2,457 matches
-
a familialului, disciplinele ce se ocupă de studierea familiei n-au atins încă rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nici nu au valențele aplicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care îl practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și a ipotezelor, culegerea de date concrete, prelucrări statistice etc.), ele au însă tot mai mult un caracter de științificitate. Abordarea de tip calitativ, mizând pe o flexibilitate mai mare în elaborarea teoriilor și conceptelor, inclusiv pe principiul emergenței
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumit sens, valorile se exprimă în atitudini, iar acestea în opinii. Putem afirma că valorile, ca principii fundamentale despre moduri de comportament sau scopuri ultime ale existenței, sunt de ordinul zecilor la nivelul individului, atitudinile, ca modalități de instrumentalizare și operaționalizare a valorilor, sunt de ordinul sutelor, iar opiniile, ca expresii verbale, de ordinul miilor. Una dintre variantele de sistematizare a modalităților de cercetare a valorilor și atitudinilor este gruparea în metode directe și metode indirecte (Iluț 1985; 2001). Clasificarea are
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
stabilirea unității comportamentale cu sens și a semnificației acelei unități pe planul conștiinței, al valorilor și atitudinilor. O ceartă în familie, de pildă, are multe semnificații din unghiul de vedere al atitudinilor reciproce dintre soț-soție, părinți-copii. O metodă eficientă de operaționalizare a interpretării conexiunilor dintre actele de conduită și registrul atitudinal o constituie tabelele de analiză a comportamentului (Radu, 1974). Datele observaționale sunt condensate într-un tabel cu două intrări, în care într-o parte se trec faptele de conduită, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
De altfel, modelul androginic a fost criticat nu doar de apărătorii distinctivității psihosociale bărbat-femeie, fie ei tradiționaliști conservatori (superioritatea bărbatului), fie complementariști, ci și dintr-o perspectivă epistemologică și filosofică mai largă. În primul rând, i se reproșează că prin operaționalizarea sa metodologică, el nu poate surprinde complexitatea identificărilor, situațiile în care persoanele preferă ca pe anumite dimensiuni să fie pe deplin masculine sau feminine, în timp ce pe altele să se localizeze androginic. De pildă, o femeie se poate gândi la ea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un loc mai central în configurația personalității umane și ghidează judecățile și acțiunile noastre. Ca principii fundamentale despre moduri de comportament sau scopuri ultime ale existenței, ele sunt, la nivelul individului, de ordinul zecilor; atitudinile, ca modalități de instrumentalizare și operaționalizare a valorilor, sunt de ordinul sutelor, iar opiniile, ca expresii (verbale) ale atitudinilor, de ordinul miilor. Concepția structurii axiologice ierarhice la nivel de personalitate se poate aplica și la nivel colectiv. Dar, dacă, într-adevăr, „climat de opinie” sugerează mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai bine reliefat. Definițiile se pot face prin găsirea etimologiei, prin clasificări (aranjarea lucrurilor printr-o împărțire semantică), prin folosirea de sinonime și antonime, prin comparații și exemple, prin apelul la autoritatea unor definiții dezvoltate de autori în domeniu, prin operaționalizare (se indică operațiile necesare pentru construcția obiectului în cauză) sau prin demonstrarea funcției obiectului, prin negare („nu este...”) etc. Pentru a dezvolta o prezentare informativă eficientă, trebuie să urmărim câteva elemente importante: - captarea atenției este foarte importantă; uneori, prezentatorii consideră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
plan didactic. 5. Folosirea cu precădere a unor metode de tip acțional, cu caracter aplicativ este o nouă încercare de a scoate învațământul românesc din nota sa predominant teoretizantă, cu tendințe de supraîncărcare informațională. Efortul educatorilor trebuie canalizat în direcția operaționalizării cunoștințelor, care va conduce la o creștere a interesului și motivației elevilor pentru diferite domenii ale cunoașterii și îi va pregăti mai bine pentru perspectiva integrării în viața socială. 6. Însușirea unor metode și tehnici de muncă intelectuală constituie o
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
contextul psihopedagogic al instruirii (gradul de motivare al elevilor, nivelul pregătirii lor); • contextul material al instruirii (materiale și mijloace didactice disponibile); • stilul și personalitatea profesorului. Etapa a IV-a : Elaborarea instrumentelor de evaluare Precizarea corectă a obiectivelor și posibilităților de operaționalizare a acestora oferă un sprijin serios în procesul de evaluare a rezultatelor elevului și a activității profesorului, sugerând alegerea unor instrumente de evaluare adecvate obiectivelor propuse, utilizarea lor în anumite momente ale desfășurării activității, precum și interpretarea și utilizarea rezultatelor în
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
modul cel mai exact cu putință capacitățile psihice care trebuie formate în procesul instructiv-educativ, cu ajutorul unor conținuturi bine delimitate ale modulelor care sunt parcurse. Obiectivele operaționale urmează a se stabili de către fiecare profesor în parte, cu ajutorul instrumentelor și procedurilor de operaționalizare plecând de la obiectivele specifice. 2. Analiza resurselor a) Conținutul învățării- conținutul activității didactice constă în exerciții de înțelegere, aplicare, analiză, sinteză și evaluare . Elevii trebuie să fie capabili să înțeleagă să aplice, să analizeze și să evalueze. Evident, formularea obiectivelor
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
nu este de natură să rezolve întreaga problematică a învățării în clasă. Obiectivele specifice au un anumit grad de generalitate care le face inoperaționale în sensul de a nu putea fi realizate pe parcursul unei singure activități didactice. Se pune problema operaționalizării de către profesor a obiectivelor fiecărei activități didactice concrete, ceea ce ridică și problema selectării precise a conținutului necesar realizării fiecărui obiectiv operațional. Primul obstacol constă în aceea că profesorul, ca specialist dispune de regulă de un “surplus” de conținut în raport cu obiectivele
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
Operaționalizarea unei strategii didactice necesită o pregătire temeinică și în primul rând selectarea celor mai potrivite metode centrate pe elev pentru abordarea activității instructiveducative. Plasarea elevului într-o situație de învățare presupune o anumită modalitate de a proceda la realizarea sarcinii
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
contextul psihopedagogic al instruirii (gradul de motivare al elevilor, nivelul pregătirii lor); * contextul material al instruirii (materiale și mijloace didactice disponibile); * stilul și personalitatea profesorului. Etapa a IV-a : Elaborarea instrumentelor de evaluare Precizarea corectă a obiectivelor și posibilităților de operaționalizare a acestora oferă un sprijin serios în procesul de evaluare a rezultatelor elevului și a activității profesorului, sugerând alegerea unor instrumente de evaluare adecvate obiectivelor propuse, utilizarea lor în anumite momente ale desfășurării activității, precum și interpretarea și utilizarea rezultatelor în
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Contextul socio-economic (ritmul accelerat al schimbărilor, creșterea cerințelor de forță de muncă din zona serviciilor, sistemul concurențial de ocupare a locurilor de muncă), nevoia de sistematizare/ operaționalizare/ optimizare a informației, în condițiile sporirii permanente a volumului său, impun schimbări majore la nivelul ofertelor de pregătire profesională, implicit la nivelul formării cadrelor didactice. Formarea profesorilor solicită adaptarea la un context social dinamic, în schimbare, a cărui evoluție nu
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
motiva relansarea economiei, care, la rândul ei, va oferi mai multe locuri de muncă, reducând, astfel, sărăcia. Totodată, prin reducerea beneficiilor sociale, se va accentua motivarea „săracilor” pentru a face eforturi mai mari ca să iasă din sărăcie. Faza a cincea: operaționalizarea strategiei într-un plan de acțiune socială. Strategia, ca direcție globală de acțiune, de formulare a principiilor care stau la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete, în orizonturi de timp specificate și responsabilități. Un nou concept a ocupat un loc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de formulare a principiilor care stau la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete, în orizonturi de timp specificate și responsabilități. Un nou concept a ocupat un loc important în paradigma dezvoltări sociale: planul de acțiune. Planul de acțiune reprezintă o operaționalizare a strategiei prin formularea unei pluralități de obiective/subobiective care, împreună, să ducă la atingerea obiectivului global, stabilirea fazelor de acțiune, a termenelor de realizare și a responsabilităților. Subobiectivele sunt întinse pe perioade de timp, cu ținte intermediare. Exemple: Strategia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în 1998 de Comisia prezidențială antisărăcie, ea nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de UNDP și realizat de fiecare țară în parte, este un exemplu de plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte de atins în orizonturi date de timp; acest plan
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Conceptul de evaluare deschide un alt tip de analiză: analiza se centrează pe gradul de realizare a obiectivului - eficacitatea globală a acțiunii sociale. Evaluarea impune identificarea factorilor responsabili de eventualul eșec sau de eficacitatea scăzută. Cauzele pot fi: deficiențe în operaționalizarea strategiei - în acest caz, este nevoie de revederea planului în perspectiva strategiei -, în implementarea planului - se revede modul de implementare a acestuia - sau în realizarea sa de către actori - se identifică deficiențele prin monitorizare și se revede motivarea actorilor; în fine
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viitorul societăților umane (oportunități egale, distribuția echitabilă a venitului, participarea cetățenilor la luarea deciziilor) care, la rândul lor, necesită politici corespunzătoare. În urma Summitului pentru Dezvoltare Socială, Declarația de la Copenhaga, adoptată de 186 de țări participante, s-a constituit într-o operaționalizare a ceea ce înseamnă dezvoltarea socială în spațiul european: dezvoltarea susținută a economiei, eradicarea sărăciei, reducerea șomajului, asigurarea integrării sociale (World Summit for Social Development, 1995). Scopul dezvoltării este, în această accepțiune, cel de a le oferi tuturor indivizilor oportunități de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bazate pe sisteme expert. Procesul de dezvoltare socială este astfel structurat pe baza următoarelor faze principale: 1) identificare problemei sociale și diagnoza acesteia; 2) formularea de alternative de soluționare și preevaluarea acestora; 3) elaborarea soluțiilor sub forma unei strategii; 4) operaționalizarea strategiei într-un plan de acțiune; 5) implementarea planului de acțiune; 6) monitorizarea procesului de implementare; 7) evaluarea rezultatelor. Acest capitol definește și ilustrează monitorizarea procesului de implementare a strategiilor, planurilor de acțiune, programelor sau proiectelor care vizează dezvoltarea socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al cuiva” <footnote Luminița Iacob, (995), Psihopedagogie pentru examenul de def. și gr. Did. II, Ed. Spiru Haret, Iași, p. 38 footnote> Datorită diversității extreme a conținuturilor mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o operaționalizare a conceptului. În felul acesta s-a născut o categorie teoretică ce începe să se dovedească din ce în ce mai fructuoasă în cercetarea mediului social ca factor al dezvoltării ontogenetice, noțiunea de “nișă de dezvoltare”. Acest termen a fost introdus de Super și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
scopurile educaționale, înțelese ca forțe ale înțelegerii conceptuale și ale capacităților de rezolvare a problemelor în domeniul practic respectiv; c) Folosește obiectivele ca euristică pentru ghidarea proiectării instrucționale! În descrierea operațională a scopurilor nu apare nici o valoare specială; în consecință, operaționalizarea devine constrângătoare în raport cu scopurile celor care învață și cu dezvoltarea. Coborârea scopului la nivelul specificațiilor comportamentale poate fi adesea doar o risipă de efort. O anumită „plutire în nori” e binevenită. Concentrarea instruirii poate fi realizată printr-o examinare atentă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instruirii. Modelul meu de design instrucțional a fost inspirat de paradigma lui Gagné. A trebuit însă să-i completez sugestiile cu principii mastery learning (Carroll, 1963; Carroll și Bloom, 1968); am adoptat taxonomia lui Bloom-Krathwohl-Harrow și am preluat procedura de operaționalizare a obiectivelor pedagogice propusă de G. de Landsheere (1979); de asemenea, a trebuit să asimilez armonizarea ierarhiei lui Gagné cu taxonomia lui Bloom realizată de Merrill (1974) și să folosesc lista „verbelor de acțiune” a lui Metfessell și a colaboratorilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
relațiile interpersonale și în relațiile cu autoritățile. În urma analizei de conținut a interviurilor, în cadrul fiecărei axe tematice au fost identificate o serie de teme care, la rândul lor, au cuprins o serie de afirmații. Afirmațiile corespunzătoare fiecărei teme au constituit operaționalizări ale aspectelor vieții cotidiene și strategiilor de adaptare adoptate. Ele au fost codate ca variabile dihotomice, semnalizând prezența sau absența acestor aspecte și strategii în rândul subiecților intervievați. Datele obținute pe baza acestei structuri au fost supuse ulterior unei analize
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
numeric scăzut al eșantionului investigat, cercetarea de față oferă mai degrabă o perspectivă orientativă asupra aspectelor vieții cotidiene din perioada postdetenție, impunându-se precauție în extrapolarea rezultatelor. Limitele metodologice și caracterul preliminar al studiului de față nu au permis, probabil, operaționalizarea tuturor aspectelor vieții cotidiene și strategiilor de adaptare definitorii pentru perioada respectivă. În schimb, avantajele metodei semidirective constau în faptul că s-a facilitat surprinderea unor caracteristici ale vieții în postdetenție, precum și a unor aspecte cu caracter inedit. 5. Concluzii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contextul ansamblului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, și, în același timp, pe asigurarea pentru copii a statutului de parteneri în procesul decizional care privește ameliorarea condițiilor lor de viață. În vederea atingerii acestui scop, un pas important l‑a constituit operaționalizarea drepturilor și libertăților prevăzute de actele normative internaționale ratificate de România, în cadrul unui act normativ intern, complet și complex, care să cuprindă: măsurile prin care să se asigure exercitarea efectivă și realizarea deplină a drepturilor și libertăților copilului, precum și promovarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]