2,698 matches
-
seamă în Casa de vânt și în Porțile clipei (1982) încearcă variante de artă poetică, are revelația dublei lui condiții, de om și de artist, soartă care îl apasă uneori („Mi-e frică de tăcere, mi-e frică de cuvânt”), oscilează între a fi oglindă sau „întrebare în lume”, însă cu grija de „a nu călca pe grâu cu ochii după maci”, asumându-și în cele din urmă natura duală: „Și mă împart/ În humă și-n lumină,/ Cu saț de
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
nu recunoșteau autoritatea lui Sysinnius, își aleseseră deja un alt arhiepiscop, așa încît Proclus a renunțat la funcție și a rămas la Constantinopol ca episcop titular, cîștigîndu-și o mare faimă ca predicator. La moartea lui Sysinnius, în 427, în timp ce electorii oscilau între Proclus și Filip, împăratul Theodosius a impus alegerea lui Nestorie. La o dată greu de precizat (25 martie 431, potrivit lui M. Richard), Proclus a ținut o predică despre Fecioară ca Theotokos în prezența lui Nestorie, care a considerat necesar să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Patimilor ies în evidență, după cum am arătat, prin dialogurile vii și nu lipsite de umor (dar și prin săgețile antiiudaice, de-acum tradiționale în cadrul acestei teme). Cercetătorii nu sînt siguri în privința situării culegerii (Alexandria? Siria-Palestina?) și nici în privința datării (ei oscilează între secolul al V-lea și secolul al VII-lea). Bibliografie. Ediții: Viața și sermones în PG 86, pp. 297-462 (cu trimitere la volumele din PG unde se găsesc discursurile atribuite altor autori), pentru celelalte redactări și versiuni cf. CPG
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu întotdeuna ierarhia ecleziastică a considerat că e bine să accepte în cadrul liturghiei imnuri care nu erau decît invenții personale ale unor indivizi izolați și al căror conținut nu fusese aprobat anterior după toate regulile. în această privință, Biserica a oscilat mereu între toleranță și severitate. în procesul din 268 cînd a fost judecat Pavel din Samosata, episcop de Antiohia, i s-a adus acestuia acuzația că „a dispus încetarea folosirii psalmilor în cinstea Domnului nostru Isus Cristos, pentru că i-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
despre războaiele dintre bizantini și persani, chiar dacă interesul său nu depășește granițele imperiului (spre deosebire de Sozomen). în primele trei cărți, care cuprind evenimentele din sfera istoriei civile a Orientului și a Occidentului, în afară de istoria Bisericii, povestirea lui Evagrie rămîne oarecum dihotomică, oscilînd între cele două subiecte tratate, în timp ce cărțile a patra, a cincea și a șasea sînt mai omogene, iar conținutul e axat pe istoria civilă. Relatarea este cam prolixă, desigur, amplă, însă stilul e agreabil și tinde spre un ton arhaizant
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
perpetuu emergent, el este mereu surprins doar Între două posibilități: „Există întotdeauna o altă posibilitate/ cea a luminii împletită în jurul trupului/ sau cea a umbrei suprapuse perfect/ pe ceea ce sunt în momentul/ în care singurătatea din interior/se dislocă și oscilează/ între propriile limite// ... Citește mai mult Apropiate prin conținut și atmosferă sunt anxietățile din poezia meditativă și din aforismele lui Teodor Dume (Azil într-o cicatrice, PIM 2015, Vitralii pe un interior scorojit, PIM, 2016). Dislocat din confortabilul sentiment, inventat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
perpetuu emergent, el este mereu surprins doar Între două posibilități: „Există întotdeauna o altă posibilitate/ cea a luminii împletită în jurul trupului/ sau cea a umbrei suprapuse perfect/ pe ceea ce sunt în momentul/ în care singurătatea din interior/se dislocă și oscilează/ între propriile limite// ... XIII. MARIUS CHELARU (CONVORBIRI LITERARE, NOIEMBRIE 2016), DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME,, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017. Teodor Dume, Vitralii pe un interior scorojit (aforisme
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
să-și asume răspunderi și inițiative, i se pretinde să facă numai ce, cât și cum i se spune. Acest gen de comportament din partea părinților are efecte negative, deoarece copilului i se anulează capacitatea de decizie și acțiune. Părinții inconsecvenți oscilează de la indifereță la tutelă. Este vorba despre părinți instabili, nesiguri și incapabili de a opta ferm pentru o anumită atitudine. Uneori copilul este „pasat” la diferiți membri ai familiei, fiind supus unor metode educative diferite, adeseori contradictorii. Integrarea școlară Școala
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
Părul i-a încărunțit, barba are și ea o nobilă tentă gri-argintie, iar încruntarea din privirile de altădată a căpătat astăzi o ușoară notă de melancolie. Atunci era un tînăr bizar și un străin cu accente tari, al cărui portret oscila ambiguu între Marx și Brâncuși, acum el este un bărbat matur, un personaj fără de care peisajul artistic al Bărăganului ar fi de neconceput și un artist cu o identitate sigură. Lumea în care s-a adăpostit, la început întîmplător, dar
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
plajă de la stilul grafic, sec și oarecum maniheist prin cultivarea polarității, pînă la compoziția elaborată, amplă ca desfășurare, și de aici mai departe pînă la pictura propriu-zisă, pe care n-o mai leagă de grafică decît, poate, problemele de tehnică. Oscilînd între monumentalismul imaginii și grija pentru detaliu, între pura expresivitate și retorica intrinsecă a motivului, Vlad Ciobanu sugerează și cel de-al doilea nivel al diversificării deja amintite; acela formal, care determină, pînă la un punct, chiar anumite oscilații stilistice
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
cu articole de filosofie la „Convorbiri literare”. Apărută în 1898, opera sa pricipală se intitulează Principii de filosofia literaturei și a artei. Încercare de estetică literară și artistică. A debutat ca filosof în „Revista contimporană” (1873), cu un studiu ce oscilează între spiritualism și pozitivism. Aproape în același timp cu V. Conta, el încearcă, timid, să pună bazele unei metafizici materialiste. Concepția sa estetică este eclectică, alăturând mecanic idei pozitiviste și idei aparținând esteticii transcendentale. Cu toate acestea, L. ocupă în
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
publicarea versurilor în reviste ardelene, cât și post-mortem, prin introducerea poetului în manuale școlare, prin revitalizarea interesului cu prilejuri aniversare sau comemorative etc. În capitolul Opinii critice, unde urmează îndeaproape ideea că în interpretarea operei eminesciene critica din Transilvania a oscilat între părerile lui Titu Maiorescu și cele ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, S. împarte criticii lui Eminescu în apologeți și detractori, urmărind notele caracteristice ale fiecăruia. Ultimul capitol supune analizei înrâurirea pe care a avut-o lirica lui Eminescu în Transilvania
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
ai/ ba nu le dai! Mândro/ vână de curvet / te prind eu pe internet”. Și titlurile volumelor sunt simptomatice pentru baladistul boem, nonconformist, câteodată și subtil, sensibil, sentimental: Tandrețe maximă, Poeme pricinoase (1983), Excursie cu liftul (1988), Angel radios (1994). Oscilând între periferia caragialescă a Bucureștilor și un spațiu ficțional generic, atemporal, S. îl aduce pe Urmuz în prezent (poemul Bărăgan în Bărăgan devine simbolic prin repetițiile sale). Se vrea un poet ludic diferit cumva de colegii săi de generație, „melanholia
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
la declamații filosofarde ca într-un poem masiv, Omul și creațiunea sa, care repovestește geneza, vorbește despre omul creat la hotarul dintre lumină și întuneric, încorporând atât scânteia divină, cât „și-a răului esență”, spre veșnica lui nefericire. Poetul va oscila, de aceea, între îngroșarea tușelor negre ale existenței - ciclurile Din durerile vieții, Scântei prin noapte, Stâlpi de piatră, Ironii sentimentale, Sbucium sufletesc - și alegerea unor imagini „luminoase” - cer, alb, stări sufletești diafane, idei morale înalte, patriotism, trecut glorios, flori, păsări
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
în jurul unor termeni-pivot: puterea, jocul, mimesis-ul, poezia ș.a.m.d. Datorită tensiunilor inevitabile dintre variante, astfel de configurații se transformă în veritabile câmpuri de forță. Conform lui S., responsabilă pentru o asemenea stare etern-conflictuală de lucruri este natura mentalității occidentale, oscilând între alternative polare și antrenând revizuiri periodice ale opțiunilor valorice sau modificarea modurilor consacrate de expresie și de creație. În Dionysus Reborn se insistă asupra acelor momente ale modernității în care jocul și iluzia lipsită de constrângeri, anterior reprimate și
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
numite astfel pentru a se sublinia o aparentă lipsă de implicare. Lucid, discret și solitar, poetul contemplă universul cu teamă și, totodată, cu sentimentul participării la un act fără orizont. Omul, „o biată clonă dereglată”, este asemenea unui „robot melancolic”, oscilând între „programul înscris de la începuturi” și satisfacțiile simple (căderea frunzelor, „susurul apelor/ și mișcările vântului”). Nocturnul, care marchează nu puține versuri, subliniază gravitatea atitudinii. Destinul ființei poetice stă sub „zodia nopții”, apăsat de spaime contradictorii, fie comune, fie metafizice. Ființa
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
o deosebită importanță, fiind integrată în trama scenariului anticristologic. „Commodian, scrie Antonio Salvatore, editorul său italian, este poate cel mai enigmatic și problematic scriitor al Antichității creștine.” Într‑adevăr, nu există nici o informație sigură în legătură cu viața și opera sa. Cronologia oscilează între secolele al III‑lea și al V‑lea. Nimeni nu poate susține astăzi, cu argumente plauzibile, cea din urmă datare. Toate indiciile de ordin lingvistic, teologic și istoric, converg spre ipoteza unui autor creștin african, probabil de origine siriacă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
povestirile despre locatarii de pe Strada Grădinilor, ale căror interese sau atitudini interferează uneori, se creează o anume atmosferă. Apar tipuri, comportamente, care vin să ilustreze mai ales defecte și apucături, întâmplări neplăcute, uneori tragice. Relatările sunt în cheie voit hilară, oscilând între comedie și dramă, mai ales când e vorba de isprăvile femeilor și de bărbații încornorați care se resemnează găsind explicații și scuze pentru infidelitatea consoartelor. Naratorul, în general doar martor sau confident, își povestește și propriile „aventuri” sentimentale, mai
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
fără adjective, dramatică fără scrâșnete inutile, subtilă pentru că e simbolică dincolo de aparența aridă a cotidianului” (Dan Culcer). Povestirile impun prin seriozitatea scriiturii și înverșunarea introspectivă, mai puțin prin anvergură și efecte spectaculoase. În notă cehoviană, naratorul etalează existențe abulice, oameni oscilând într-o ceață existențială și cu răbufniri aparent absurde (ca Traian Trifu din Răbdare), psihologii sucite, aproape „contorsioniste” (Tiberiu Ilovan din Păsări stinghere), la un pas de coșmar, inși copleșiți brusc de gândul morții, precum șoferul din Livezile cu pruni
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
însă un teritoriu întins, de la genul ocazional al întâmplării cotidiene - cu datări și localizări (casa din strada Labirint, lacul Herăstrău, câteva nume feminine etc.) - la cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
dorințele sau cu voința noastră. De fiecare dată credem că am făcut bine și că actele noastre sunt corect Îndeplinite și Îndreptățite să fie așa și nu altfel. Și Într-un caz, și În altul, conduitele și acțiunile noastre vor oscila Între succes și eșec, rezultate pe care le judecăm ca atare, În interiorul conștiinței noastre, În raport cu datoriile și obligațiile personale. Ori aceste datorii și obligații se raportează, În primul rând, la legile morale care guvernează ființa umană. Recunoscând acest aspect, putem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
forme de a fi: orgoliul și modestia. Direcția către care va Înclina În cazul acesta Eul este dictată de natura și de forța morală a Supra-Eului. Semnificația orgoliului și a modestiei Formele de a fi, ca manifestări ale Eului personal, oscilează Între orgoliu și modestie. Acestea reprezintă, din punct de vedere psihologic și moral, modalitățile În care se prezintă sau se afirmă o persoană În lume, În raporturile sale cu ceilalți. Aceste forme de a se afirma sunt În directă condiționare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau mai exact funcția lor, este psihologică și morală, motiv pentru care noi considerăm că ele fac parte din tematica Psihologiei Morale și le vom analiza În continuare. Omul este inseparabil atât de suferință, cât și de fericire. Existența umană oscilează permanent Între acești doi poli. Ambele stări sunt, dincolo de aspectele lor corporale și sufletești, experiențe ale conștiinței, interioare persoanei umane, dar și ale sufletului colectiv. Acestea sunt reproduse În mod periodic prin ritualuri, care, sub forma unor spectacole comemorative, reproduc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
având caracteristicile sale proprii, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Fiecare vârstă a omului are un profil psihomoral specific, căruia nu i se poate sustrage. Viața Începe cu aspirații și se termină cu regrete, făcându-ne să oscilăm Între plăcere și durere (N. Zahariaă. Tinerețea, cu care Începe viața, este vârsta iluziilor și a exuberanței. Vârsta adultă este cea a experiențelor stabile și a echilibrului. Bătrânețea este vremea reflecției și a regretelor. Tânărul este cel care privește către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
era pur din punct de vedere moral. Violând Însă interdicțiile care i-au fost impuse de către voința divină a arhetipului suprem, omul a devenit impur prin păcat, Înlocuind binele naturii sale originare cu răul. Din acest moment persoana umană va oscila permanent Între bine și rău. Sunt binele și răul componente ale ființei umane? Această Întrebare este una dintre problemele importante ale Psihologiei Morale. Răspunsurile la această Întrebare au fost multe, dar problema rămână deschisă. A fi bun sau a fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]