1,187 matches
-
cu un stingător pe icoane și pe catapeteasmă. De asemenea, i-au lăsat pe porci să intre în biserică, ei distrugând cutia cu osemintele fraților Răftivanu, pe care au început să le mănânce. S-a reușit să se salveze câteva oseminte ale boierilor care au fost apoi îngropate în curte. În anii de după cel de-al doilea război mondial, boierul Manu Stere a fost obligat să lase în paragină conacul boieresc, chiliile și moșia din Poiana Răftivanului și să plece în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
artele sale poetice, "Testament", un poem esențial pentru întregul său "program estetico-literar realist". În „deschiderea“ "Testamentului" arghezian, "cartea" - ca bun testamentar transmis fiului - se relevă simbolic în treaptă întru cunoaștere veridică, în prim-hrisov «al robilor cu saricile pline de oseminte» „vărsate“, „transferate“ în ființa poetului. Tatăl-poet lasă moștenire fiului nu orice fel de carte, ci cartea-tezaur întru cunoaștere a neamului său din temelia piramidei sociale, carte oglindind «seara răzvrătită» a strămoșilor ce au urcat «pe brânci», prin „râpile“ / „gropile adânci
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
-se de inimă, a plecat să-și caute sănătatea la Budapesta, dar la 13 ianuarie 1916, a încetat din viață, în casa medicului Gheorghe Bilașcu. Ori de câte ori mergea în capitala Ungariei, în casa doctorului Bilașcu își avea reședința și o capelă. Osemintele i-au fost aduse la Gherla și îngropate în cripta catedralei. Ar fi dorit să fie înhumat la Mănăstirea Nicula, însă nu apucase să-și pregătească locul de veci.
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
construirea unei camere a mormintelor cu dimensiuni interioare de 410 x 576 cm. Cercetările arheologice efectuate au dus la descoperirea în gropniță a 17 morminte distincte (dintre care doar 11 găsite in situ) și 7 zone cu aglomerări grupate de oseminte dislocate. Au fost recuperate 23 de cranii. Mormintele au fost jefuite, din cele șapte amenajări funerare cu zidărie existente în gropniță fiind distruse (parțial sau total) un număr de cinci.<ref name="Pușcașu 18/2005">Voica Maria Pușcașu - ""Mănăstirea Dobrovățului
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
eveniment de însemnătate majoră pentru sat. Înainte de 1700 ar fi avut loc o invazie tătară pe Valea Almașului și-n aceste circumstanțe localnicii au fost surprinși în biserică. Tătarii ar fi incendiat-o, pricinuind moartea lor. Stau mărturie fragmentele de oseminte umane și dinți descoperite la săpături sumare. Documentul Andreian arată că după anul 1800 se mai păstrau porțiuni de ziduri, iar domnii locului i-au obligat pe țărani să care pământ și să acopere osemintele. Locuitorii care au supraviețuit acestui
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
lor. Stau mărturie fragmentele de oseminte umane și dinți descoperite la săpături sumare. Documentul Andreian arată că după anul 1800 se mai păstrau porțiuni de ziduri, iar domnii locului i-au obligat pe țărani să care pământ și să acopere osemintele. Locuitorii care au supraviețuit acestui eveniment s-au strămutat între păduri, în locul numit până azi Sânmihael, beneficiind, probabil, de serviciile religioase ale preoților din cele două sate apropiate, Bercea și Sântă-Mărie. Așa se explică faptul că la recensământul din 1702
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
vara anului 1916. Pentru că au refuzat să execute ordinul de a-i executa pe români, cei doi ostași au fost puși să-și sape singuri mormintele în pământul Ardealului, după care au fost executați. La data de 7 octombrie 1928, osemintele celor doi martiri au fost reînhumate, cu onoruri militare, sub troița din cimitirul Bisericii „Sfânta Adormire” din Satulung - Săcele, prin grija preotului Zenovie Popovici. În iulie 2009, cele două casete cu pământul în care s-au transformat osemintele celor doi
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
octombrie 1928, osemintele celor doi martiri au fost reînhumate, cu onoruri militare, sub troița din cimitirul Bisericii „Sfânta Adormire” din Satulung - Săcele, prin grija preotului Zenovie Popovici. În iulie 2009, cele două casete cu pământul în care s-au transformat osemintele celor doi martiri au fost aduse în Bucovina, pentru a fi înmormântate în pământul din regiunea de unde proveneau cei doi. După ceremonia religioasă, una din cele două casete conținând țărâna martirilor bucovineni a fost îngropată sub un bloc de piatră
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
au deasupra lor coroane domnești. Pe mausoleu se află patru inscripții dintre care trei în limba greacă și una în limba română. În traducere, inscripțiile au următorul cuprins: Ulterior, într-o nișă din peretele sudic al pronaosului, s-au depus osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României"". Scriitorul era îngropat în cimitirul din jurul bisericii, locul fiind marcat de o cruce din lemn și un grilaj din același material. Mai târziu, când s-a desființat cimitirul parohial, osemintele
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României"". Scriitorul era îngropat în cimitirul din jurul bisericii, locul fiind marcat de o cruce din lemn și un grilaj din același material. Mai târziu, când s-a desființat cimitirul parohial, osemintele poetului au fost deshumate și depuse într-o mică nișă din interiorul bisericii. La acest eveniment au fost trimise vreo "„200 bileturi de invitații”", slujba religioasă fiind oficiată de un arhimandrit și trei preoți. Deasupra osuarului a fost amplasată o
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
fost amplasată o placă de marmură neagră, nefixată în perete, în mijlocul căreia este sculptat un altorelief cu chipul scriitorului și s-a săpat următoarea inscripție cu litere aurite: ""ALECU RUSSO n. 17 martie 1819 + 4 februarie 1859. Ale cărui slăvite oseminte au fost mutate de lînga zidul de afara în sfînta biserică în semn de patriotică recunoștință. Evanghelia este cartea libertății. Hristos nu a zis: "Ucideți pe acei care nu vreau să creadă în mine", Hristos a zis: "Cuvîntul este pentru
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Evanghelia este cartea libertății. Hristos nu a zis: "Ucideți pe acei care nu vreau să creadă în mine", Hristos a zis: "Cuvîntul este pentru toți acei care vreau să-l asculte". AD MEMORIAM"". După desființarea cimitirului existent în jurul bisericii, unele oseminte au fost așezate sub pardoseala lăcașului de cult. În cimitirul Mănăstirii Bărboi a fost înmormântat și Nicolae Kerameus, învățat grec venit în Moldova în delegația patriarhului Nectarie al Ierusalimului (1660-1669). El studiase medicina și filozofia la Veneția, ca elev al
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
1970, 1974 și 1983). Ultima demolare a avut loc în data de 26 mai 1983, biserica de la Mânăstirea "Adormirea Maicii Domnului” fiind demolată de buldozere până la temelie de către autoritățile civile, iar mormântul episcopului Evloghie Oța din biserică a fost profanat, osemintele sale fiind mutate într-un loc care a rămas necunoscut până astăzi. După afirmațiile ziaristului Florian Bichir publicate în anul 2005 în ziarul "Evenimentul Zilei", călugării afirmă că au găsit corpul PS Evloghie neputrezit și răspândind bună mireasmă. ""Așezat pe
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
cu exceptia transmișilor sportive). Printre subiectele abordate s-a numărat relația cu tatăl său și rolul acestuia în copilăria lui. Michael a mărturisit că plângea adesea de singurătate și a negat zvonurile pe care le publicau tabloidele, de pildă că achiziționase osemintele „omului-elefant” Joseph Merrick sau că dormea într-o cameră hiperbarică. A respins deasemenea zvonul că și-ar fi albit tenul și a vorbit despre boala lui de piele, vitiligo. A recunoscut că își făcuse operații plastice la nas, dar a
Michael Jackson () [Corola-website/Science/308959_a_310288]
-
în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Au fost avansate mai multe ipoteze asupra identității acestuia, cele mai vehiculate nume fiind cele ale lui Basarab I, Vladislav Vlaicu și Radu I. Cercetări recente (inclusiv datarea cu C14 a osemintelor) au dovedit că moartea personajului a survenit cel mai târziu în 1370, prin urmare el nu este nici Vladislav Vlaicu, nici Radu I. De asemenea, se presupune că mormântul a aparținut primei biserici, Argeș I, atestată arheologic sub pavimentul actualei
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
construcției au rămas doar încercari. În primul rând am avut surpriza să constatăm, săpând pentru îngroparea noilor stâlpi, că biserica de la altar până la poartă este așezată pe un vechi cimitir, posibil neolitic-cultura Gumelnița. S-au găsit vase din ceramică și oseminte . Pictura de pe icoane ne trimite în sec XIX ,înainte de 1870. Surse biografice atestă un loc de iernat pentru vase, pe Dunăre, în dreptul satului, pe la 1812, existând aici probabil și o așezare. Materialele arheologice din zonă ,unele găsite chiar în curtea
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
Fier) s-au găsit fragmente ceramice de factură dacică din secolul I î.e.n. Al II-lea război mondial face multe victime în luptele dintre detașamentele române și sovietice pe de o parte și detașamentele ungare și germane pe de alta. Osemintele celor căzuți pe câmpurile de luptă au fost îngropate în Cimitirul Eroilor din satul Dobolii de Jos. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul: prelucrării laptelui, exploatării și prelucrării primare a lemnului, comerțului, agroturismului și serviciilor. Activitatea de bază
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
Ortodoxe Albaneze, iar Arhiepiscopul Anastasios a fost supus presiunilor clasei politice: el a fost acuzat că nu își controlează suficient de bine preoții care ajunseseră să ceară bani pentru diversele servicii religioase efectuate sau, într-un caz mai special, depozitau oseminte deshumate fără autorizație. Forțele naționaliste albaneze au profitat de ocazie și au cerut demisia arhiepiscopului grec și înlocuirea lui cu unul albanez.
Anastasios Yannoulatos () [Corola-website/Science/310472_a_311801]
-
construite școala elementară și internatul studenților. Astfel, zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei a fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004. Numele capelei s-a perpetuat asupra străzii alăturate, precum și asupra
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Pentru o scurtă perioadă a fost ministru de război în guvernul condus de generalul Constantin Coandă, în perioada 24 octombrie - 28 noiembrie 1918. A murit în iulie 1919, din cauza unei boli infecțioase cu evoluție galopantă, fiind înmormântat la Mărășești. Ulterior, osemintele sale au fost mutate într-un sarcofag la Mausoleul de la Mărășești. s-a născut în familia unui învățător de țară dintr-un sat de lângă Târgu Bujor, fiind cel mai mic dintre cei 4 copii ai familiei. A urmat școala primară
Eremia Grigorescu () [Corola-website/Science/304967_a_306296]
-
în 1949 de la 1720 de locuitori la 1499. Din bărbații plecați pe front 23 nu s-au întors la vatră. La 30 aprilie 1944 lîngă Gura Căinarului s-a produs un accident de trenuri, fiind striviți mortal mulți ostași sovietici, osemintele cărora zac la memorialul din localitate. Deasemenea 11 țărani din Gura Căinarului au fost mobilizați și au luptat în Armata Romînă, 15 au vărsat sînge în Afganistan, 18 locuitori în anul 1992 au apărat la Nistru independența și demnitatea Republicii Moldova
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
de stat, a constatat că pentru acest proiect, Guvernul României a alocat, în prima tranșă, un miliard de lei. Autorul proiectului arhitectural este arhitectul ieșean Nicolae Munteanu. Conform proiectului, subsolul bisericii va fi o necropola, în care vor fi aduse osemintele ostașilor căzuți. După zidirea lăcașului, se mai intenționează construcția unui complex muzeistic, unde, pe lespezi de piatră, vor fi gravate numele celor care s-au jertfit pentru libertate. La ceremonia de sfințire au mai participat ambasadorul României la Chișinău, Victor
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
comerțul. În documentele recensământului întâlnim nume mândre de șoimani - Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu stufării din lunca Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul 1554
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
în 1823, o lucrare care nu reflectă realitatea, dar era descris un Napoleon pe placul francezilor. Interesul pentru epoca glorioasă crescuse în contrast cu restaurația modestă. Napoleon din Memorialul de la Sfânta Elena nu era acel “tiran” care fusese în realitate. În 1840, osemintele lui Napoleon au fost repatriate și reinhumate, un milion de francezi aducându-i un omagiu. În 1848, Ludovic și-a depus candidatura pe baza votului universal. Acesta câștigă alegerile cu o victorie zdrobitoare, învingându-l pe contracandidatul său, generalul Cavaignac
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
pământești au fost înmormântate într-o criptă aflată în semicercul din jurul Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, alături de cele ale altor militanți pentru cauza muncitorilor și pentru socialism. În 1991, mausoleul a fost dezafectat iar osemintele reprezentaților comuniști au fost mutate în alte cimitire. Numele Leontin Sălăjan a fost acordat unui bulevard din nou-construitele cartiere muncitorești din București (astăzi Bulevardul Nicolae Grigorescu), precum și Pieței Titan. După Revoluția din decembrie 1989, bulevardul și piața au fost redenumite
Leontin Sălăjan () [Corola-website/Science/304808_a_306137]