13,312 matches
-
dezechilibra aparatul, nefiind așezată chiar în mijloc, ceea ce o făcu s-o mute spre centrul aparatului, care se echilibră deodată, dovadă cât de fragil era. Era totul de lemn. Concentrându-se, simți chiar că miroase a lemn vechi și a pânză. Vru să-l întrebe ceva, dar prin huruitul care crescuse, plus presiunea aerului, nu se mai putea auzi, decât dacă zbierai, astfel că renunță. Ar fi vrut să-ntrebe cum se numeau munții din dreapta spre care zburau, luând tot mai
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
privirii. Și din acest punct de vedere expoziția este o adevărată demonstrație de rigoare și de zel profesional. Specialiști ai parcelării, și indiscutabili maeștri ai asolamentului, fac aproape tot ce se poate spre a-și întreține întreagă opțiunea geometrică. De la pînza în formă de hexagon la pătratul așezat pe colț și pînă la dreptunghiul ce devine bandă, ca să nu mai amintim formele și pozițiile convenționale, totul este gîndit cu grijă pentru a se introduce în ecuația imaginii și determinarea fizică a
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
pînă la dreptunghiul ce devine bandă, ca să nu mai amintim formele și pozițiile convenționale, totul este gîndit cu grijă pentru a se introduce în ecuația imaginii și determinarea fizică a suprafeței. Compoziția propriu-zisă reprezintă, oarecum, o consecință. Geometria inițială a pînzei este supusă unui interminabil joc analitic, de combinații aleatorii și de cadențe serialiste, în care sînt convocate mai toate formele primare și derivatele lor legitime. Pe fonduri în general negre sau gri, perfect neutre și ușor exasperante - în ultimă instanță
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
cărora li s-au consacrat, crizele și rătăcirile acestui partid comunist unic în Europa, Partidul Comunist italian. în spectacolul lui Vincent, ceea ce captiva era mai întîi spațiul: o masă lungă cu o mașină de scris uitată pe o bucată de pînză roșie, cîteva scaune, o lumină palidă, totul evoca un loc de reuniune din alte timpuri. Modest și neimpunător, el are forța concretă a unui mediu evocator unde trei actori excepționali comunică între ei rămînînd în același timp singuri. Monologul transcende
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
consuma efortul de gîndire pentru ceea ce trebuia să spună mai departe. Am și acum tabloul în fața mea. începea cu un glas scăzut și monoton, lipsit de tonalitate, aproape șoptit, parcă povestea un basm de adormit copii. De pe masa îmbrăcată în pînză roșie, își scruta cu ochii micșorați de miopie mulțimea din fața lui, ca și cum abia o vedea și încerca să-și dea seama cine sînt oamenii din fața lui și ce așteptau de la el. După aceea, aproape brusc, ridica treptat tonul și se
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
altcumva. Portman Square Un obiect uriaș se mișcă prin lumină - asta înseamnă că e înregistrare veche cu tutun și praf; mii de acarieni se ridică spre tavan ca punctele exotice ce strălucesc, din când în când, prin Portman Square. De la pânzele negre ce se agită la fereastră - ajunge o seară de septembrie, cu geamurile închise; doar gândul că va începe din nou să plouă și molii zboară, ici-colo: fâști, fâști! O coloană subțire de praf luminos pătrunde într-o gaură, fără
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
mi-a mai spus ea referindu-se la hainele lejere și saboții de grădină pe care-i purta, însă totul la ea era atât de natural și fermecător, încât ar fi fost același lucru să fi purtat un sac de pânză, mie tot mi s-ar fi părut întocmai minunat... o și vedeam umblând liberă prin livadă, sau pe câmp, ocupându-se de plante și de vietățile naturii... chiar familiaritatea și neformalismul apariției ei mi-au confirmat că era o adevărată
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nuanțe noi. M-am grăbit să ajung la timp la adunarea de la clădirea principală, însă autobuzul se pierduse undeva în lungul șoselei, prin perdeaua de ploaie, așa că a trebuit să merg pe jos, cu umbrela ce-și scutura spițele și pânza în rafalele de apă, turna cu găleata și eu săream peste bălți, și într-un târziu am ajuns la clădire. Adunarea începuse deja, nu știam că veniseră toți, și când am deschis ușa, am dat cu ochii de Iasomia, exact
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
va destrăma, că se va risipi în praf auriu, în lumina câmpului unde se auzeau doar greierii și foșnetul grâului și al plantelor sălbatice... Solzul însă n-a dispărut, așa că l-am prins în vârful șepcii, agățându-i zimții de pânza subțire. Apoi, am plecat mai departe. Cum mergeam noi pe cărarea prăfuită, printre lanurile de grâu și ierburi coapte de soare, am auzit un galop. Ne-am uitat în urmă, crezând că era calul pe lângă care trecusem. Era chiar acela
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Tell de la 1872 la 50 lei. O parte din învățători au renunțat la profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cercuri este spațiu comun. La semnalul de începere se încearcă scoaterea adversarilor din cercul lor. Un jucător este făcut prizonier când a trecut de spațiul comun. 31.Prinde coada Locul desfășurării - sală, teren. Jucători - 20-40 elevi. Material - 20 benzi de pânză. Jucătorii se așează doi câte doi față în față. Fiecare ține o bandă la spate. La semnal, fiecare jucător caută să ia banda de la perechea lui. Cel care a reușit să ia cât mai repede banda de la perechea lui, este
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
i-o face amară precum coacăza verde? acolo, în căderea de sudoare alungită, văd limpede julitura genunchiului ce și-a câștigat dreptul la cicatrice, la balsamul mângâios al luminii. musca și păianjenul de când mă știu, dorm cu tâmpla pe o pânză de păianjen, ușoară, flexibilă și transparentă ca aerul înghețat. dimineața, ei mă întreabă de ce am fruntea boțită, iar eu le răspund că m-a rănit un păianjen în vis. ei se uită la mine nedumeriți. e limpede că nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și nu văd nimic. nici chiar pe mine însămi. acolo, în spațiul straniu, o muscă măruntă se mișcă haotic. ar trebui să mă înspăimânt? ei spun că-mi văd fruntea boțită, eu văd doar musca. subit îmi amintesc să caut pânza păianjenului. oglinda mă înghite cu un plescăit satisfăcut, cad, cad, cad, și nu mă mai opresc. fastuoasă cădere, fără nici un regret. mă încredințez ei, ca și cum m-aș lăsa somnului. ca un iadeș ierburile s-au înnegrit toate în așteptarea urletului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
a zilei. piatră cu gust de răcoare, nu vreau să te încingi în febra diurnă. cântec cu suflet de libelulă, nu vreau să te sfârșești într-un țipăt de groază. carte cu sânge închegat pe încheieturile gândurilor fragile ca o pânză de păianjen, n-aș vrea să te închizi înainte de a-mi dezvălui ce cuțit te-a sfâșiat. suflete al meu, zdrobit în bătăliile mărunte, n-aș vrea să treci în neființă, până când nu înțelegi, cât de sacră e lumina ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
răspunsul pe care eu nu-l aflu decât în clipa cea mare. părinți și copii între mamă și fiu, ochiul larg deschis al tandreței, maldărele de albeață solidificându-se sub pleoape. mame cu osul rarefiat și sufletul subțiat, de străveche pânză rărită, strecurând griji și tăceri ca pe o miraculoasă băutură interzisă. tați opriți din ticăitul diurn, la ceasul când fiii, colorați violent de-a vieții guașă, de ei se rup indolenți, pășind avântat pe sârma întinsă, de parcă ar fi primii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
răspândire redusă, în timp ce pe culmi sunt bine dezvoltate. Răspândirea rendzinelor calcarice este legată de apariția rocilor calcaroase, mai ales a celor mezozoice. Acestea ocupă suprafețe însemnate în Munții Locvei (zona ReșițaMoldova Nouă), Munții Almăjului (zona SvinițaSvinecea Mare) și Podișul Mehedinți (pânza de Severin). Faeoziomurile erubazice se dezvoltă pe roci metamorfice ultrabazice (gabbrouri și serpentinite) și reprezintă cernisoluri cu caracter litomorf, întâlnite doar în regiunea Defileului Dunării. Au o răspândire mai largă pe versanți, asociindu-se cu litosoluri sau cu luvisoluri în funcție de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
112 costume tradiționale din care în Banat sunt în număr de 12, în Caraș în număr de5, iar în Clisură 1 ,care este o interferență între zona montanistică și Clisură. Costumul popular românesc este format din: - - care este făcut din pânză Țesută. La mâneci are prinsă cibca făcută cu cârligul din macrameu-alb. Pe piept și la mâneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori - - este făcută din pânză Țesută. La poale (jos) are prinsă cibcă făcută cu cârligul din macrameu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și Clisură. Costumul popular românesc este format din: - - care este făcut din pânză Țesută. La mâneci are prinsă cibca făcută cu cârligul din macrameu-alb. Pe piept și la mâneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori - - este făcută din pânză Țesută. La poale (jos) are prinsă cibcă făcută cu cârligul din macrameu alb și cusute flori de diferite culori cu acul - - vine în față peste cămașă. Este făcut din lână Țesută și prinși pe el fluturi - - vine în spate peste
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
umple de stări sufletești ca o clinică de boli nervoase. Enormitatea asta inconștientă răsună până în cele mai obscure cotloane de isteria noastră. Un instrument de demascat invizibilul ne-ar arăta la nesfârșit poveștile de iubire, crimele și zvârcolirile proiectate pe pânza întu necată a inexistenței. Ruperea unei flori pare că declan șează distrugerea stelelor și țipete care nu se aud probabil decât în moarte. Toate în afara gândului se chinuie. * Până aici se pot înălța prejudecățile rațiunii, până în punctul în care rațiunea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
câștigă pentru început proza. În 2004 apare Educator adevărat, un volum de eseuri și proze inspirat din lumea școlii și a educației, în care experiența didactică a autorului se îmbină cu bogata sa experiență de viață, în armonii filtrate de pânza memoriei afective. Un an mai târziu, profesorul publică Toamnă la Copou, o carte de opinie și pedagogie socială, în care proza îmbracă de multe ori haina lirică și nostalgică. La sfârșitul aceluiași an, Vasile Fetescu așază în vitrinele librăriilor un
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Harnașamentul ei însă este, fiind durabil și director, îl fac ceilalți, osândiții, la scris, și cărora li se mai și taie, din când în când, nasul, urechile, capul... Iată cum zace în veșnicie un om, un personaj, învelit într-o pânză trainică de litere bine țesute, - portretul: Semne multe ave pe trup de la războaie, în cap și la mîini... La stat nu era mare; era gros, burduhos, rumăn la față, buzat. Barba îi era albă ca zăpada. Cu boierii trăie pînă
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]