1,303 matches
-
deci inclusiv pe raza actualei comune Schitu Duca, respectiv a localității Pocreaca, după cum urmează : - “în marginea nordică a satului Pocreaca se află : “LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se desprinde un pinten cuprins între pâraiele Pocrecuța la Vest și Nemțoaica la Est, pe care au fost depistate două șanțuri paralele, aparent cu val. Pe suprafața acestui pinten a fost descoperită o așezare de înățime Cucuteni A și AB, suprapusă de o locuire hallstattiană tip Cozia
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
într-o stare bună. La o distanță de aproximativ 3 km de sat, între Bucovăț și comuna Dumbrava, urmează să fie construită și viitoarea autostradă (Autostrada A1) Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitești - București. Rețeaua hidrografică este formată exclusiv din pâraie, care izvorăsc de pe teritoriul localității și se varsă apoi în râul Bega: Principalele atracții turistice din zonă sunt: Zona este preferată de asociații ale vânătorilor și pescarilor, dar și de cei care vor să petreacă timpul liber în mijlocul naturii.
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
personal muncitor și populației pentru degajarea căii ferate și a drumurilor de acces înspre și dinspre uzină, în vederea asigurării continuității activitățiilor economico - sociale în mod normal. Localitatea Nădrag, se află situată în cea mai mare măsură pe terenul celor două pâraie mai mari Padeș - Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale Hunedoarei. B. Fauna alpină nu este prezetă în munții Poiana Ruscăi și, deci, nici în zona Padeș C. Fauna acvatică Pe cursurile noastre de apă - pâraiele Padeș și cornet în mod deosebit - este prezentat păstrăvul indigen și cel curcubeu, la fel și pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei și chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a perechilor căsătorite 274 iar al elevilor 26
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege. Versantul nordic: Versantul sudic:
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
le erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). le guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini. Erau divizate în mai multe subclase: "Crinaeae" (fântâni), "Pegaeae" (izvoare), "Eleionomae" (mlaștini), "Potameides" (râuri) și "Limnades" sau "Limnatides" (lacuri). Surse romane atribuie Naiadelor până și custodia râurilor din ținutul Hades, acestea fiind clasificate
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
general majoritatea ulițelor au elemente geometrice corespunzătoare, cu excepția unor ulițele cu lățimi mai mici și cu pante accentuate din zona „Prundului” sau centrală a satului. Unele din ulițele laterale ale satului au un traseu care s-a suprapus pe cursul pâraielor ce se scurg de pe versanți și prezintă pante dificile care în timpul precipitaților se transformă în mici torente și care transportă importante cantități de sol și pietriș pe care îl depun în zona joasă. Pe aceste străzi lipsesc trotuarele și șanțurile
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord. Valea Mușcanilor reprezintă principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
distanță de 10 km de municipiul Sighetu Marmației și la o distață de 55 km de municipiul Baia Mare, pe DN 18. Localitatea se învecinează cu localitățile: Ferești, Giulești, Vadul Izei, Oncești și este srăbătută de râul Mara și alte două pâraie. Localitate este împărțită în mai multe cartiere sau zone: cartierul Josani, adică partea de jos a satului care este așezată de-alungul șoselei DN 18; cartierul Valea Glodului; cartierul Poderei; cartierul Hagău; cartierul Gorgan; cartierul Capu Câmpului; cartierul Susani; cartierul Valea
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
la cumpăna dintre bazinul Vinderel, de unde își trage și numele, orientat spre vest, își trimite apele spre est în bazinul Socolăului, pe abruptul din Groapa Julii, care îl desparte doar la 2 m de creastă. Lacul este așezat la obârșia pârăului Vinderel, are o formă ovală și este orientat pe direcția est-vest. Are o lungime 155 m, cu o lățime maximă de 85 m, și o suprafață de 0,90 ha. Adâncimea maximă este de 5,5 m, plasată la 35
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
parte. În general câmpia este eterogena, dune întinse de nisip sau văi largi de fânețe ocupă suprafețe destul de întinse. Este ca un fel de cerc plumburiu, nisipos, care închide terenul din centru, fertil, presărat în multe părți cu bălți sau pâraie. Pe câmpia dinspre sud către satele Devesel și Scăpău cât și spre sud-est spre satul Mileni există dune de nisip în grosime de 3-4 m. Nisipurile respective au fost aduse de vânturile de apus de pe terenul nisipos aflat la est
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și curios, cursul lor nu se îndreaptă direct spre bătrânul Danubius și dimpotrivă spre vest. Așa se întâmplă cu pârâul Jivita din sudul satului Scăpău, așa procedează și pârâul lui Mutu ce curge în sudul satului Devesel. Excepție fac câteva pâraie care în timp secetos aproape chiar dispar cum, se întâmplă cu pârâul ce trece prin mijlocul satului Dunărea Mică și pârâul lui Bobu aflat între Dunărea Mică și Batoți. Pe raza satului Dunărea Mică se află și două izvoare cu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Orientali. Toponimul "Grintieș" este considerat că se datorează termenului german «Die Grentze», însemnând "graniță", dat de către austrieci pe vremea Imperiului Habsburgic. Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
în urma săpăturilor arheologice atestă existența unei culturi străvechi, aparținând perioadei paleoliticului superior și mezolitic. Pe o terasă înaltă a dealulului Frasinul aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a avut loc în perioada Riss-Wurn (def.), au fost descoperite arme și unelte din silex (cuțite, dăltițe, răzuitoare ), dovezi care atestă existența unei culturi de tip gravettian (def.). Cea mai veche mențiune documentară cu
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
de faptul că primele două sigilii(ștampile) cunoscute ale Racoviței datând din 1850 au ca siglă imaginea unui rac, opinia specialiștilor se pare că primează. Numele Racovița îl poartă peste 10 localități situate în diverse județe ale țării precum și numeroase pâraie, văi, foste moșii, păduri și terenuri, ca și o mânăstire din Belgrad și un sat din obștina Makreș aparținătoare de ținutul Vidinului. De-a lungul timpurilor așezarea a cunoscut o varietate de nume: [[Fișier:SigiliuRacovița.jpg|400px|right|thumb|Sigiliul
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea stângă a Mureșului, se întinde romantic în valea pârâului Pietrii.”" Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile pâraielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună, peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: Vârful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
celtă: muor „smârc” și acha „râu” > moraha = „râu de smârc, râu băltos” (în care caz compară și cu cuvintele germanice Moor și Morast (în germană) și morass (în engleză). Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. Pâraiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în râul Mureș sunt: din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și Morast (în germană) și morass (în engleză). Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. Pâraiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în râul Mureș sunt: din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg pâraiele Ghiduț și Ditrău, care se varsă în Mureș. În sursele istorice numele satului Remetea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
engleză). Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. Pâraiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în râul Mureș sunt: din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg pâraiele Ghiduț și Ditrău, care se varsă în Mureș. În sursele istorice numele satului Remetea apare ca: "Remete", "Remethe", "Remeteh", "Gyergyóremete" și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
se varsă în râul Mureș sunt: din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după 1970. Din est curg pâraiele Ghiduț și Ditrău, care se varsă în Mureș. În sursele istorice numele satului Remetea apare ca: "Remete", "Remethe", "Remeteh", "Gyergyóremete" și "Gyergyó Remete". Potrivit tradiției, fondatorul comunei a fost Bonifác Kendeffy, un călugăr franciscan, care a fost aprodul cardinalului Gheorghe
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
unii fiind permanenți, alții temporari. Printre cei mai importanți afluenți se numără Pârâul Satului, Pârâul Bârza (De sub Coastă), Pârâul Cânetelii, Pârâul Recea. Deși în ultimii ani seceta prelungită a dus la scăderea considerabilă a nivelului apei până la uscarea albiei, aceste pâraie pot oricând să producă mari pagube prin revărsare, așa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Inundații cu destule pagube s-au produs nu numai în 1970, 1975, 1998 ,dar sunt date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]