1,199 matches
-
iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni vor lua, la puțină vreme după moartea poetului, inițiativa deschiderii unei liste de subscripție publică pentru ridicarea unui monument închinat lui Andrei Mureșanu. În 1882, când osemintele poetului sunt reînhumate în cimitirul din Groaveri, brașovenii au ridicat poetului o impunătoare piatră funebră.
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
legat sau bătut în cuie (sau amândouă) de grindă, apoi era ridicat la stâlpul vertical, în așa fel încât să nu mai atingă solul. Erau, oare, și picioarele bătute în cuie? În 1968, la nord de Ierusalim, s-au descoperit osemintele unui crucificat din epoca lui Iisus . Osul ce corespunde călcâiului este penetrat de un cui mare, curbat până la capăt, ceea ce sugerează că vârful, după ce a trecut de călcâi, a întâlnit în lemn un nod mai dur. Picioarele bătute în cuie
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
hramul Sfântului Andrei Șaguna, iar la ctitorirea unor biserici se vor putea solicita moaște ale acestuia din Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Peste 2.000 de credincioși și aproximativ 300 de preoți au participat, vineri după-amiază, la o procesiune în cadrul căreia osemintele Mitropolitului Andrei Șaguna au fost purtate prin centrul municipiului Sibiu, ajungând apoi la Catedrala Mitropolitană, unde a continuat ceremonialul pentru canonizare. Un sobor de preoți condus de PS Andrei Făgărășanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat, vineri, în localitatea
Băsescu, la canonizarea mitropolitului Andrei Șaguna: Nu pierd prilejul de a mă închina în faţa sfintelor feţe bisericeşti () [Corola-journal/Journalistic/47089_a_48414]
-
Mitropolitană, unde a continuat ceremonialul pentru canonizare. Un sobor de preoți condus de PS Andrei Făgărășanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat, vineri, în localitatea Rășinari, o slujbă la mormântul Mitropolitului Andrei Șaguna, iar de acolo coloana oficială cu osemintele mitropolitului a plecat spre platoul Sălii Transilvania din Sibiu. La slujbă au mai fost prezenți ministrul Economiei, Ion Ariton, președintele PSD, Victor Ponta, Corneliu Vadim Tudor și primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Băsescu, la canonizarea mitropolitului Andrei Șaguna: Nu pierd prilejul de a mă închina în faţa sfintelor feţe bisericeşti () [Corola-journal/Journalistic/47089_a_48414]
-
acolo unde imaginația vechimii pîrguise merele de aur, fermecate, culese de Herakles, acolo unde mitologia localiza de asemeni lupta eroului cu Anteu, care-și refăcea mereu vlaga în contact cu glia maternă. Sertorius ar fi pus să i se dezgroape osemintele, o statură înfricoșătoare, spun legendele, de vreo 30 de metri! Imensitatea care-l incită, însă, pe Gorduz e mai degrabă de ordinul himericului astuțios, rostogolind timpul dincolo de istorie, cu indiferența căluțului de lemn al copilăriei, care împinge din cale o
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
1 000 de persoane din cei aproximativ 6 000 de locuitori când, „pentru a separa populația bolnavă de cea sănătoasă au fost amenajate spitale (...) folosindu-se pentru aceasta și Casa de vânătoare”. Cu ocazia săpăturilor făcute pentru fundația clădirii, pe lângă oseminte omenești și fragmente de arme s-au găsit bani de argint cu efigia Sfintei Maria, din 1503, monede din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, care purtau emblema „Herzog von Brandemburg”, o mare cantitate de monede de argint
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
mai importante ale romanului Dracula. Dealul pe care se află biserica a fost puternic erodat de ploile torențiale din ultima vreme, o parte din el prăbușindu-se luna trecută. Alunecarea de teren a afectat mai ales cimitirul bisericii, zeci de oseminte fiind scoase la iveală la baza dealului. "Cimitirul a fost închis în urmă cu un secol, alunecarea de teren distrugând doar morminte în care se aflau osemintele unor persoane decedate acum multă vreme. Avem grijă ca acestea să fie adunate
Biserica lui Dracula, în pericol de a fi distrusă by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65202_a_66527]
-
luna trecută. Alunecarea de teren a afectat mai ales cimitirul bisericii, zeci de oseminte fiind scoase la iveală la baza dealului. "Cimitirul a fost închis în urmă cu un secol, alunecarea de teren distrugând doar morminte în care se aflau osemintele unor persoane decedate acum multă vreme. Avem grijă ca acestea să fie adunate și reînhumate corespunzător", declară preotul paroh David Smith.
Biserica lui Dracula, în pericol de a fi distrusă by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65202_a_66527]
-
pe care locuitorii răsuflă de stresul vieții cotidiene. Parcuri, lacuri, ștranduri sunt tot atâtea locuri de agrement; li se adaugă... cimitirul Bellu, unde odihna e totală și "Femei în negru, ca morminte,/ Plutesc pe-alee ca lumini,/ Când timpul spală oseminte,/ Cântând din albe violini". Peisagiile sunt diversificate, apoi, prin captarea trepidației sociale: pe Lipscani e "zgomot și tortură", "viața-n uliți sforăie și rage", Calea Victoriei apare, bineînțeles, ca Sodoma și Gomora capitalismului autohton (e greu să scăpăm de clișeele epocii
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
sau Antiohia sunt toate martore ale trecerii sale în pelerinaj, ale binefacerilor și minunilor sale. Fostul prinț de Rascia, monahul de pe muntele Athos și arhiepiscopul de Serbia se săvârșește din viață la Târnovo, capitala țaratului bulgar. Vladislav, regele Serbiei, readuce osemintele lui Rastko Nemania în țară, minunile sporind chiar și după moartea sfântului. Probabil că Serbia este singura țară din lume în care cea mai importantă zi reprezintă în fapt o comemorare: înfrângerea din 1389, în bătălia de la Câmpia Mierlei (Kosovopolje
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
cum arăta Cervantes. Nici de ce boli a suferit. Nici de ce nu-și putea folosi una din mâini. O aparatură sofisticată caută sub podeaua bisericii construite peste aceea existentă pe vremea autorului lui Don Quijote nișe, goluri, care i-ar putea adăposti osemintele. Dacă operația va avea succes, osemintele vor fi reîngropate. Dorința lui Cervantes a fost să nu aibă piatră pe mormânt. Un film sulfuros Nu e prima și probabil nici ultima oară când arta degajă un miros de sulf. Dar filmul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2589_a_3914]
-
a suferit. Nici de ce nu-și putea folosi una din mâini. O aparatură sofisticată caută sub podeaua bisericii construite peste aceea existentă pe vremea autorului lui Don Quijote nișe, goluri, care i-ar putea adăposti osemintele. Dacă operația va avea succes, osemintele vor fi reîngropate. Dorința lui Cervantes a fost să nu aibă piatră pe mormânt. Un film sulfuros Nu e prima și probabil nici ultima oară când arta degajă un miros de sulf. Dar filmul americanului Abel Ferrara, care reia povestea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2589_a_3914]
-
incorectitudinii”. Mi-a venit imediat în minte o strofă chiar din faimosul Testament arghezian, arta poetică ce pune „cartea” la temelia unei noi seminții: „Așaz-o cu credință căpătâi./ Ea e hrisovul vostru cel dintâi,/Al robilor cu saricile, pline/ De osemintele vărsate-n mine.” Știm cu toții poezia de la școală. Dar nu cred că există vreun elev român, și poate nici un critic literar, care să se fi întrebat ce vrea să spună imaginea cu șirul de sclavi care, încă din strofa precedentă
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
că există vreun elev român, și poate nici un critic literar, care să se fi întrebat ce vrea să spună imaginea cu șirul de sclavi care, încă din strofa precedentă, „suie” prin râpi și gropi adânci, iar apoi „varsă” în poet osemintele (ale cui?). Și nu e sigur că robii transportă spre interiorul poetului acele oseminte, sau le iau de unde erau ele deja depozitate, iar această mișcare devine o întemeiere testamentară, și e substanța cărții, mărturia suferințelor. La nivelul acestui tip de
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
întrebat ce vrea să spună imaginea cu șirul de sclavi care, încă din strofa precedentă, „suie” prin râpi și gropi adânci, iar apoi „varsă” în poet osemintele (ale cui?). Și nu e sigur că robii transportă spre interiorul poetului acele oseminte, sau le iau de unde erau ele deja depozitate, iar această mișcare devine o întemeiere testamentară, și e substanța cărții, mărturia suferințelor. La nivelul acestui tip de ambiguitate, când limba română recurge la empatie mai mult decât la logică, cititorul român
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Doamna Elena Cuza s-a îngrijit ca rămășițele pământești să fie aduse la Ruginoasa, unde iarăși a avut a se emoționa de dovezile de prețuire venite din toate colțurile. Odihna și-a găsit-o, însă, prințul mult mai târziu, când osemintele i-au fost transferate (pentru ultima oară) la Biserica Trei Ierarhi din Iași. Oricât ar părea de neobișnuit, Cuza dăinuie, încă, dincolo de secolul său, la Heidelberg, unde și-a petrecut ultimele zile de viață. Un grup de intelectuali originari din
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
meditată și, deopotrivă, al căror aspect meditat pare spontan. Acestui proces de elaborare "inspirată" îi datorăm o remarcabilă recoltă de imagini baroce: "Puțini rămîn; oh, ambalajul mixt/ Dintre culoare și răsunet/ Sub vîlvătaia serilor petunii/ Ce zac în saci de oseminte-aici!// Glazura cimitirelor de funii/ Căzute noaptea înapoi pe lună/ Subt ploi unde se oxidează sunetul/ Pe buza cloptoelor căzute în furtună!" (Petunii). Expresia somptuos contorsionată ajunge la astfel de figuri în care zvîcnește o vitalitate captivă precum o pasăre
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
foarte sugestive. Regizorul cunoscut și cu experiență, Tankred Dorst, dezamăgește printr-o concepție ciudată privind universul mitologic al acestei opere. Dacă prologul este de-a dreptul fantastic, cele trei norne, zeițe ale sorții stând pe un glob de cranii și oseminte umane, fiind proiectate în cosmos pentru a-și rosti prevestirea căderii Walhallei, lucrarea se derulează descendent din punctul de vedere al regiei. Transpoziția spațială mi se pare forțată: castelul Gibichilor devine un hotel de lux, invitații fac parte dintr-o
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]
-
dori să scrie, vorbind cu schivnicul Meftodie de la Mînăstirea Cernica. "Pe dedesubt", adică "arheologic", implicînd reconstituirea unui plan ocult, ascuns sub stratul, incitant și el, al "potrivirii" cuvintelor. Defel fortuită ar fi, sub acest unghi, stilistica unor titluri precum Arheologie, Oseminte pierdute, Testament. Răsturnînd, reordonînd cuvintele "tribului", Arghezi se arată insuflat de o demonie gnoseologică, de "tentația metacunoașterii" ca de un "hybris enorm", id est un eșec în direcție metafizică, însă un factor modelator în direcție estetică. Amestec singular de modern
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
dar, în condițiile legislației și protecției moderne a monumentelor, el echivalează cu o crimă. Ce se întîmplă pe Șimian e de domeniul absurdului. Hoții au profanat mormintele neștiind că turcii nu se îngroapă cu bijuterii ori valori, precum unii creștini. Osemintele zac printre pietre tombale sparte și răsturnate. Cetatea scade văzînd cu ochii. Un început de agricultură privată animă viața insulei pe care o mică unitate militară păzește nu se știe bine ce și pe cine. Rarele încercări de a readuce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 105-106) Păstrarea moaștelor mucenicilor cu scumpătate în locuri de cinste și cuviincioase „Noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XVIII, 2, în PSB, vol. 11, p. 39) „... Sfinții ale căror moaște, luându-le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din Singidunum, un preot daco roman, în PSB, vol. 11, p. 189) „...primiți-le cu atâta bucurie cu câtă vi le-au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu șovăiască; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s-au luptat împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufletul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 197, II, în PSB, vol. 12, p. 398) „Să strângem, așadar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 294) Cinstirea moaștelor sfinților mucenici „... Mai târziu am putut pune și noi mâna pe osemintele lui cele mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul și le-am așezat într-un loc potrivit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 43, în PSB, vol. 13, p. 164) „Numesc trupurile sfinților și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acolo la izvoare de lacrimi, zdrobește-Ți inima, ia și binecuvântare de la mormânt! Ia binecuvântarea aceasta apărătoare în rugăciunile tale! Ai în minte necontenit istoria pătimirilor mucenicului! Îmbrățișează coșciugul mucenicului! Stai lipit de racla lui! Izvorăsc multă binecuvântare nu numai osemintele mucenicilor, ci și mormintele lor, și coșciugele lor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 474) ,, Fiindcă și acești sfinți mucenici - deoarece au cugetat cele de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 107-108) Moaștele sfinte sunt pentru noi și veșnică aducere aminte de virtute „Dumnezeu ne-a împărțit nouă pe mucenici, a luat El sufletele, și ne-a dat nouă trupurile, pentru ca sfintele oseminte ale mucenicilor să ne fie veșnică aducere-aminte de virtute. Vederea armelor pline de sânge ale unui războinic, a scutului, a lăncii și a platoșei, atâta îi înflăcărează pe ostași, oricât de molatici ar fi, îi pornește la război; vederea armelor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]