1,247 matches
-
umplută. În altă ordine de idei, Bibi e porc spinos! E coi! Mai dă-l în mă-sa! Da' parcă se simte la ei și oleacă de gust de..., de fum, nu? se izmenește Vierme. Normal, băi, dacă-s mici pârliți pe mangal! pufnește Cezărică. Ce-i, Boss? Ce nu-ți place? Vrei o clismă? îl abordează și Dănuț. Domn' Dan, mai e bere în sticla aia, din dreapta matale? vrea să afle Vali, Tipul cu creierul prolapsat, afișându-și fudul zâmbetul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pot să zbor, ceea ce și fac. Zbor, la Început greu, e mai mult o prăbușire, cu capul Înainte, deasupra focurilor Împrăștiate, care-și Întind spre mine vîrfurile șfichiuitoare... Apoi Învăț să plutesc și reușesc să mă ridic, ca să nu mă pîrlească focurile - Îmi privesc urmele de pe braț care-mi amintesc de altă arsură, reală. Devin conștient că visez. Visez. Duminică. Ni se spune că vom vota În pavilioane. Vor veni cu urne mobile. Ni se face un instructaj. Nu avem voie
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
un curaj de care nici el Însuși nu se crezuse În stare. Când trăsese primul foc, nu pusese cum trebuie opritoarea și capsa, aprinzându-se, o pornise Înapoi ca o rachetă, trecuse, fierbinte, pe lângă sprânceana dreaptă - pe care o și pârlise puțin - a lui Ectoraș și spărsese un ochi de geam de la ușa fânăriei. Nici cu acest prilej curajul celui ce de obicei se dovedea fricos nu se ostoise. Ba, mai mult, văzându-l pe văr că Încercase să se apere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adânci ale șorțului. Scoase două mere verzi și câteva nuci pe care le așeză lângă femeia care nu Încetase nici o clipă să privească În același loc de pe tavan. Pe trotuarul din fața spitalului avu vreme să vadă praful, hârtiile colorate, buruienile pârlite de soare. „Ia uite-mă la ce dracu’ - Doamne iartă-mă - Îmi stă mie mintea acuma: să-mi Închipui ce gust o avea frunza de știr amestecată cu praf de pe asfalt...” Plecă, apoi, cu autobuzul cel hărtănit și adormi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să aducă lumină și să instruiască, mai degrabă 5 decât să-i uimească pe oameni 6, și nu mai făcea cercetări decât În proză. Este momentul când Zeul a poruncit Pythiei să Înceteze a-i mai denumi pe concetățenii ei „pârliți de foc”, pe spartani „mâncători de șerpi”, pe oameni „locuitori ai Înălțimilor”, iar fluviile „băutorii munților”7. Ușurând oracolele de versuri, de cuvinte răsunătoare, de perifraze și de expresii de neînțeles, a rânduit-o pe Pythia să le vorbească oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la popoarele din Balcani: „peperuna” la albanezi, „peperugă” la bulgari. În lucrarea Istoria românilor prin călători, Nicolae Iorga Îl citează pe misionarul Bandini (Bandinus, care spune: „Noaptea, pe Întuneric, fete mature, câte zece, trec goale, săltând și jucând cu bețe pârlite În mână. Li iese-n cale zece flăcăi goi cu suliți. Se salută și se bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Fanarioții au încetat de a mai domni în România, sunt aproape 50 de ani, scria Melchisedec în 1861, dar exemplele cele rele sunt molipsitoare și efectele lor durează mult". Țara întreagă l-a denunțat pe Mavrocordat - atribuindu-i epitetul de „Pârlea Vodă", nu numai pentru faptul pomenit și altele, dar și pentru că toate casele unde a locuit el le-a pârjolit focul: a locuit în Curtea domnească, în al doilea an al Domniei palatul măreț s-a prefăcut în cenușă; s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci grădini, Brânză de la nouă stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură. Chiar acum în astă seară Am facut o socoteală. Chiar din casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
frică? NAE: Firește că mi-e frică, na! MIȚA: Pentru ce, daca te știi curat? NAE: Pentru că tu nu știi ce e vitrionul... MIȚA: Ba da... e un fel de metal... NAE: Nu știi ce poate face? MIȚA: Ba da: pârlește, Năică, arde, Bibicule, momentan tot, tot și mai ales ochii! NAE: Dă-mi sticluța...”. Și, prin vicleșug, Nae Îi va lua Miței sticluța. Dar Mița nu desperă, e tenace: „MIȚA (care a pândit momentul, n-apucă el să- și scoață
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
3, 24‑25). Deci Însuși Iisus Se afla acolo, În mijlocul flăcărilor cuptorului, Împreună cu acei trei tineri care nu au acceptat să‑și lepede credința și să se Închine idolului creat de mâini omenești. Nici un fir de păr nu li se pârlise și nu au fost vătămați În nici un fel. De aici reiese că nimeni nu este singur, ci Hristos este cu noi Întotdeauna, mai ales În cuptorul suferințelor vieții. „Dacă tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine și În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se jupuia pielea de pe spate pentru opinci. După ce era înjunghiat, se pârlea cu paie, se spăla și se rădea cu cuțitul, după care se freca cu sare, ca să fie șoriciul fraged. Înainte de a fi tranșat, se făcea o cruce pe frunte cu cuțitul. După spălare cu apă clocotită, era învelit cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unor enunțuri complexe - realizează și onomatopeele înscrise în stil direct: „Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Onomatopeele, cele descriptiv-narative, realizează funcția de predicat, în enunțuri marcate exclamativ: „Noi atunci am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă) Au aceeași poziție sintactică interjecțiile volitive, care realizează, ca și onomatopeea, funcția de predicat: „Hai în codrul cu verdeață / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) „Iată ce
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
strategie. Cezar Bolliac mărturisea într-o scrisoare din 1841: Nu te grăbi a crede că noi nu putem să avem o literatură națională, pentru că nu avem autori învățați; cele mai mari geniuri, de care ne mirăm împreună cu lumea, au fost pârliți de neînvățătură; și eu îți păstrez, doamna mea, două talenturi necunoscute încă de nimini, dar care sunt, cu toate astea, învălite în umbra mahalalelor noastre, și cărora nu voi ardica vălul fără numai când voi putea să-i înfățișez dumitale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de-a lungul anilor: „Vitrina literară”, „Cronica literară”, „Recenzii”, „Puncte de lumină”, „Actualități literare”, „Cărți și reviste”, „Cronica dramatică”. Astfel, o anumită ideologizare, deschisă ori mascată, se observă în articole și comentarii: C. Nicolau-Stroești, Precursorul naționalismului. De la Eminescu citire..., C. Pârlea, Misiunea scriitorului român, intervențiile polemice ale lui Stelian Popescu-Segarcea, între care aceea intitulată Vrem îndreptarea păcătosului profesor Eugen Lovinescu ș.a. Totuși, în afara unor asemenea texte tendențioase, în R. sunt găzduite frecvent și articole critice mai puțin pătimașe, care încearcă să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
Lovinescu ș.a. Totuși, în afara unor asemenea texte tendențioase, în R. sunt găzduite frecvent și articole critice mai puțin pătimașe, care încearcă să oglindească prompt și obiectiv viața literară, așa cum se vede în cronicile semnate de Marin Radu Voinea și C. Pârlea (care scrie și sub pseudonimul Horia Șoimaru) sau în recenziile lui Petre A. Butucea și Stelian Popescu-Segarcea. Meritorii sunt și comentariile lui Pimen Constantinescu despre relațiile culturale româno-italiene (Limba și literatura italiană și Limba italiană în Ardeal). Au mai colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
paginii de titlu al acestor volume masive, în muncă au fost angajați toți editorii, de la director până la secretară. Îmi amintescă, pe când lucram la Editura „Literatura artistică”, doi dintre abonații permanenți ai secției de traduceri erau actorii Gheorghe Urschi și Gheorghe Pârlea. Personaje obscure, de care nimeni nu-și mai amintește astăzi, precum Dumitru Tampei, Gheorghe Marin, Gheorghe Huruianu, Naum Bernștein ș.a., primiți în rândurile scriitorilor în baza unor traduceri agramate sau a unor plagiate abil camuflate (voit accidentate, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad. Corbei (1906-1907) Plopiș*, lângă Alba-Iulia
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată toponimia principalelor creații literare ale lui Slavici realizată în 1999 de doi cercetători ardeleni, Anton Ilica și Monica Lavinia Nan. Au fost marcate cu steluță localitățile neatestate, fictive. Romane: Revoluția din Pârlești (1873) Pârlești* (poate Păuliș) jud. Arad. Mara (1894) Lipova, Radna, Arad, Viena. Din bătrâni (1902) zona Bucegilor, Târgoviște, anii domniei lui Justinian (527-565). Din bătrâni. Manea (1905)-zona/perioada largă: sec. IX, Târgoviște, Constantinopol, Bagdad. Corbei (1906-1907) Plopiș*, lângă Alba-Iulia. Din două
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
așa grea din considerente financiare. O variantă a fost truda sa pe teren literar. Acum scriu un epos tragodic 189 i se confesează prietenului său de departe, Iacob Negruzzi. E evident că sursa principală a primului său roman, Revoluția din Pârlești, o reprezintă propriile sale nevoințe din Arad. Trei ani mai târziu, scritorul va relua tema propusă aici în nuvela Crucile roșii; în plus, personajul principal, juristul Iuniu Marcu Brutu Catone August Spulber, are un corespondent în nuvelă în figura avocatului
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Dealul Bărăncii, care după părerea unor cercetători a fost o întăritură numai din lemne și pământ, toate au depins și depind de existența pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se circula printre grădini. Din cele mai vechi timpuri, gospodăriile țăranilor erau alcătuite din casa de locuit, șura, poiata pentru păsări, sâsâiacul pentru porumb și uneori cotețul pentru porci. De obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste brâie erau împletite în picioare nuiele printre care se prindea lutul cu paie. Casele aveau 1-2 camere și o tindă sau erau case
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bașeului și chiar a Prutului. într-o primă perioadă, pe un loc neted se îngropau în pământ 10-12 furci care erau de stejar în general, înalte de 3,5-4 m din care 1 m se băga în pământ după ce erau pârlite în foc ca să reziste mai mult. Pe furci se așezau lutarii, iar peste lutari se puneau grinzile care formau podul. Pe mijlocul podului sub grinzi se punea o coardă pentru a menține podul drept. Lutarii și coardele trebuiau să aibă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci grădini, Brânză de la nouă stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură. Chiar acum în astă seară Am facut o socoteală. Chiar din casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-l asculte și îi aduce la cunoștința cum și când a aflat identitatea tatălui său (duetul O sdegni miei tacete). Elenă încearcă să înțeleagă zbuciumul lui Arrigo și îl iartă pentru trădarea care îi va aduce moartea (Arrigo! ah! pârli a un core). Soldații îl aduc pe Procida, care îi șoptește Elenei că o corabie spaniolă a sosit pentru a sprijini pe revoluționarii sicilieni. Bănuitor în ce îl privește pe Arrigo, Procida este șocat să afle că acesta este fiul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Mihail Săulescu, „România literară”, 1933, 77-78; Virgil Treboniu, Despre Mihail Săulescu, „Cruciada românismului”, 1936, 84; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 114, 350; Const. Virgil Gheorghiu, Voluntarul Mihail Săulescu, RML, 1939, 30; Radu Gyr, Jertfa lui Săulescu, UVR, 1939, 37; C. Pârlea, Mihail Săulescu (poem), București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631, Ist. lit. (1982), 710; Camil Petrescu, Mihail Săulescu, „Fapta”, 1947, 855; Ov. S. Crohmălniceanu, „Opere”, CNT, 1947, 56; Bote, Simbolismul, 53, passim; Ciopraga, Lit. rom., 325-329; Micu, Început, 475-476; Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]