1,791 matches
-
avem nimic scris. Despre materialul documentar ce se găsește la Muzeul Teatrului de operetă și la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la București. 644 redactorul ziarului fiind din Fălticeni, cu numele de Negru 195. Acest ziar local cred că se găsește la Biblioteca Academiei R.S.R. Să vă dau și unele amănunte În legătură cu filmul „Păpușa”. Între anii 1908-1910 mama a filmat În opereta Păpușa. Exemplarul pozitiv a dispărut În 1917 la București iar exemplarul negativ, care se găsea În casa noastră de la Fălticeni a dispărut În timpul evacuării orașului la Suceava, În 1944196. și acum o sugestie. Casa noastră din Fălticeni - din Str.(ada
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Iași, la Teatrul Național, la 14 noiembrie 1927, cu mare succes, asistând și directorul Teatrului, Mihai Sadoveanu, care mi-a zis (făcându-mi-se și mie cinstea de a fi În loja lui) „e admirabilă bătrânica”. Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ale orașului. Din spatele Tribunalului se poate vedea direct coama Dealului Spirii. Străzile Sfinții Apostoli, cu splendide vile, Izvor, renumita fabrică de pâine Gagel și spălătoria chimică Schmidt au devenit câmpuri de ruine. Chiar pe cheiul Dâmboviței, de la Podul Izvor spre Operetă, se demolează furibund, zi și noapte. Oamenii sunt înghesuiți în garsoniere, nu au unde să și ducă mobilele, lucrurile din casă agonisite în timp, cărțile, tablourile, bolnavii, copiii. Zona a fost invadată de țigani din toată țara care curăță locul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe locul unui paraclis de curte al Crețuleștilor, prin efortul creștinilor din cartier și îndemnul preotului Șerban Constantin Sârbu, își așteaptă și el inevitabila execuție. Amenințate sunt și Institutul Cantacuzino, Facultățile de Medicină Veterinară și Biologie, precum și clădirea Teatrului de Operetă, toate aflate pe Splaiul Independenței. În 1985, când Victoria Socialismului se va prăvăli și pe malul stâng al Dâmboviței, se vor nărui, pe rând, Institutul Medico-Legal, evacuat din noiembrie 1984, calea Călărași și zona Dudești-Căuzași, cu numeroase monumente de arhitectură
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Însuși. „Nu sunt decât literatură și nu pot și nu vreau să fiu altceva”, repetase, adesea. Ar putea părea surprinzător că Franz Kafka nu a menționat și o a cincea imposibilitate, cea mai kafkiană dintre toate: imposibilitatea exilului sau imposibilitatea operetei, dacă ar fi să-l cităm pe exilatul român Emil Cioran, care credea că este mai bine să compui operete decât să Încerci a scrie Într-o limbă străină. Mai sugestiv, am putea-o numi totuși „imposibilitatea melcului”: imposibilitatea de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că Franz Kafka nu a menționat și o a cincea imposibilitate, cea mai kafkiană dintre toate: imposibilitatea exilului sau imposibilitatea operetei, dacă ar fi să-l cităm pe exilatul român Emil Cioran, care credea că este mai bine să compui operete decât să Încerci a scrie Într-o limbă străină. Mai sugestiv, am putea-o numi totuși „imposibilitatea melcului”: imposibilitatea de a continua scrisul În exil, chiar când scriitorul Își ia cu el limba, precum melcul Își ia cu sine casa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
uniforme de liceu, cu număr de matricolă pe mână, ușor de identificat și denunțat). Un loc În care frustrarea și fudulia, pitorescul și derizoriul, fanfaronada și ferocitatea, hedonismul și jalea, gluma și grotescul Își aliau, dadaist, contrastele. „Țara mascaradei”, „Țara operetei”, „Țara de exil”, chiar și „Țara Neagră”?... În desenul din 1975 dăruit colegului său de școală Eugen Campus, liceanul apare În uniformă cvasimilitară, cu șapcă, guler cazon, bocanci și număr matricol pe braț (LMB- Liceul „Matei Basarab” - 586). El este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât Drum fără pulbere. Schema realismului socialist rămâne însă dominantă: pescarii dintr-un sat din Deltă, aflați pe vaporul „Steaua lui Octombrie”, reușesc să dezamorseze acțiunea de sabotaj pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid, provenit din rândurile pescarilor. Ce urmează se poate ghici. O abatere de la schemă se observă în capitolul liminar (descrierea reușită a unei furtuni pe mare) și, în final, în prezentarea
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
cu H. în rolul principal, și intrarea, tot ca autor și actor, în lumea spectacolelor de revistă. A scris (singur sau în colaborare) textele a cel puțin cincisprezece reviste, în perioada 1915-1928. În plus, în 1916 a condus trupa de operetă de la Teatrul Regina Maria și a alcătuit câteva librete. La notorietatea sa au contribuit, mai târziu, și participările la realizarea emisiunii radiofonice „Ora veselă”. După ce înregistrează un eșec cu propria instituție teatrală, Compania A. de Herz (1929), este numit director
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
un zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul entuziasm vital până la melancolicul presentiment al sfârșitului. Este și autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de fete, 1969). SCRIERI: Dragostele mele, București, 1969; Puntea soarelui, București, 1971; Noi, Cluj, 1972; Să iubim ce-i de iubit, București, 1975; Bucuriile noastre, București, 1978; Doina, București, 1981; Iubire de
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac). Nuvelele Mixandra și Casa spânzuratului
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
al vocației, viața de „comediant”. Având prilejul să asiste la repetițiile conduse de Al. Davila sau de Paul Gusty, prinde gust pentru meșteșugul regiei. Ucenicia și-o face ca regizor de culise, în trupa lui Stănescu-Cerna și în compania de operetă a lui G. Carussi. Tot cam pe atunci (1915-1916), se angajează, pe aceeași funcție, la Teatrul Național din București. Elev, la Botoșani, al Școlii de Ofițeri de Rezervă (1916), va fi repartizat în aprilie 1917, cu gradul de sublocotenent, la
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim solistul operetei din Brașov. Și vă spun, peștii aceia i-a prins cu o sârmă îndoită (că de unde ac de pescuit!?) și cu niște momeală făcută din te miri ce. Și pe care i-am mâncat cu oase cu tot, că dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a agățat undița în niște rădăcini, a sărit în apă s-o descâlcească dar când a ieșit era total schimbat ca atitudine și dispoziție. El era un bărbat cu bună dispoziție permanentă, cântând mai mereu câte o arie de operetă - firește, pe unde-i permiteau soldații din escortă -, cu un zâmbet permanent pe figură. Cum vă spuneam, a ieșit din apă cu o tristețe inexplicabilă. "Măi, Loredan, ce s-a întâmplat cu tine, de ce ești trist omule, ce s-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe lângă mine a fost unul în care mi-au curs lacrimi și pe obraz dar și în suflet. Am stat doi ani complet singur și a venit la mine Popescu Loredan, cu care am stat în detenție, prim solist la opereta din Brașov. Pe el îl chema Popescu Ioan59, dar numele de artist era Loredan Popescu. M-a întrebat: "Ce faci, mă, stai aici ca un pustnic? Ai să înnebunești în casa asta singur". C. I.: Băiatul nu era cu dumneavoastră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Falor, Vincent Ispa sau Furcy. Român, trebuie să se resemneze la rolul onorabil de precursor. Căci, dacă Milo a întemeiat arta actoricească, pentru ca mai târziu Davila s-o perfecționeze, înlesnindu-i să fie ceea ce este azi, dacă Grigoriu a creat opereta, care a dispărut odată cu el, istoricul teatrului românesc va fi obligat să scrie că Tănase a inventat revista. El, Tănase, e unicul autor al tuturor revistelor pe care le joacă. S-ar îneca toate, rând pe rând, dacă Tănase nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Siretul aproape... E.B. ...erau un deal cu vie, altul cu păduri, cu ciuperci, culegeam, pescuiam în Șomuzel, că nu e doar Șomuzul, este și Șomuzel, mă duceam la Siret, la ocolul silvic, cei de-acolo aveau niște pălărioare de operetă, verzi, un costum teribil... I.H. ...apoi, pădurile dinspre Boroaia, spre Dolheștii Mari, e foarte frumos, e o zonă extraordinară... E.B. Într-adevăr. A.V. Și astfel, Dolhasca a intrat în literatură, pentru că astăzi ați pomenit-o obsesiv... E.B. Păi, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V. Ce soliști v-au impresionat mai mult? Nu vreau să vă influențez răspunsul, dar există înregistrări din acei ani cu tenorul Victor Popovici, cu basul Ion Prisăcaru. M.S. Îmi amintesc de cantata "Carmina Burana", cu domnul Prescornițoiu 3, de opereta "Liliacul" și "Boema", cu doamna Ella Urmă, "Tosca" și "Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc în rolul lui Nilacanta din "Lakmé", baritonul Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
rezoluții, contracte externe, precum și la alte acțiuni pe bază de împuternicire; ... d) control și îndrumare la oficii diplomatice, societăți cu capital integral românesc, birouri, agenții, unități proprii de comercializare, șantiere, precum și la societăți mixte; e) personalul artistic din teatre, opere, operete, filarmonici, orchestre simfonice, circuri, ansambluri folclorice și corale, exclusiv personalul tehnico-administrativ, precum și sportivi de performanță, inclusiv antrenorii. De asemenea, se încadrează la această categorie directorii generali, directorii, adjuncții și asimilații acestora din ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109673_a_111002]
-
rezoluții, contracte externe, precum și la alte acțiuni pe bază de împuternicire; ... d) control și îndrumare la oficii diplomatice, societăți cu capital integral românesc, birouri, agenții, unități proprii de comercializare, șantiere, precum și la societăți mixte; e) personalul artistic din teatre, opere, operete, filarmonici, orchestre simfonice, circuri, ansambluri folclorice și corale, exclusiv personalul tehnico-administrativ, precum și sportivi de performanță, inclusiv antrenorii. De asemenea, se încadrează la această categorie directorii generali, directorii, adjuncții și asimilații acestora din ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109672_a_111001]
-
bugetele locale, în funcție de subordonarea acestora. ... (2) Prin instituții de spectacole și concerte se înțelege acele unități care desfășoară o activitate profesionistă de spectacole și concerte pe stagiuni, pe baza unui repertoriu. În această categorie se includ: filarmonici, orchestre simfonice, opere, operete, formații corale, teatre dramatice, teatre lirice, teatre de balet, teatre de estrada, teatre de păpuși și marionete, formații și ansambluri artistice de muzică și dansuri, circuri. ... Articolul 6 Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale centrelor de conservare și de
HOTĂR��RE nr. 442 din 22 iulie 1994 *** Republicată privind finanţarea instituţiilor publice de cultura şi arta de importanţa judeteana, ale municipiului Bucureşti şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111057_a_112386]
-
bugetele locale, în funcție de subordonarea acestora. ... (2) Prin instituții de spectacole și concerte se înțelege acele unități care desfășoară o activitate profesionistă de spectacole și concerte pe stagiuni, pe baza unui repertoriu. În această categorie se includ: filarmonici, orchestre simfonice, opere, operete, formații corale, teatre dramatice, teatre lirice, teatre de balet, teatre de estrada, teatre de păpuși și marionete, formații și ansambluri artistice de muzică și dansuri, circuri. ... Articolul 6 Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale centrelor de conservare și de
HOTĂRÎRE nr. 442 din 22 iulie 1994 *** Republicată privind finanţarea instituţiilor publice de cultura şi arta de importanţa judeteana, ale municipiului Bucureşti şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111058_a_112387]
-
stat 39. Opera Maghiară Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 40. Opera Română Iași Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 41. Opera Română Timișoara Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 42. Teatrul de Opereta "Ion Dacian" București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 43. Filarmonica "George Enescu" București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 44. Centrul de Cultură "Tinerimea Română" Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 45. Oficiul
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
este departe de a fi îndreptățită, dimpotrivă. Publicului meloman, cu care dialoghează de peste trei decenii, Luminița Vartolomei i-a destinat culegerea de articole intitulată Teatrul din umbra muzicii în care a adunat texte despre spectacole lirice de tot felul (operă, operetă, musical, operă pentru copii). Sintagma din titlu s-ar putea inversa căci, în fapt, autoarea pune accentul pe spectacolul privit ca un tot și scrutează cu privire de cunoscător nu numai realizarea muzicală, ci mai ales pe cea teatrală. Cu
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]