1,898 matches
-
dinspre rădăcină/ Spun că poarca e divină”. Bicisnicul: „Bicisnicul cutează a crede despre sine/ Că lumea fără margini doar lui i se cuvine”. Rața: „Ce mai vorbă, rața știe/ Cea mai prima meserie/ Că e doctor în chimie / ...Dar degeaba osteneala/ Pe cel prost nu-l prinde școala”. Dialog: „N-aș răspunde la anchetă/ Că pentr-un răspuns onest/ Stai cu anii la arest”. Curcanul: „Înfoind penajul, gata de bătaie/ El era stăpânul de necontestat/ ...Că umflat în pene el vroia
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
l-a sprijinit pe Mitropolitul Dosoftei în anul 1682 să înceapă tipărirea la Iași a Vieților Sfinților, operă vastă, ce se va tipări pe durata a cinci ani, considerată de Nicolae Iorga ca fiind ,,cea mai mare, mai fericită din ostenelile lui Dosoftei, sârguitoare strângere de biografii, luate nu de-a dreptul din marea colecție bizantină, ci prin rezumate grecești moderna, dar și din slavone”<footnote Idem, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, p.330 footnote>. Spre surprinderea contemporanilor, Gheorghe Duca, un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Imperiul Otoman. ,,Organizarea și conducerea noii tipografii, prima din această regiune a Europei, cu o asemenea misiune, a fost încredințată unor călugări români cunoscători ai limbii grecești, în frunte cu Mitrofan, care învățase meșteșugul tipăririi din tinetețe, cu mare osteneală”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 544 footnote>. În tipografia de la Cetățuia s-a imprimat în anul 1682 lucrarea Patriarhului Nectarie: Întâmpinarea contra primatului papei, în care se combătea primatul papal susținut de învățătura de credință romano-catolică. În prefața cărții, Patriarhul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fost o adevărată dramă a monahismului românesc și a vieții duhovnicești. Din Mănăstirea Cetățuia au plecat 11 călugări care au apucat drumul pribegiei. Au mai rămas doar 5 călugări, aceștia îngrijindu-se de slujbele zilnice, ei ducând mai departe și ostenelile muzeului și ale gospodăriei<footnote Arhiva Centrului Eparhial Iași, fondul Cancelariei, Dosarul 135/1959, Regiunea Iași footnote>. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, stareț pentru o perioadă de 26 ani a fost părintele Arhimandrit Mitrofan Băltuță. El
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Întâistătătorul Greciei, alți înalți prelați din Grecia, de vizita Preafericitului Teoctist și a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, de diferite delegații ecumenice venite la Iași pentru întărirea relațiilor frățești între biserici, de vizita ambasadorilor care au venit la Iași. Pentru toată osteneala starețul mănăstirii Cetățuia a fost decorat de președintele României. Iată liniile în care s-a desfășurat viața monahală la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
frumos începe mitropolitul diata: „Smeritul Gheorghie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop și mitropolit Moldovii. Căutând și socotind că ni s-au apropiat și nouă țenchiul vieții noastre, făcut-am această încredințată și adevărată diată”. Mai departe, el spune că „din ostenelele noastre, din tinereță ni-am câștigat câteva bucate din stupișori și dintr-alte fărâme, care stupi avem osăbit de stupii Mitropolii, 300 de stupi”. Și apoi „dintr-alte fărâme” lasă „svintii Mitropolii” niște vaci, boi și iepe, precum și „6 pogoane
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vor mărturisi adevărul în frica lui Dumnezeu... unii ca aceia să fie blăstemați de Domnul Dumnezeu și de preacurata sa Maică, de slăviții 12 Apostoli și de 318 Svinți Părinți de la soborul Nichei, în viața lor procopsală să nu vază, ostenelile și sudorile lor să fie spre pierzanie și înger nemilostiv să stea împotriva lor în toate zilele vieții lor; herul, pietrele să putrezească și să să răsipească, iar trupurile lor după moarte să stea întregi și nedizlegate și de cătră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și te mustră Dumnezeu, că Dumnezeu ceartă tot omul pe care îl iubește și pedepsește ca un tată pe tot omul care îi este drag, iar la urmă vine și mângâierea și bucuria”. După aceea: „Numai binecuvântarea Domnului îmbogățește iar osteneala fără Dumnezeu nu e bună la nimic”. Și: „Mândria nu dă prilej decât numai la ceartă, iar cei înțelepți primesc sfaturile. La o discuție aprinsă cel înțelept cedează primul”. Pe când: „Cel încet la mânie este bogat în înțelepciune, iar cel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-mi arate? Sala de gimnastică? Aripa vedetelor? Piscina? De fapt, era vorba de dormitorul lui. Mike m-a târât în sus, pe scări, a dat o ușă de perete și a exclamat: — Piesa de rezistență. Nici măcar nu și-a dat osteneala să-i dea un accent franțuzesc. Nu era stilul lui. Acum că furia mi se evaporase, tot ce-mi mai rămăsese era rușinea și dorința de-a fi cât mai drăguță. Așa mi se întâmpla întotdeauna. Așa că, deși aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai mică atenție unei persoane care venea să se prezinte spunând „Neil e numele meu“, dar tipul ăsta avea ceva care-mi plăcea. Era strălucitor, zâmbitor și destul de tânăr. M-am trezit ridicându-mă în picioare și dându-mi oarecare osteneală să-i fiu pe plac. Asta deși, chiar înainte de a-i vedea verigheta de pe deget, mi-am dat seama că era însurat. îl dădeau de gol puloverul pufos și pantalonii neșifonați. Mă simțeam destul de dezamăgită. —Cum te înțelegi cu ceata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am văzut cum te enervezi la anumite reacții ale sălii pe care alți vorbitori nu le iau În seamă! Încerci o vreme să fii Îngăduitor, dar de fapt mimezi Îngăduința și, de la un moment dat, nici nu Îți mai dai osteneala să mimezi... A, nu! Înseamnă că nu mă cunoști nici după atâția ani, draga mea! Ultimul lucru care m-ar fi deranjat ar fi fost să citească cineva În sală! E vina mea dacă nu am reușit să-i captez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
la instituție s-ar putea pierde. Nu mi-ai mai scris nimic despre rugămințile mele, dacă au trezit vreun ecou printre prietenii dumitale. Poate demersurile În această privință nu vor fi avut succes. În acest caz, Îți cer scuze pt. osteneala pe care ți-ai dat-o, mulțumindu-ți pentru bunele intenții. Nu Îți ascund că uneori visez la eventualitatea vreunei călătorii pe care aș putea-o face la Roma, pentru care mi-ai dat, cu generozitate, speranțe. Nu-ți Închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
arșiță și prin ger, prin zloată și noroaie, se rupea de mijloc trăgând de bidoane cu ciorbă, cu tocană, orez cu lapte, să le descarce la punctele de lucru de la Casa Republicii, ministere, la Fântâni... Nici n-ai fi simțit osteneala, Mirelo, abia sărită de douăj’de ani, zveltă, făcută, cu carnea tare pe tine, și tocmai scăpaseși de Ticuță, încât tot ce ți-ar fi lipsit ar fi fost un soldat sau un ofițer dintre șanteriștii ăia care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ți-ar fi lipsit ar fi fost un soldat sau un ofițer dintre șanteriștii ăia care nu mai pridideau să rânjească la ea și s-o ciupească de buci. Păi, nu doar din pricina asta îți era bine și nu simțeai osteneala, da’ nici nu se compară, Mirelo, ce-i acum cu ce era atunci. N-o apăsau necazurile, Mirelo, aveai cu ce și uite că, într-un an, reușiseși să-ți mobilezi la loc garsoniera. Avea doar un sfert de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
câte milioane rulau, Mirelo, și de bună seamă că Velicu atârna la pricopseala lor. Îl simțeai că-i cu capul plecat și nu mișcă-n front la o adică. Ca și o slugă, deh, își alina și el cum putea osteneala și umilința. Se dedulcea și gusta din ce le pica stăpânilor pe de lături. Își îngăduia mici scăpări, care să nu bată la ochi și care, la o adică, i s-ar trece cu vederea, cum ar fi bunăoară Mirela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
arate, totuși, că s-ar fi îngrășat. E nevoie de timp și stăruință ca să te îngrași, nu faci curul mare de azi pe mâine, și cât să mai fi durat sărbătoarea Crăciunului ăluia? Pe la începutul verii, deja dădea semne de osteneală, tot mai rar apăreau camioane în curtea școlii, în timp ce Rafael rânjea cu bogdaproste, să fie primit, să fie de sufletul eroilor-martiri și al orfanilor care suntem, surioară, nu ne mai întâlnim cu pomana asta... Elenuța nu știa ce să creadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu frișcă multă. O năpădi o amețeală dulce; era ca adormită, nu-i mai venea să se ridice de pe scaunul ăla, din fața farfurioarei cu lingurița și hârtia prăjiturii în ea. Prăjitura parcă-i răscolise foamea și mai tare. Foamea și osteneala și somnul o încolțeau din toate părțile. Ai fi zis c-a tras la jug, Mirelo, păi, copilul ăsta din ea o făcea să se simtă ca după o zi de roboteală de douășpe ore prin halele cantinei, cotropind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se uita la ea pe sub gene, cu ceafa lăsată pe spătarul fotoliului, expirând prelung fumul țigării. Își răscrăcărase picioarele strânse în pantalonii de piele. Era ca răstignită, prăbușită, iar surâsul ei cenușiu, înecat în fum, lunecase într-un rictus al ostenelii. Naivitatea Mirelei chiar o obosea. Mai curând ignoranță decât naivitate. Fetița asta e de o ignoranță crasă, incredibilă. Familia care va înfia copilul te va recompensa. Chiar n-ai știut? Nu pot să cred. — N-am știut, n-am știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
rău le-o merge, tot bine le e împreună, dragostea mea, degeaba sărise ea de cur în sus că nu-i trebuie măritiș aici, unde sunt plânsul și scrâșnirea, unde nu te așteaptă nimic, decât numai umilință peste umilință și osteneală adunată peste osteneală, ba taci că-i bine, dragostea mea, păi, cum dracu’, proastă ea că s-a luat după Rafael, a mers pe mâna lui și-au făcut-o pă treabă, a pus-o cu încă un copil ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
merge, tot bine le e împreună, dragostea mea, degeaba sărise ea de cur în sus că nu-i trebuie măritiș aici, unde sunt plânsul și scrâșnirea, unde nu te așteaptă nimic, decât numai umilință peste umilință și osteneală adunată peste osteneală, ba taci că-i bine, dragostea mea, păi, cum dracu’, proastă ea că s-a luat după Rafael, a mers pe mâna lui și-au făcut-o pă treabă, a pus-o cu încă un copil ca să se-asigure, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
încredere, ăștia l-au trădat, dacă nenorocitul de el n-a luat aminte la mânia poporului, deh, ofta, cădea pe gânduri, mânia poporului părea să trezească în el un puseu lung de meditație mistică dezabuzată. Ostenise maestrul, deh, resemnarea, disperarea, osteneala, care atrag după sine îndoiala... Amâna pentru marțea viitoare, când revenea pe poziție hărțuindu-i pe nemernici, iarăși vrednici de milă pentru atâtea și atâtea crime care se vor întoarce înzecit asupra lor, maestre, pe limba lor vor pieri, limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Blocada, ca să-și recitească, pentru a șaptea oară, cele trei articole săptămânale. A consemnat pentru dumneavoastră, da, s-ar fi cuvenit de-acum să se întrebe pentru cine. Voluptatea și viciul se derulau parcă în virtutea unei inerții rele, invocând parcă osteneala și dezamăgirea cruntă a maestrului Vergilius, acel poet nevricos, neîmpăcat cu lumea, despre care toți credeau de-acum că ar fi murit de inimă rea. Duhurile rele, Rafaele, ar fi dat să-ți mănânce și ție inima. Te optinteai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să-i fi ținut de urât, dragostea mea, să-i țină curajul treaz, iar de-acum s-ar fi putut spune că are și el familia lui, Milică-tată, un bun motiv ca să ne vedem de treabă. Deși dădea semne de osteneală, încă mergea treaba cu Blocada. După ce vreme de doi ani se ținuseră de tabietul celor trei ședințe săptămânale de marți, miercuri și joi, pe măsură ce computerele înlocuiau mașinile de scris, iar revista devenea o anexă tot mai neînsemnată a trustului căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mici cluburi, ca Paradisiac, cărora li se făcea reclamă prin intermediul radio-șanțului, erau foarte la modă numai o lună sau două și, În intervalul ăsta, aveau tendința de a se umple cât ai clipi din ochi. Așa că, după ce-mi dădusem osteneala să trec râul, n-aveam chef să ajung acolo doar ca să constat că nu mai era loc. Clubul era perfect plasat, sub niște arcade de cale ferată, doar la câteva străzi distanță de Tamisa. Am parcat dubița și-am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Însuși, copilăria de la Nishapur, tinerețea de la Samarkand, faima de la Isfahan, Întâlnirile cu Abu Taher, Djahane, Hasan, Nizam și mulți alții. Așadar, sub supravegherea lui Khayyam, uneori chiar sub dictarea lui, sunt scrise primele pagini ale cronicii. Vartan Își dă toată osteneala, reîncepe de zece, de cincisprezece ori fiecare frază pe o foaie volantă, Înainte de a o transcrie, cu o caligrafie colțuroasă, fină, laborioasă. Care, Într-o bună zi, se Întrerupe cu brutalitate, la mijlocul unei fraze. Omar s-a trezit devreme, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]