1,791 matches
-
operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este transmis de la Viena în fiecare dată de 1 Ianuarie a
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este transmis de la Viena în fiecare dată de 1 Ianuarie a fiecărui an. Programul cuprinde mai ales
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este transmis de la Viena în fiecare dată de 1 Ianuarie a fiecărui an. Programul cuprinde mai ales piese muzicale compuse de Johann Strauss. Concertul este transmis în toată lumea în jurul orei 12:00
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
Elena Zottoviceanu La întrebarea pe care și-au pus-o mulți, de ce Văduva veselă pe scena Operei, când ea aparține unui alt tip de repertoriu ( parcă pentru a-și demonstra dreptul de proprietate, la nici o săptămână de la premieră, Teatrul de Operetă și-a lansat și el versiunea proprie, cum a mai făcut și în cazul Liliacului de Strauss, de parcă cele două scene s-ar afla într-o cursă), răspunsul este la îndemână: s-a mai montat și pe alte scene mari
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
textului; reușite sunt îndeosebi actul I cu delicatele tente Jugendstyl și exuberantul act final, aplaudate la scenă deschisă. Costumele multicolore, sclipitoare, mi s-au părut mai puțin armonioase; dar este o chestiune de gust personal. Pentru cântăreți, adaptarea la stilul operetei vieneze, atât din punct de vedere vocal cât mai ales scenic, a fost o provocare; stilul hieratic cu gesturi codificate și limitate ale eroului de operă trebuia uitat și înlocuit cu mobilitate, gesturi flexibile, o altă "cultură a corpului" și
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
Ion Dimieru, Gabriel Cate, Florin Simionică, Cristina Eremia, Paul Basacopol, Lucian Cioroianu și, ca invitat, actorul Dumitru Rucăreanu ) care a făcut față onorabil, Horia Sandu mi s-a părut a se detașa printr-o prezență mai conturată. Una dintre caracteristicile operetei ca gen, este ritmul rapid al desfășurării, alternanța bine dozată între momentele lirice cu cele dinamice. Dar, din păcate, ritmul lent cu care se derulează primele două acte (poate și unele lungimi ale textului) le-a văduvit de vitalitatea spumoasă
Văduva putea fi mai veselă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12816_a_14141]
-
maestrului Sri Chinmoy. Publicul prezent va avea ocazia să afle aspecte interesante despre meditație. Intrarea este liberă. ( O. P.) „Văduva veselă“ Miercuri, 14 iunie, de la ora 19, artiștii Operei Naționale Române din Timișoara pun punct final stagiunii 2005/2006, cu opereta în două acte „Văduva veselă“ de Franz Lehar, spectacol interpretat în limba română. Biletele, cu tarif maximal de 15 lei, se găsesc la Agenția Operei. ( S. P.) Preț de referință În cadrul ședinței consiliului pe produs reunit recent la Ministerul Agriculturii
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
mă aflu Într-un buncăr subteran cu un gazilionar paranoic. — Domnule Redbone, sînteți sigur că dușmanii noștri sînt externi? se Încumetă Wakefield să Întrebe, aproape sperînd să audă aceeași litanie Împotriva evreilor, bancherilor, globaliștilor și profesorilor - personajele din stoc ale operetei fundamentaliste, de extremă dreaptă. — Nu În măsura În care ți-ai imagina. Nu-s țicnit, Wakefield. De ce crezi că te afli aici? Războiul dinlăuntru se duce pe tărîm intelectual. Evident, există o groază de paranoici și inși duși cu pluta care mișună prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
diverse circumstanțe. De altfel, privite în adâncimea trecutului, lucrurile de care vreau să vorbesc nici nu se așează prea departe de cele pe care le-am evocat până aici. Ba chiar destul de aproape de ele. În iarna anului 1892, Compania de Operetă din Craiova a dat la Iași, în sala teatrului Sidoli (teatrul de la Copou arsese de patru ani), o lungă serie de reprezentațiuni. Cei care au cunoscut, la timpul ei, compania aceasta nu se poate să nu-și aducă aminte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
justificată, nimic de zis. Ce elemente alese și ce fericit selecționate și ordonate laolaltă! Toate au făcut carieră strălucită și toate sau aproape toate au continuat să se bucure de favoarea publicului ori pe unde au trecut, mult timp după ce "Opereta din Craiova" s-a dizolvat. Citez câteva nume; pe cele mai de seamă, firește: Iosefina Gălușcă, Irena Vlădaia, Eliza Odeseanu, Băjenaru, Poenaru, Anestin, Tănăsescu, Popescu. Stele apuse, glorii defuncte, figuri peste care uitarea se așează ca o umbră din ce în ce mai posomorâtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
odată cu schimbarea aceasta pusesem capăt vieții de internat. Ca și pentru colegii mei, teatrul forma una din atracțiile mele principale. Nimic mai natural de altfel, întrucât pe timpurile acele Iașul se bucura de spectacolele cele mai variate și mai alese. Opereta nu era genul nostru preferat; dar o apreciam îndeajuns, atât din cauza rezonanței pe care o avea în sufletele noastre de adolescenți neastâmpărați, cât și din cauza condițiunilor excepționale în care ne era dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o avea în sufletele noastre de adolescenți neastâmpărați, cât și din cauza condițiunilor excepționale în care ne era dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili, scenele Iașului au adăpostit cele mai bune trupe și cei mai buni artiști de operetă, pe care ni i-a trimis vreodată Parisul și Viena. Și apoi câtă distanță de la vechea operetă, a lui Offenbach, Iohan Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili, scenele Iașului au adăpostit cele mai bune trupe și cei mai buni artiști de operetă, pe care ni i-a trimis vreodată Parisul și Viena. Și apoi câtă distanță de la vechea operetă, a lui Offenbach, Iohan Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă! Cât timp au durat spectacolele Operetei din Craiova, ne-am dus regulat, aproape în fiecare seară, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trimis vreodată Parisul și Viena. Și apoi câtă distanță de la vechea operetă, a lui Offenbach, Iohan Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă! Cât timp au durat spectacolele Operetei din Craiova, ne-am dus regulat, aproape în fiecare seară, la Sidoli, la "paradis", la "hulubărie", adică la galerie. Teatru-Circ Sidoli era pe atunci o clădire nouă, proprietatea lui Teodor Sidoli, iar după moartea acestuia, a fraților Cesar și Franzini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
peste relațiile noastre. La ele, de altfel, luau adesea parte și celelalte elemente ale galeriei, care aduceau, în felul acesta, nu numai un spor de bună dispoziție, dar o notă nouă, caldă, și de un farmec deosebit. * Unul din succesele operetei de la Craiova, în seria de care vorbesc, a fost "Vânzătorul de paseri" a lui Zeller, a cărui muzică ușoară și melodioasă și al cărui libret, vesel și vioi, încântă și azi. În "Vânzătorul de paseri", Vlădaia interpreta pe prințesa Marie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
chiar decât mi-aș fi închipuit... Sala e așa cum o știam de demult (cu mici și neînsemnate schimbări numai), împrejurare care mărește și mai mult vagul sentiment de solitudine și de înstrăinare pe care-l resimt. Orchestra execută selecțiuni din opereta "Vânzătorul de paseri", cu vechea romanță "Când sermanul tatăl meu...", cu insistentul ei refren "Mai stai... mai stai... nu zbura..." Nu cântă decât orchestra; cuvintele aceste nu le rostește nimeni; mi le evocă însă melodia, în care amintirea mea le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spațiu, care cerșeau respect și duioșie, mă scoteau din sărite. Era ca și cum istoria se milogea de mine să-i recunosc meritele. Parcă-l auzeam pe taică-meu, explicându-mi cum m-a crescut. Ce mă interesau pe mine eroismele de operetă, care sfârșeau ba cu pupături de mâini, ba cu un cui înfipt în cap? Faptele oricum se pierduseră pe drum, nu mai știai cine-i erou și cine trădător, câte picături de sânge țâșniseră cu-adevărat și câtă minciună se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din jur, ca o imensă leziune pe retină. Oamenii nu contau, dar parcă tocmai de-aia mă deranjau mai mult. Înainte, îi examinam la fel, săraci, murdari, obosiți: mi-era mai ușor să mă diferențiez, să-mi creez eroismele de operetă și, cu ele bine închise în minte, să fac comparația. Mă agățam de sensul meu simplu, dar încăpățânat: să trec nevăzut, studiind pe toată lumea, să consemnez tot ce putea fi în favoarea mea, să mă pierd în mulțime, ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al nopții. Nu era de-ajuns. Ne trebuia o altă țară, mai înțelegătoare cu noi, în care Cezar să se poată bâlbâi liniștit, iar Cătălin să-și găsească ultimul model de șurubelniță. O patrie simplă, amabilă, primitoare, nu una de operetă. Dacă pui mâna pe-o istorie, te întâmpină doar omoruri și scandal: când nu s-a rățoit la vecini, țărișoara noastră și-a căsăpit oamenii. Domnitori contra boieri, oșteni contra țărani, munteni contra moldoveni, părinte contra fiu. S-a tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mișca unul. Nici fantasmele noastre literare nu arătau tot timpul la fel. Când se mutase la mine, Maria cărase din Pajura un sfert minuscul de bibliotecă, în frunte cu Cella Serghi, Martha Bibescu și Henriette-Yvonne Stahl. Pulsa o viață de-operetă acolo, cu fecioare sensibile și însiropate, gata să iasă cu umbreluța la Șosea și să leșine de plăcere la primele complimente ale admiratorilor. Bărbații se descurcau mai bine, păreau niște duri cu pretenții de sportsmeni și intelectuali, antrenați să seducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din Apus ar fi de datorie publică de-a onora reprezentațiile cu prezența sa, de ochii lumii măcar, chiar daca nu e capabil de-a le 'nțelege. În adevăr, nu ne putem esprima îndestul întristarea când vedem lumea grămădindu-se la operete, cafenele chantantes, și la alte vicleimuri ale Venerei vulgivage, și lipsind cu totul de la reprezentații de model, din cari poate învăța ce este arta adevărată. Cititorul ne va îngădui acest ton de aspră mustrare, dar nu găsim un altul pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ilustru zoolog. Un caz pentru multe altele pe cari le avem in petto va ilustra sistemul de nepotism, favoritism și cumul practicat fără cuviință de d. Brătianu. [5 aprilie 1881] UN SUCCES AL TEATRULUI NAȚIONAL Povestea Sînzianei și Pepelei, feerie operetă în 5 acte de Alecsandri, muzica de Ștefănescu Rândurile de mai sus, scrise sub impresiunea imediată a reprezentării din joia trecută, le primim de la d. Ioan Slavici, unul din adevărații cunoscători ai vieții poporului roman. Le publicăm cu atât mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate ca Italia să fie dispusă, în cazul unei împărțiri ulterioare de teritoriu, a-și lua partea ei, punând această țară sub o dependență oarecare de ea. [17 octombrie 1881] ["IERI S-A REPREZENTAT... "] Ieri s-a reprezentat Moștenitorii și opereta Contrabandierul. Se știe că în Moștenitorii Millo joacă cu nesecata lui vervă rolul lui Izidor Giridot. Și aseară bătrânul nostru artist era în cele mai bune dispoziții, reprezentând pe egoistul moștenitor pe toată scara dorinței de câștig. Dacă această piesă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
l-a silit mai târziu a se întoarce înapoi d-a-ndăratele. Începând, fără să se gândească bine, prin aceea ce se numește la morgue espagnole, pe care a împins-o, cum vom vedea, mai departe decât vestitul ambasador al Grenadei din operetă, ministrul nostru plenipotențiar a sfârșit prin închinăciuni, plecăciuni și prin cereri de iertăciuni; vorba ceea: daca nu-i puterință, la ce mai gâlceavă degeaba. D. Dum. Brătianu trebuie să se știe că nu este înzestrat cu aceea ce se cheamă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
G. Sion, Al. Donici, C.D. Aricescu, N.G. Negulici, G. Baronzi, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Justin Popfiu, Gr. H. Grandea, M. Zamphirescu. În R.C. publică N. Filimon două articole (Idei repezi despre muzica și opera maghiară și Maddalena - cronică la o operetă a lui A.T. Zissu, reluată din „Independința”), precum și Mateo Cipriani, Orașul Bergamo și monumentul maestrului Donizetti, reluate după „Naționalul” din 1858, Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala și o versiune a nuvelei Friederich Staaps sau Atentatul de la Schönbrunn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289187_a_290516]