1,297 matches
-
și se pot proiecta în mod obișnuit dintr-o singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
singură specie, dar cel mai indicat este ca fundalurile pe care se proiectează pâlcurile să realizeze cu acestea contraste. De exemplu, un pâlc de mesteceni pe un fundal de molizi, un pâlc de pini pe un fundal de tei, un pâlc de magnolii pe un fundal de molizi, etc. Curtina este o plantație dispusă pe un singur rând, constituită dintr-o singură specie arborescentă sau arbustivă, cu exemplare foarte apropiate, obținându-se în final un perete verde. Ca regulă generală, curtinele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
au început campania de salvat patrimoniul din satele bănățene. Ar mai fi multe, dar aleg în încheiere două emailuri cu mărțișoare-mărțișoare. Primul l-am primit de la Industriile Caricaturii Ion Barbu: două tablouri în rame aurite cu o pisică și un pâlc de ghiocei. Plus text: „Nu sunt cele mai frumoase din lume, dar sunt din grădina mea“. După această dulceață de gest, a sosit și snopul minunat de Mărtzișoare necomertzișoare din partea lui Șerban Foarță, via Liternet. Iată-l doar pe cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale: adunare, adunătură, ansamblu, asociație, bandă, cârd, ceată, cireadă, colectiv, echipaj, echipă, formație, grămadă, grup, grupare, grupă, haită, hoardă, liotă, maldăr, morman, pâlc, porcoi, puhoi, rețea, sobor, stol, șir, șirag, teanc, trupă, turmă, vraf. Substantivele colective slab referențiale au un sens lexical mai puțin pronunțat, nespecificându-și membrii. De obicei, ele sunt însoțite de un adjunct care specifică membrii grupului: bandă de spărgători
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o sumedenie - lipsit de sens, vs. b'. o sumedenie de articole - colectivele din clasa B sunt de obicei completate de un substantiv care precizează referentul: (27) a. *o haită - sens incomplet, vs. a'. o haită de câini comunitari b. *un pâlc - sens incomplet, vs. b'. un pâlc de tei - colectivele puternic referențiale (din clasa A) pot ocupa singure poziții argumentale. Cele din clasele B și C pot ocupa poziții argumentale doar dacă sunt completate cu un nominale ce specifică membrii grupului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b'. o sumedenie de articole - colectivele din clasa B sunt de obicei completate de un substantiv care precizează referentul: (27) a. *o haită - sens incomplet, vs. a'. o haită de câini comunitari b. *un pâlc - sens incomplet, vs. b'. un pâlc de tei - colectivele puternic referențiale (din clasa A) pot ocupa singure poziții argumentale. Cele din clasele B și C pot ocupa poziții argumentale doar dacă sunt completate cu un nominale ce specifică membrii grupului (sau dacă acest nominal poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
suficient pentru plajă. Este foarte bine deși nu-i amenajat. Iar decorul de jur-împrejur este splendid: munți acoperiți cu verdeața, arbori, arbuști. Și cei mai mulți arbuști și chiar arbori sunt de leandru, care. în acest sezon este înflorit. Vezi în jurul tău pâlcuri mari, aproape păduri de leandru printre văile munților și pe malurile pârâiașelor. În mare ne-am scăldat, am înotat și am încercat să pescuim dar nu prea ne-a mers. Mediterana-i săracă-n pește și mai ales spre malurile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
13 puțin circulat, ca la 50 locuitori/km2, plopii, vară sfîrșită în verde crud, Sîndominic doi polițiști la intersecția spre Bălan, tabla nouă pe turla bisericii, în toate pereții kilometrici de piatră, Hășmașul Mare dinspre vest, interfluviul Olt Mureș copacii pîlcuri, arbuști, imensitate cu puncte în maci, lăzi lăsate în iarbă casele fără acareturi, mai sus fînare, tunel, panglica șoselei l-a ocolit, citește pe văi, brazii țîșnind mai sus de tren, mii de ramuri curbate de conuri bărbătești, stațiunea climaterică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trăi, tu mîna pe mașină nu mai pui! deschizătura de Valea Rece lineară la debușeu, ne-au rămas trei dealuri necosîte, am cosit două, n-a fost vreme, o săptămînă fără ploaie dacă a fost! ce te încîntă fără nume pîlcurile de mesteceni Păltiniș, plini de soare umerii zăpezii, biserica ortodoxă viaduct, l-am scăpat în munte tunel, patru studenți nivel de problematizare mediu, am întristat un copil, a plecat, călătorie în puncte de imaginație pentru iarnă, Livezi-Ciuc-Somn. Șesul Ciucului în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de Sărmășel Bistrița, mărfar, în poliția gării ceafa groasă, țuguiul capului, zîmbesc amical pentru omul meu, minilocomotive din capetele magaziei, a treia complicație cu apa în spumele de ceață, lungește podul pe uscat, Chețani "Cheț" a doua piatră kilometrică, morminte pîlcuri în cimitir, "Chețani, județul Mureș" baza de recepție cereale, dezafectată, pîrîul Grindeni Grindeni 7 km, cioara în par linear algoritmul fragmentării, l-am simțit pe sat, igiena penelor, Gligorești s-a pierdut trecerea pe apă, ciobanul atîrnă din subțirimea ciomagului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale, bă Mihai bă! Ioane! Ardealul mai vechi ca povestea lui, Brîncovenești/Marosvecs aflorimentul uvertura la melodrama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să redea cele date în suflet, Gălăuțași/Galócás, era Gălăuțaș! stă bine în tupeu, ce bine stau cu stomacul! "Colemn Gălăuțaș SA", Consiliul Local Gălăuțaș oficial, biserica lemnul nou în plai însorit adună case, a doua terasă de Mureș, brazi pîlcuri, pielea de iarbă, pîclă de soare lăptos, apa exactă în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de echivalente schimburile! înserare prelungită cît să iasă din timp, orele vaci bucovinene că nu se mai rabdă și se vor mulse, halta Candreni km 117 în case bătrînești, căciula podurilor strivește pereții, una se ține, alta cu șița spartă, pîlc de vreme autonomă de muzeu, cel mai liniștit șes în muntele cel mai înfundat concepția Bucovina despre relief, e prea grasă, nu merge fără varză, pe urmă borăști cărăbuși, cărăbuși de mai! fata asta e soare, păi nu-i neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amîndouă bordurile, pereții culoarului, tot lasă și ridică piciorul de pe frînă, pe ambreiaj, sucește tot cu volanul, "Păstrați Andi ecoparc PRZ Curățenia", etalonul normal a răscolit în Apuseni măsura, munți rohmani ce veți veni! brazi brădetul plantat, pășune, fîneață și pîlc de foioase pe 200 de metri din cartierul de blocuri, trei minute de mers pe jos, iar pămîntul pietros, nici cartofi, nici flori, firul văii pîrîu în întuneric, cinci-șase case, araci de fasole două petice, urcă, microbuzul exact în curbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amerindienii au visat-o înainte de Columb, ș-apropo! eu știu c-am discutat ș-am discutat, aspectul verbal superlativul verbal, și mi-o spus! suprasegmental accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui de avertizare, două ieșiri la verticala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
an); mai bogate (până la 600 mm/an) în Cirenaica (nord-est), acestea cad în timpul iernii; nu există cursuri permanente de apă, dar numeroase neduri (văi secate, create de ploile torențiale) prind viață în timpul ploilor; vegetația discontinuă; în Jebel el Akhdar apar pâlcuri de păduri (sub 1% din teritoriu) și pășuni. Fauna este relativ săracă în specii și exemplare, cu animale adaptate la uscăciune. Scurtă istorie În Antichitate, teritoriul Libiei era locuit de triburi hamite (libieni). Pe coasta libiană, fenicienii au întemeiat, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
pornirile criminale ale unui monstru. Dar cei doi părinți trebuie avertizați. O fac acum, cu aceste rînduri. Dorințe neconturate Soarele căpătase putere și cîștigase bătălia cu zăpada aproape peste tot. Doar pe dealurile înalte, pe versanții dinspre nord mai erau pîlcuri de nea, murdare și în două cu apă. Căldura aceea de primăvară pornește nașterea miraculoasă a vieții vizibile, a vieții care explodează uneori în cîteva ore. În curtea gospodarului Mitroi pămîntul se uscase la suprafață și mugurași verzi, ca brotacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mariței. Vuk jr. a fost înțărcat de două zile, dar n-a făcut mare scandal. De mult Marița n-avea suficient lapte și Vuk jr. s-a învățat a mînca de toate. Vuk era învățat acum cu gălăgia și jalea pîlcurilor de refugiați albanezi care părăseau nordul țării. Îi ajuta cu ce putea și-i părea rău de nefericirea lor. În tot satul se vorbea de un posibil atac terestru al trupelor NATO și Vuk a primit ordin să nu părăsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca nisipul într-o clepsidră. Nici nu-mi dau seama, când seara începe să-și presare cenușa și eu mă trezesc hălăduind încă aproape de pâlcul de copaci de la Giurgiu, hăt departe de sat. Și, ce-mi zic: ian s-o iau încet spre casă, că nu alta dar m-am prea îndepărtat de sat și m-apucă noaptea, care vine din urmă. Vremea era răcoroasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
când coboram valea Obrejii, uitându-mă, fără să vreau, în urmă în nădejdea că s-ar putea să-i zăresc pe-ai mei, coborând din Dealul Târgului numai ce-mi apare, venind dinspre Fălticeni, o arătare mare, cenușie, prin dreptul pâlcului de copaci de la Giurgiu, la vreun kilometru și jumătate, venind chiar pe urmele mele. Doamne, nu se poate! îmi zic eu. Mă șterg la ochi îndelung și apăsat, ca și când m-ar fi înțepat o viespe: "Ei! Drăcia dracului! Ce-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ne-am continuat drumul. Am trecut podețul peste Sirețel și-am intrat în sat. Căsuțe modeste, cu acoperișuri de draniță, cu ogrăzile largi și pline de orătănii, se înșirau de-o parte și de alta a drumului. Din loc în loc, pâlcuri de copii, femei și bărbați se îndreptau spre centrul satului, la școală, unde câteva afișe din carton anunțau o serbare școlară. În mijlocul satului, în fața unui tăpșan, lângă biserică, se afla școala, o clădire veche, înaltă, dreptunghiulară, cu ferestrele mari, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sub noi, pământul Suediei a prins a se vedea deslușit. Ni se părea un imens lăicer verde, pe care o mână nevăzută aruncase și ordonase din loc în loc așezări mai mari și mai mici, cu case și străzi aliniate, printre pâlcuri întunecate de păduri de brad sau alb-murdare, de mesteacăn, cu o salbă de lacuri, de forme și mărimi diferite, ca niște ochiuri albastre ale cerului. La un moment dat, unul dintre băieți, zise: Priviți! În dreapta se vede Capitala...! Stockholmul! Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să vă arăt și casa mea, în drum spre oraș, zice "șeriful". Ne abatem, iarăși, din drumul drept, spre Timișoara. O luăm pe un drumeag spre miazăzi, pietruit, bun. Dar, ocolim puțin. Ajungem, astfel, în satul său, Chișoda. Într-un pâlc de copaci zărim o căsoaie mare, din piatră, cu 7-8 odăi, cu acoperiș din olane, cu o bucătărie de vară, cu șură mare în preajmă și magazie de lemne toate împrejmuite cu un gard înalt din plase de sârmă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
moșu'. Mai avem puțin și ajungem, sfinte Dumnezeule și sfinte tare, sfinte fără de moarte, călăuzește-ne cu lumina crucii Tale, iartă-ne nouă neputința și nesocotința... La geam, Întunericul fugea și se risipea peste lanuri de porumb, peste dealuri și pâlcuri de pădure. Mi se Închideau ochii. III Până să oprească trenul, zărisem pe geam ceasul de pe peronul gării Timișoara. Trecuse de opt și jumătate când mă tot sfădeam și mă târguiam cu Andrei pe culoar, În fața ușii compartimentului În care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]