2,390 matches
-
pornesc din plămân, cunoscute în principal sub denumirea de cancere pulmonare, sunt carcinoamele derivate din celulele epiteliale. Principalele tipuri de cancer pulmonar sunt carcinomul cu celule mici (cancerul bronho-pulmonar microcelular sau CBPM), supranumit și cancer cu celule „în bob de ovăz”, și carcinomul pulmonar fără celule mici (cancerul bronho-pulmonar non-microcelular sau CBPNM). Cele mai frecvente simptome sunt tusea (inclusiv tusea cu sânge), pierderea în greutate și dificultățile de respirație. Cea mai frecventă cauză a cancerului pulmonar este expunerea îndelungată la fumul
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]
-
repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
surse poate fi adecvată. Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolele negre, acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de soia, câteva cereale, semințe de floarea-soarelui, sos de tomate, pâine de grâu etc.. Dietele vegane sunt, de obicei, mai bogate în fier deoarece produsele lactate sunt scăzute în acest domeniu. Deficiența de fier este mai comună
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
se socializeze: 14 pluguri, 29 de boroane, 10 căruțe, 12 cai, 10.369 kg de grîu, 168 kg de soia, 1400 kg de porumb, 217 kg de orz, 2950 kg de cartofi, 266 kg de fasole și 59 kg de ovăz. De notat că țăranii nu-și revenise după foametea crîncenă din 1946-1947. Nu e de mirare că o bună parte din kolhoznici nu-și îndeplineau minimumul stabilit de zile-muncă. Doi dintre kolhoznici au fost trimiși în judecată și condamnați la
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au dispărut. Tutunul s-a cultivat până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul, cartofii și morcovii. Dintre pomii fructiferi
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
situația materială a clerului care a intrat în comuniune cu Roma, nu s-a îmbunătățit substanțial după 1700, deși Sinodul din acest an a prevăzut ca fiecare casă era datoare să dea preotului o claie de grâu, o „feldără” de ovăz și două zile de clacă. Din aceste venituri preoții erau obligați, la rândul lor, să plătească atât contribuția față de stat, cât și față de vlădică. Împotriva acestei stări de lucruri s-a ridicat cu hotărâre episcopul Inocențiu Micu-Klein, într-unul din
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
datorat în parte intensificării schimburilor monetare și a emisiunii mari aflată în circulație, dar mai ales efortului financiar pe care voievodul muntean a trebuit să îl facă în contextul conflictelor cu otomanii. Paralel cu producția internă de cereale (grâu, mei, ovăz, orz) și legume, care erau pentru consumul intern sau mergeau la export peste Dunăre, Țara Românească importa din Ardeal importante cantități din aceste produse. De cele mai multe ori erau încheiate înțelegeri ori tratate comerciale potrivit cărora se obțineau scutiri de vamă
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Totuși, o mare parte a acestor cereale a fost recuperată de scafandri. Aceste cereale recuperate au fost folosite în cele din urmă la fabricarea pâinii. Când rezervele de făină de malț s-au epuizat, au fost folosiți substituenți, precum celuloza. Ovăzul pentru cai a fost de asemenea folosit, caii fiind hrăniți în schimb cu frunze. După ce au fost descoperite aproximativ 2.000 t de măruntaie de oaie într-un depozit din port, toată cantitatea a fost transformată într-un soi de
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
agricole din localitatea Ștefan cel Mare la nivelul anului 2005 este următoarea: 75,64% teren arabil, 9,3% pășuni naturale, 2,6% viță-de-vie, 0,23% pomi fructiferi și pepiniere viticole 3. În cadrul suprafeței arabile se cultivă : cereale (grâu, porumb, orz, ovăz, etc), plante tehnice (floarea - soarelui, tutun), plante furajere, etc. Majoritatea terenurilor agricole cultivate cu cereale se găsesc pe laturile estică și vestică ale localității. Suprafața ocupată cu pășuni și vegetație ierboasă este reprezentată de fânețe și islazuri și este suficientă
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul întreii comunități rurale era împărțit în trei, dintre care o parte era semănată cu cereale de toamnă-grâu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite pentru hrănirea animalelor-orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată în pârloagă. Avantajul era obținerea a două recolte, ce oferea o stabilitate și securitate mai mari oamenilor împotriva capriciilor climatice, asigurând hrană acestora și hrană animalelor, și a cailor, care puteau fi utilizați
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
s-au sedentarizat. La nivel global, în epoca post-clasică, s-au remarcat trei mari civilizații agricole: civilizația cerealelor (Europa, Africa și Orientul Mijlociu), civilizația orezului (Asia) și civilizația porumbului (Americile). În Europa se cultivau cereale că grâul, orzul, secară, meiul și ovăzul. Secara a dominat în regiunile nordice, iar orzul și meiul au fost des cultivate în părțile mediteranene. În unele zone se cultivă o suprafață de pământ în mod repetat, anual, până se epuiza potențialul natural, randamentul scăzând treptat, ceea ce genera
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
parte din categoria lucrurilor halal: laptele(de vaci, oi, cămile sau capre), mierea, peștele, plantele care nu intoxică, legumele proaspete sau înghețate, fructele proaspete sau uscate, nucile(alunele, nucile de caju, alunele de pădure) și grânele(grâul, orezul, secara, orzul, ovăzul). Animale precum vacile, oile, caprele, gâștele, găinile, rațele, potârnichile sunt legale, dar trebuie să fie sacrificate conform ritualurilor islamice. Sacrificarea animalelor după ritualurile islamice numită este o modalitate bună de a evita bolile. Animalele trebuie sacrificate în așa fel încât
Halal și haram în islam () [Corola-website/Science/329085_a_330414]
-
naștere unei dezvoltări specifice, localitatea Independența ajungând una dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici (producție de
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
o școală datând de pe la jumătatea aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
cărora și un Ion Meteș și un Ion Mărcuș. Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce mediocru e spălată adesea de ploi. „Și despre hotarul
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
În timpul perioadei Republicii Chineze (1912-1949), templul a fost martor în zilele sale de glorie, la târgurile templului. Un pelerin din Provincia Guangdong a donat material să se construiască Cameră de ceai a relațiilor virtuoase, oferind gratuit ceai și terci de ovăz la trecători; asta a ajutat la dezvoltarea unor afinități cu publicul (cu oamenii). În timpul războiului cu Japonia (1937-1945) când țara s-a confruntat cu tulburări sociale și invadare străină, Mănăstirea Longquan a căzut în uitare. În primele zile ale Republicii
Mănăstirea Longquan () [Corola-website/Science/336113_a_337442]
-
hidrați de carbon și o sursă importantă de proteine în alimentația zilnică. Ultimii ani au arătat că un număr tot mai mare de oameni suferă de intoleranță la gluten. Doar în scop medical , glutenul denumește proteinele conținute în grâu, orz, ovăz, secară, alac și hibrizii acestora. Proteinele acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au dezvoltat această intoleranță alimentară. Restul cerealelor (porumb și orez), precum și pseudocerealele mei, hrișcă, quinoa etc., nu sunt toxice pentru organismul uman afectat. Organismul persoanei cu intoleranță
Gluten () [Corola-website/Science/304455_a_305784]
-
și Clara (Vaala) Borlaug (1888-1972), la ferma bunicilor săi în Saude, în 1914. De la vârsta de șapte la nouăsprezece, a lucrat pe proprietatea de 43 ha a familiei, o fermă la vest de Protivin, Iowa, pescuia, vâna și cultiva porumb, ovăz, creștea vite, porci și pui. El frecventa școala rurală din Oregon, Howard County până la clasa a opta. Astăzi, clădirea școlii, construit în 1865, este deținută de Borlaug Foundation Norman Heritage, ca parte din "Proiectul Borlaug Legacy". Video-uri și cuvântări
Norman Borlaug () [Corola-website/Science/317121_a_318450]
-
a depune activități diurne fără iluminat adițional (așa-numitele nopți albe). În Stockholm, în luna iunie, noaptea durează câteva ore. Jumătate din suprafața țării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid). Mai puțin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică și centrală a țării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică pădure de fag și stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetația de tundră montană
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
-lea populația satului s-a dublat: dacă în 1838 numărul locuitorilor era de 2759 persoane, în 1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în 1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
XIII-lea, a început "mică epoca glaciară" aducând ierni aspre și recolte reduse. În Europa nordică, inovațiile tehnologice că plugul greu și asolamentul trienal nu au mai fost la fel de eficace. Lipsa de alimente și umflarea prețurilor s-au manifestat. Grâul, ovăzul, fânul și animalele domestice erau tot mai rare. Malnutriția crește, iar sistemul imunitar scăzut face că organismul uman să fie mai sensibil la boli. În toamna anului 1314, ploile abundente erau rare, iar iernile erau reci și umede. Recoltele slabe
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
bîntuit de secetă. Două familii au cîte 10 ha pămînt, 10 cîte 4 ha, 16 cîte 2 ha, iar cea mai mare parte sub l ha. Din suprafața de 300 ha, 70 % este cultivată cu porumb, restul cu grîu, orz, ovăz etc. Bugetul anual al unei fa¬milii variază între l 000-10 000 lei. Cerințele sînt însă mai mari ca posibilitățile de cîștig. Mulți dintre săteni împrumută bani de la Banca Populară din comună restituindu-i foarte greu. ...In timpul războiului din
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]