12,062 matches
-
prieteni. Sydey e ceva mai vast... mai întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi metehne: „taclalagii” numiți „yuppies
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
la mănăstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste și prețuire din partea tuturor militarilor, căruia Biserica Ortodoxă
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
în liniștea de aici. După cum se vede, nu există loc în insula misterelor în care am avut privilegiul să ajung să nu răzbată glasul legendelor din fiecare colțișor, din fiecare piatră ... După 1571, când Ciprul s-a aflat sub dominația otomană, spre deosebire de alte lăcașe de cult creștine această mănăstire nu a fost distrusă. Drept dovadă stau documentele lăsate de Pietro della Valle, care în 1625 descrie mănăstirea exact așa cum este ea astăzi. În diferite perioade de timp mănăstirea a găzduit călugărițe
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
l-a constituit atitudinea de dezaprobare a alipirii Transilvaniei la Ungaria. „În ajunul Revoluției de la 1848, în această epocă de deșteptare națională, o seamă de popoare gemeau încă sub asuprirea a trei împărății despotice: Imperiul Habsburgic, Rusia Țaristă și Imperiul Otoman. Mai ales Imperiul Habsburgic a fost zguduit până-n temelii de ridicarea popoarelor pentru o viață liberă, independentă /.../ În calea dezvoltării economice a Transilvaniei stăteau relațiile feudale, privilegiile nobilimii /.../ starea de dependență a Transilvaniei față de Austria constituia,de asemenea, o frână
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
a evenimentelor ce aveau să se deruleze, după încheierea lui, în zona carpato-dunăreană. Războiul Crimeii a izbucnit în vara anului 1853 între Rusia și Turcia, la puțin timp după ce Principatele Române reușiseră să obțină retragerea trupelor de ocupație, țariste și otomane, pe care cele două imperii ni le trimiseseră, cu aproape cinci ani în urmă, ca să ne „salveze” din Revoluția de la 1848. Iată cum vede A.D. Xenopol, în lucrarea sa Războaiele dintre ruși și turci și înrâurirea lor asupra Țărilor Române
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
apărute între călugării catolici și cei ortodocși, în zona Ierusalimului, care-și disputau întâietatea folosirii locurilor din vecinătatea Sfântului Mormânt. Pe fondul acesta, Imperiul Țarist, care încerca de mai multă vreme să-și aroge protectoratul asupra creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman, încercă să-l obțină acum, când Poarta recunoscuse Franței acest drept asupra creștinilor catolici (care erau în număr mult mai mic decât cei ortodocși) de pe teritoriul său. Adevăratul motiv, se pare însă, că era dorința țarului de a controla din
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
mult mai mic decât cei ortodocși) de pe teritoriul său. Adevăratul motiv, se pare însă, că era dorința țarului de a controla din interior politica Constantinopolului și de a-și extinde cât mai mult influența în Balcani, în detrimentul - firește - intereselor Imperiului Otoman în această zonă. Refuzul Înaltei Porți de a da curs cererii rușilor în forma în care aceștia o exprimau, avea să ducă la ocuparea, în luna iulie 1853, a Principatelor Române de către trupele țariste, ca un tur de forță menit
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
declară în mod formal război Rusiei (10 octombrie 1853). Țarul declară și el război turcilor, la 1 noiembrie 1853. Destinase acestui scop circa 70000 de ostași, concentrați în zona Galațiului, pe care-i considera suficienți în confruntarea cu un Imperiu Otoman aflat în agonie. Cu toată slăbiciunea lor însă, aceștia din urmă au reușit să opună rușilor un număr semnificativ mai mare de oameni (aproximativ 120000), concentrați la Dunăre sub comanda lui Omer Pașa. Prima confruntare între armatele celor două imperii
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
intrat în Asia decât doi kilometri, chiar dacă n-am stat decât o oră, asta nu e important, nu? Din punct de vedere istoric, Istanbulul a fost, în timp, capitala a trei imperii: Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Bizantin și Imperiul Otoman. Acest lucru mi-a sugerat dezvoltarea unei teorii: globalizarea nu e un concept nou, ea există de când lumea, atât în timp, cât și în spațiu. Trecerea de la Imperiul Roman de Răsărit la Imperiul Bizantin nu are o dată certă, ea a
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
Roman de Răsărit la Imperiul Bizantin nu are o dată certă, ea a avut loc treptat. Dar este incontestabilă: popoare diferite, limbă de stat diferită - latină în primul caz, greacă în al doilea. În schimb, data când a devenit capitala Imperiului Otoman este cât se poate de exactă: marți, 29 mai 1453, când Constantinopolul a fost cucerit de Mahomed Cuceritorul. Se zice că de atunci marțea are trei ceasuri rele. De ce a fost capitala preferată a tuturor acestor imperii? Pentru că orașul vechi
COLINDÂND PRIN TREI IMPERII de DAN NOREA în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347432_a_348761]
-
cele 14 care cu aur pe care Împăratul Traian (de origine iberică) le-a dus la Roma ca să refacă tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, după căderea Constantinopolului sub turci în 1453, tributul plătit sultanilor otomani va fi tot în aur, în formă de “țechini”. Și tot în aur se plătesc în ziua de astăzi anumite interese în România, după ce tezaurul național de 80 tone-aur a fost vândut de Ceaușescu la licitație în Zürich și cumpărat
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
vor scrie Petrarca, Dante și Boccacio, și unde vor picta Michelangelo și Leonardo da Vinci. Între timp, cultura Bizantină este păstrată și cultivată în țările Române (de exemplu la Putna), care nu numai că își păstrează autonomia fată de Imperiul Otoman, plătind-o în aur - ca de obicei -, dar voevozii români trimit anual aur în Grecia pentru a susține mânăstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos). În Occident, o scurtă istorie a României apare în 1943, scrisă de Mircea Eliade în
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
cetății Severinului (1524) și stabilirea graniței de vest a Țarii Românești pe Cerna și munții Mehedinților (1529), situația administrativă și militară din această parte de țară cunoaște unele evoluții și transformări.1 În noul context politico- militar determinat de victoria otomană de la Mohach(1526) și desființarea, practic a Regatului Maghiar, urmată de stăpânirea și controlul de către turci a Belgradului, Banatului și Ungariei, și formarea Marelui Principat aproape independent al Transilvaniei la granița nordică a Țarii Românești, era necesară supravegherea atentă a
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
insista mai mult însă asupra memorialiștilor botoșăneni și a amintirilor lor despre Nicolae Iorga. De ce? Fiindcă Savantul și Titanul s-a născut la Botoșani, la data de 5 / 17 iunie anul 1871, cât și asupra atitudinii sale față de trecutul Imperiului Otoman. Voi completa, de asemenea, excursul meu cu unele „vorbe de duh” sau „expresii de duh” rostite de / despre Nicolae Iorga. De exemplu, formator de tinere caractere, familist convins fiind, Nicolae Iorga a formulat următorul crez moral - civic: „Când știi că
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
Dâmbovița, născut în anul 1915, student al lui Nicolae Iorga, și-a amintit că la cursurile sale profesorul „deseori făcea referințe la izvoare, pe care le cunoștea perfect, utilizând scurte însemnări pentru unele date de amănunt privitoare la istoria Imperiului Otoman” (p. 154). Maria Schmidt, pensionară din municipiul Botoșani, a sintetizat amintirile sale în propoziția „La Văleni era magistral!”, precizând că: „L-am cunoscut personal pe Nicolae Iorga cu ocazia diferitelor conferințe pe care le ținea la Botoșani și apoi, mai
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
subliniat faptul că „( ... ) în arhivele din Istambul se găsesc documente prețioase în legătură cu Țările Române. Ne-a spus că era în curs de perfectare un document pentru schimbul de studenți turci și români și care vor fi viitorii cercetători ai arhivelor otomane” (p. 145). Nu știu acum la ce tratative universitare - culturale româno - turce și la ce document făcea referire Nicolae Iorga, dar ele circumscriau un deziderat permanent exprimat de istoricul român, acela de a fi formați turcologi români, cercetători ai relațiilor
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
al lumii!” (p. 253). Atitudinea și mărturisirile fostei studente a lui Iorga, turcoaică din Dobrogea, sunt sincere, credibile, în condițiile în care în Turcia a fost declarat doliu oficial la uciderea mișelească a polihistorului, cunoscut și respectat istoric al Imperiului Otoman (vezi articolul lui Traian Udrea, „Nicolae Iorga în conștiința neamului românesc (decembrie 1940 - vara anului 1944)”, în Hierasus, anuar, III, 1980, Botoșani, p. 78). Alexandru Mihăescu, fost elev al Liceului „August Treboniu Laurian” din orașul Botoșani și-a amintit emoționat
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
dimensiuni mici (în formă de sobă în miniatură) în care se făcea focul cu surceluțe mărunte iar cafeaua se fierbea în ibricul de o cafea. Este de remarcat faptul că și Dimitrie Cantemir(P.216) arată că turcii din Imperiul Otoman îl sărbătoreau pe Sf. Gheorghe ( denumirea după Cantemir, Hidirles ) la 23 aprilie . Iar la poporul turc ziua sfântului Gheorghe este semn sau rânduială , la începutul campaniei ostășești , pentru scoaterea cailor la pășunat, plecarea din încartiruirile de iarnă și altele . În
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Imperiului și de dincolo de el, din Armenia, Egipt ori Siria. Aceste segmentări și fracționări confesionale stabilite în urma unor divergențe de ordin hristologic, generau noi diviziuni profunde de genul celor de ordin politic sau cultural, între diferitele populații semitice. În cadrul Imperiului Otoman minoritățile arabo-creștine erau sub autoritatea Patriarhului de la Constantinopol, secondat de Patriarhul Alexandriei pentru Africa, și de cei ai Antiohiei și Ierusalimului pentru Orientul Apropiat. Caracteristica acestor ortodocși arabi era faptul ca ei aveau episcopi greci, iar preoții și diaconii erau
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
-lea, fiecare din aceste Biserici a cunoscut un proces de uniatizare, adică de atașament al clerului și credincioșilor față de Roma. Expansiunea romană a reprezentat un semn al sosirii marilor puteri în zonă, în lupta lor pentru recucerirea și dezmembrarea Imperiului Otoman. Folosirea factorilor religioși urma o schemă simplă: Franța îi proteja pe catolici (maroniți și uniți, de toate tendințele), Rusia pe ortodocși, privilegiind în mod sistematic elementul arab și determinandu-l să se opună ierarhiei grecești, observând în acest gen de
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
asista în Mesopotamia la o veritabilă cursă de "misiuni" printre populațiile creștine locale, acțiune accelerată și de descoperirea unor însemnate zăcăminte de petrol. Înainte de a trece la prezentarea modului de funcționare identitară a acestor creștini arabi în perioada declinului Imperiului Otoman, ca și a creșterii sentimentului național arab, credem că este util să ne oprim puțin asupra aspectului sociologic al acestor comunități. Supuse statului juridic rezervat non-musulmanilor de către musulmani, aceste comunități crețtine formează așa-numitele micro-societății închise, adesea delimitate teritorial în
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
dezvoltarea Egiptului și a Siriei. Orientarea lor pro-occidentală va declanșa însă o atitudine reținută față de ei din partea turcilor. Același fenomen s-a petrecut și cu monofiziții arabi, numiți iacobiți, dintre care o parte sunt atașați Romei, fiind răspândiți în Siria Otomană. Aceștia au cunoscut în vremea primului război mondial un început de genocid cu caracter religios. Astfel, risipirea diferitelor minorități creștine în Orientul Apropiat le-a diminuat posibilitățile reale de teritorializare a propriei lor identități comunitare, conducându-le spre un naționalism
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
care-i dominau din punct de vedere social. Ruperea echilibrului comunitătii se va produce în momentul invaziei Siriei de către trupele lui Mehmet Aii - Pașa Egiptului, susținut de Franța și care dorea să alcătuiască un vast Imperiu arab modern, în detrimentul Imperiului Otoman. Conducătorii maroniți au susținut tentativa sa și vor colabora cu el în timp ce druizii, sprijiniți de Londra, susțineau Istanbulul. Interesele variate și diferite au condus la confruntări și masacre importante, relațiile dintre cele două comunități fiind puternic afectate. Sub presiunea Marilor
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
neliniștite de creșterea influenței Franței în Orientul Apropiat, a găsit un modus-vivendi între diferitele confesiuni din această zonă. Din nefericire, în anul 1860, ca urmare a intrigilor engleze, în dorința de a controla drumul Indiilor și a menține integritatea Imperiului Otoman, războiul civil dintre cele două comunități reizbucnește, aspectul său brutal fiind ilustrat de masacrarea maroniților de către druizi. Aceasta va produce în Europa o emoție puternică și va conduce la intervenția militară în Liban a Franței, secondată de Austria, susținătoare a
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Aceasta va produce în Europa o emoție puternică și va conduce la intervenția militară în Liban a Franței, secondată de Austria, susținătoare a melkiților catolici. Cei 20.000 de morți ai acestui război civil a permis recunoașterea în.sânul Imperiului Otoman, a unei specificități maronite cu o structură admnistrativă proprie și mai ales susținerea continuă a Franței pe plan politic, cultural și religios. Această pace precară a avut de asemenea drept consecință formarea unei diaspore maronite, caracterizată prin deplasarea acestei populații
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]