegerii pre-ontologice. Desfășurarea operei la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se întâmple având spațialitate, dar nu și temporalitate. În mod obișnuit lucrul în sine și obiectul sunt luate ca fiind sinonime la care se adaugă alte clase terminologice, ce aparent au aceeași semnificație, cea a entității și a elementului. Însă ontologia formală, prin care identificăm categoriile ontologice și relațiile ontologice formale obținute prin relația dintre diferite categorii, necesită o înțelegere a termenilor ce constituie operele de artă. În cadrul operei, lucrul în sine este larg expresiv denumind orice formă de existență ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin intermediul conceptului de obiect, o înțelegere a sensului comun ce nu reflectă adevărată natură ontologică a operei de artă, dar ne ajută în a diferenția tipul de obiect în cauză. Dacă opera de artă este o creație spirituală înseamnă că ontologia poate explica ce este această prezență cu ajutorul fenomenologiei 19. Pe de altă parte, istoricitatea operei nu este considerată de Ingarden ca fiind definitorie în înțelegerea operei de artă, deoarece Ingarden crede într-un sistem ideal al unor întrebări fundamentale demonstrate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]