110,211 matches
-
nonșalanță și un curaj care numai ale unui marginal nu sînt. Și, atenție, scrie despre un clasic al literaturii române. E adevărat, cel mai șugubăț dintre clasici. În primul rînd trebuie semnalat că această monografie Creangă este o monografie a operei și nu a vieții. Autorul ne spune că are în lucru și o carte despre viața humuleșteanului, din care s-au adunat deja cam două tomuri. Dacă a reușit să scrie atît de viu și de captivant despre operă, putem
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
a operei și nu a vieții. Autorul ne spune că are în lucru și o carte despre viața humuleșteanului, din care s-au adunat deja cam două tomuri. Dacă a reușit să scrie atît de viu și de captivant despre operă, putem spera ca monografia vieții să fie poate primul best-seller de istorie literară de la noi... Să începem însă cu minusurile. După ce ne anunță că nu vom citi despre viața lui Creangă (ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam dezamăgește), autorul selectează
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
de prim capitol un text vechi, conceput ca teză de licență în 1976 și revăzut în 1997. Dacă n-ar fi mențiunea cronologică, obiecțiile ar fi majore de la început. Ca tînăr absolvent, Dan Grădinaru preia meteahna călinesciană a biografiei prin operă și o accentuează la maxim. Astfel se derulează o mulțime de consecuții și cauzalități în care se amestecă fără restricții planul operei cu planul vieții. Textul literar devine document de comentat. Teoria literară care ne îndeamnă să facem diferență între
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
cronologică, obiecțiile ar fi majore de la început. Ca tînăr absolvent, Dan Grădinaru preia meteahna călinesciană a biografiei prin operă și o accentuează la maxim. Astfel se derulează o mulțime de consecuții și cauzalități în care se amestecă fără restricții planul operei cu planul vieții. Textul literar devine document de comentat. Teoria literară care ne îndeamnă să facem diferență între autorul real, omul, scriitorul și personajul din Amintiri din copilărie e neputincioasă în fața unor astfel de pasaje: "Copil, Creangă a fost un
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
după părerea mea este despre ambiguitățile de limbaj și de situație în foarte multe dintre poveștile lui Creangă. De aici se dezvoltă un capitol separat, intitulat chiar Ambiguități, poate cea mai interesantă, echilibrată și argumentată contribuție a autorului la interpretarea operei lui Creangă. A doua direcție de discuție e decodarea situațiilor echivoce în cheie psihanalistă și simbolistică. Aici exagerările sînt vizibile, comentariile aduc de multe ori cu acelea ale lui Vasile Lovinescu sau cu aplicațiile școlărești ale schemelor din psihanaliză. Iată
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
efecte de spectaculos facil, de revelații simbolistice și deducții aberante. Există, de pildă, trei foarte interesante capitole, răspîndite în carte și intitulate Puzzle. Ele sînt un fel de colecție de notații personale, un fel de jurnal de călătorie în lumea operei lui Creangă. Cînd serioase și erudite, cînd speculative, intime, sau umoristice, piesele acestui puzzle, aparent mult mai puțin "tari" decît capitolele cu cap și coadă, arată o foarte personală și interesantă relație cu autorul comentat. O mare diversitate de stiluri
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
doi, deși se poate deduce că au luat parte la petreceri comune, că s-au întîlnit la Junimea. Oricum, o misterioasă și tulburătoare tăcere între ei și absența oricăror categorisiri reciproce. În schimb, foarte multe asemănări și deosebiri semnificative între operele celor doi. Dan Grădinaru strînge materie pentru un posibil opțional la universitate pe acestă temă. Studenții ar fi cu siguranță atrași de acest inventar în care încap asemănări: gastronomia, indiferența față de natură, lipsa resurselor pentru roman, pentru specia amplă, aluziile
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
aceeași concepție, ceilalți doi. Ei ar fi dorit, cu orice preț, să se impună ca scriitori, ca intelectuali francezi (Eliade, și ca american), pretinde Lavastine. Era modul cel mai nimerit de a scăpa de trecutul românesc. Trebuie spus că valoarea operei în impunerea celor doi nu pare a fi luată cîtuși de puțin în calcul de Lavastine, preocupată exclusiv de a dovedi că a existat în schimb un calcul de impunere a valorii. Tendențiozitatea, de care am amintit, atinge în capitolele
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
a regăsi, cît se poate de precis, operația pe care (Eliade însuși) nu încetează a o aplica trecutului său: producînd o povestire publică în timp ce camuflezi esențialul" (paginile 420-421). Și ca și cum arbitrariul acestei interpretări n-ar fi suficient, Lavastine identifică în opera științifică a lui Eliade un al doilea motiv, al rătăcitorului Ulise. O psihanaliză de doi bani o împinge să scrie: "(Ulise) era bun navigator, dar soarta, altfel spus probele inițiatice pe care trebuia să le treacă - altfel spus, experiența legionară
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
împinge să scrie: "(Ulise) era bun navigator, dar soarta, altfel spus probele inițiatice pe care trebuia să le treacă - altfel spus, experiența legionară a lui Eliade - îl obligă să amîne indefinit întoarcerea acasă" (p. 422). În fine, motivul Minotaurului din operă: "Este tot un mit al uitării", remarcă Lavastine (p. 423). Oare Eliade n-a făcut altceva, în toți anii de după război, elaborîndu-și studiile, decît să viseze la uitarea tinereții lui fasciste? Lavartine e ferm convinsă de asta. Nu înseamnă că
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
război, elaborîndu-și studiile, decît să viseze la uitarea tinereții lui fasciste? Lavartine e ferm convinsă de asta. Nu înseamnă că ne poate convinge și pe noi. Se întrevede deja al doilea fel de abuz: acela de a considera că întreaga operă a lui Eliade și Cioran, după ce au devenit celebri în lume prin operele lor savante ori prin literatura lor, e pătrunsă de spiritul care le-a animat legionarismul din anii '30. Desigur, dovada, în acest caz, e mult mai greu
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
ferm convinsă de asta. Nu înseamnă că ne poate convinge și pe noi. Se întrevede deja al doilea fel de abuz: acela de a considera că întreaga operă a lui Eliade și Cioran, după ce au devenit celebri în lume prin operele lor savante ori prin literatura lor, e pătrunsă de spiritul care le-a animat legionarismul din anii '30. Desigur, dovada, în acest caz, e mult mai greu de făcut. Dar Lavastine nu disperă și, pe urmele lui Dubuisson, cel dintîi
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
lipsă de spirit științific pe care o egalează doar lipsa de scrupul moral a autoarei? Nu pot intra în detalii. Ar fi să lungesc peste măsură acest articol. Îi trimit pe cititori la capitolul IX (Memoria și uitarea: trecutul în opere), cel mai scandalos din carte. Lavastine n-are nici o dificultate în a scrie negru pe alb: "Că pozițiile sale ideologice, expuse și argumentate de-a lungul a sute de pagini înainte de 1945, au contribuit în mare măsură la a hrăni
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
iluzie, se arată... de fapt mi se arată, doar mie, numai mie, singurul narator posibil de pe scena măturată de vântul turbat... Stau și mă gândesc cu ce-o fi semănând ce văd... ce sens are tot ce contemplu eu, ce operă ar fi în stare să exprime... să ofere vreun înțeles... și, în loc de asta, îmi șoptesc, eu însumi uluit: Guliver în țara piticilor. În același carnet, în paginile următoare, a căror hârtie a căpătat nuanța mierii vitrificate, văd ce-i spune
Carnetul roșu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15197_a_16522]
-
ești cel mai bun, inegalabil, incomparabil sau, dimpotrivă, suma nereușitelor tuturor actorilor din lume. Este un interval chinuitor, la care prea puțini dintre noi, spectatorii ne gîndim. Așa cum poate nu ne gîndim la truda și spaimele scriitorului care însoțesc nașterea operei. Mi se pare însă că în cazul acestui spectacol contribuția regizorului este minimă, că textul este lăsat să curgă de la sine, ca la o lectură și că patetismele (structurale) ale actriței Clara Flores nu au fost suficient temperate. Poate că
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
o numi pe aceea a d-nei Alexandra Laigniel-Lavastine (despre care România literară va publica în numărul viitor o amplă recenzie), Uitarea fascismului de la Presses Universitaires de France, dl. Iorgulescu semnalează primejdia transformării criticii în proces politic și a judecării întregii opere științifice a autorului Tratatului de istoria religiilor prin prisma "virusării" ei de către ideologia legionară. Dl. Iorgulescu citează un instructiv exemplu din dezicerea tîrzie a lui Culianu de profesorul său și anume cînd, reamintind că Eliade s-a născut în 1907
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
cunoaște mecanismul potrivit căruia se fac asemenea glume cu ziariștii la MAPN-ul condus de dl Pașcu, dar un asemenea comunicat n-avea cum să nu treacă spre supervizare și pe sub nasul ministrului Pașcu. Unii spun că ar fi chiar opera sa. Că e sau nu, ministrul are o problemă. În numele său ziariștii au fost preveniți, străveziu, despre scurtimea vieții lor și despre grija lor pentru sănătatea personală. Un asemenea comunicat n-are precedent în istoria post-decembristă a Ministerului Apărării. La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
Adevărul se cercetează la lupă și la microscop. E bine de știut că în acest fel apar toți porii obiectului examinat. Severitatea e lupa mea de care mă servesc"". Credem că două sînt rădăcinile acestui Rău ce apare suveran în opera autoarei Rădăcinilor. Mai întîi este, ca neîndoielnic fundal, acea demonie baudelairiană, ruptură epocală cu umanul, răzvrătire împotriva tuturor valorilor pozitive, implicînd o despărțire de sacral, corespunzătoare ipostazei de damnare. Avem a face cu o dezideralizare crîncenă a existenței, cu un
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
încurajatoare ale acestor amprente. Prezentul și trecutul se unesc într-o fulgerare, iluminare. Să nu uităm că iluminarea e geamănă cu orbirea. Iluminările, priviri către noi înșine. A citi între ruine Dar Iluminările sunt și străluciri pornite din miezul unor opere fundamentale către cititor. Stanțe teoretice și filosofice inventate, de pildă, pentru crearea cititorului ideal al Afinităților elective de Goethe. Sau pentru crearea cititorului lui Baudelaire. în 1968 Hannah Arendt a editat prima culegere de eseuri ale lui Walter Benjamin cu
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
lui Baudelaire. în 1968 Hannah Arendt a editat prima culegere de eseuri ale lui Walter Benjamin cu titlul Illuminations, selectând, pentru publicul de limbă engleză, ce era mai literar: considerații asupra lui Kafka, Baudelaire, Proust, Brecht, Leskov. Doar eseul despre opera de artă în era reproducerii mecanice și cel despre filosofia istoriei dau măsura contribuțiilor filosofice ale autorului. Pe atunci se știa despre Walter Benjamin doar că s-a sinucis, încercând să fugă din Europa ocupată de naziști. între timp, e
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
trăim cu toții în mai multe lumi deodată. S-a spus că "latura modernă" a spiritului benjaminian s-a conturat datorită invaziei de fotografie, datorită imaginilor multiplicate demonstrând că omul rămâne după moarte, așa cum a fost totdeauna în lume, doar imagine. Opera de artă în era reproducerii mecanice indică rolul reproducerii, al fotografiei. în deschiderea proiectului despre Arcade, o fotografie extraordinară ilustrează spiritul benjaminian: printre ruinele unei biblioteci bombardate, cu tavanul prăbușit, dar rafturi rămase integre, câțiva cititori continuă fascinați, cu privirile
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
unei amfore. Tocmai din această cauză, traducerea trebuie să se abțină în mare măsură de la intenția de a comunica ceva, de a reda sensul, iar originalul este esențial pentru ea în această privință numai în măsura în care a scutit deja traducătorul și opera lui de efortul și de ordinea a ceea ce trebuie comunicat. (...) Pe de altă parte, față de sens, limba traducerii poate - de fapt, trebuie - să cedeze pentru a lăsa să se exprime acea intentio a originalului nu ca reproducere, ci armonie, completare
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
ca propria sa intentio. Prin urmare, cea mai înaltă laudă adusă traducerii, mai ales atunci când apare, nu este că se citește de parcă ar fi fost scrisă în original în acea limbă. Dimpotrivă, fidelitatea garantată de literalitate înseamnă mai curând că opera literară poate exprma marea nostalgie a unei complementarități a limbii. O adevărată traducere este transparentă; ea nu acoperă originalul, nu îl pune în umbră, ci permite limbii pure, consolidată parcă de propriul ei mediu, să lumineze și mai puternic originalul
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
și că libertatea traducătorului în propria lui limbă se confirmă mai curând în favoarea limbii pure. "Sarcina traducătorului este să salveze în propria lui limbă acea limbă pură surghiunită în limba stăină, să elibereze prin transpunere această limbă pură prinsă în operă. De dragul limbii pure, sparge barierele putrezite ale propriei sale limbi: Luther, Voss, Hölderlin și George au extins frontierele limbii germane". " Așa cum tangenta atinge cercul în treacăt într-un singur punct, iar prin această atingere, mai curând decât prin punct, stabilește
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
măsură, central-european, iar apartenența la acest spațiu (contestată ca grilă de interpretare pentru că ar fi limitativă, în sens negativ regionalistă) dă cititorului - dacă e familiarizat cu problemele zonei - o cheie în plus și, să-i spunem, mai riscantă către înțelegerea operei sale. Nádas Péter, Sfîrșitul unui roman de familie, traducere și note de de Anamaria Pop, prefață de Daciana Branea, confruntarea cu textul original: dr. Danilo Zoltán, Iași, Polirom, col. A Treia Europă, 2001, 216 pag., 85 000 lei
Istoria într-o țară mică by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15212_a_16537]