1,817 matches
-
Decât să moară toți, mai bine să scape cel puțin câțiva. Vorbește tu cu Grimoald și cu Rodoald. N-o să ne ducă imediat în Campi Sacri, de asta sunt sigur. O să ne treacă printr-o carantină de purificare, așa cum fac păgânii cu animalele ce urmează să fie sacrificate. Și, dacă tot e să murim, la cea mai mică ocazie, vom încerca să fugim. Am văzut cum i-au strălucit ochii, trebuia însă să-i dau și vestea proastă. - Rotari, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
teamă care mirosea de la o poștă. Au ieșit în față doi indivizi și au început să înșire iute la vorbe, prea iute ca să spună adevărul. - Doar până la o scară ce duce într-o veche subterană, locul prostituatelor sacre pe vremea păgânilor. De câțiva ani buni nimeni nu mai coboară acolo, deoarece bolțile se pot surpa. Am mers cu spatele până la ușa de la intrare în biserică, în timp ce preoții făceau front comun dinaintea acelei uși. Atârnat la centură aveam scramasaxul. L-am scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de papirus pe care erau scrise numele apostolilor și folosind moaște uscate, rupte din cadavrele sfinților. Observându-mi scepticismul, m-au întrebat cu aroganță ce medic putea fi mai mare decât Iisus Hristos și martirii săi. Preoții arieni și cei păgâni s-au mărginit să facă doar unele descântece și acatiste. Noi doi ne uitam unul la altul în tăcere, prea obosiți să mai protestăm. Asta a durat preț de trei zile, și doar atunci când regina a căzut la pat, neputând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Te-ai izbit și te-ai lovit De tot felul de persoane, Care doar te-au amăgit. Te-ai lăsat scufundată în lacrimi, Ai uitat să mai zâmbești. Ai uitat cum răsărea soarele Pe moșiile lumești. Ai uitat de noi, păgânii, Ce săream din floare-n floare Cu tine de mânuță, Înspre răsărit, spre mare. Mai ții tu minte, drag copil? Îți mai amintești de noi? Când îți va fi mai greu Oare faci pași înapoi? Dacă da sau dacă nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Prea Sfântul Valerian, personal vă roagă, ca un bun creștin ce sunteți, nu mai lăsați să apară la anunțuri cum că familia aunuță că răposatul a trecut în neființă. Nu e creștinește. Neființa nu există decât la nebotezați, atei și păgâni. Adică știți prea bine la ce ne referim.“ Respectiv, protopopul Varsanufie apela la sentimentele mele de credință și atașament față de cele sfinte. „Omul când moare începe viața cea veșnică,“ a mai precizat Varsanufie. Oftă iarăși, aruncând o ochiadă spre ecranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lovit de fulger când a Încercat să-i taie capul, v-amintiți? Chiar dacă fusese crescut În religia catolică, Brunetti nu simțise niciodată cine știe ce interes față de religie și i se părea greu să facă distincția dintre sfinți, cam așa cum, credea el, păgânilor trebuie să le fi fost greu să-și amintească ce zeu era responsabil pentru care lucru. În plus, Întotdeauna i se păruse că sfinții Își petreceau mult prea mult timp pierzându-și diferite părți ale corpului: ochi, sâni, brațe, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
legenda. Ce s-a Întâmplat? Șoferul coti pe lângă un indicator de STOP și dădu un colț, se uită În spate la Brunetti și explică: — Tatăl ei era păgân, iar ea era creștină. Tatăl ei voia să o mărite cu un păgân, dar ea voia să rămână virgină. Adăugă În barbă: Toanta. Întoarse privirea la drum chiar la timp să frâneze brusc pentru a evita să intre Într-un camion. — Așa că tatăl s-a hotărât s-o pedepsească tăindu-i capul. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să-l adore pe Dumnezeu și nu au fost recunoscători față de El. Când Paul folosește cuvântul „lege” (Rom 2,13) se gândește la conținutul legii, adică la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Așa se explică versetul următor: „Căci, atunci când păgânii care nu au lege, din fire fac cele ale legii, aceștia, neavând lege, își sunt sieși lege”. Punctul de referință pentru această lege comună este conștiința (Rom 2,15). Aici se află cea mai solemnă afirmație despre existența legii „naturale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care fac parte din mișcarea lui Isus, vrem să relevăm câteva caracteristici sociale și culturale. 1.1 Elemente sociale și culturale Situația femeii în legislația religioasă este exprimată foarte bine în această formulă care revine în mod continuu: „Femeile, sclavii (păgânii) și fiii (minori)”; asemenea sclavului ne-evreu și minorului, femeia are un bărbat ca patron, și acesta limitează libertatea ei chiar și în cadrul serviciului divin. De aceea apare inferioară bărbatului din punct de vedere religios. În ceea ce privește educația femeii, se relevă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Iuda și Sila: Fap 15,32; fiicele lui Filip: Fap 21,9). În spatele viziunii lui Luca despre Duhul Sfânt ca ghid al Bisericilor (Fap 15,28) se află convingerea că comunitatea lui Cristos este poporul escatologic format din iudei și păgâni (Fap 15,14). Odată inserați în contextul creștinismului primitiv al manifestării Duhului, atunci când ne întrebăm despre tema implicării femeilor, ne situăm în fața unei lipse neașteptate de izvoare. Se vorbește despre un silentium lucan. Dacă în relatarea evangheliei sale Luca este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
privilegiile religioase bărbătești, și în mod deosebit sună antitetic față de prejudecata discriminatorie subînțeleasă în tripla mulțumire a unei rugăciuni iudaice care a intrat și în liturgia sinagogală: „Binecuvântat ești tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Regele universului, pentru că nu m-ai făcut păgân, pentru că nu m-ai făcut femeie, pentru că nu m-ai făcut sclav”. A se îmbrăca în Cristos implică necesitatea de a muri pentru vechile privilegii bazate pe diferențierea rasială, socială și sexuală. Bărbații și femeile, reconciliați în Cristos și conduși
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Public Life (mai sus, cap. 1 n. 14), 98-99. Legea din 1401 este menționată în A. Warburg, "Bildniskunst und florentinisches Bürgertum" (1902), retip. în Gesammelte Schriften, 2 vol. (Leipzig-Berlin, 1932), I, 116 n. 4, traducere în idem, The Renewal of Păgân Antiquity, traducere în engleză de D. Britt (Los Angeles, 1999), 204; vezi 204-208 despre imaginile votive din ceară de la SS. Annunziata. 187 Zorzi argumentează în concluzia articolului sau "Esecuzioni" (mai sus, cap. 1 n. 3), 58-60, că transformarea și sistematizarea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
corp sau pe abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de inventar. În ultimii ani, în literatura de specialitate a fost acceptată ideea că poziționarea scheletului (V-E) indică orientarea creștină, însă nu trebuie să uităm faptul că mulți dintre defuncții păgâni, aparținând populațiilor alogene, au aceeași orientare, posibil întâmplătoare, ceea ce ne determină să rămânem rezervați în atribuirea religiei și a etniei, mai ales pentru perioada de început a religiei creștine pe teritoriul românesc. De asemenea, lipsa unui inventar funerar ne împiedică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
singură-M13, M29, M39, M41, M51, M55, sau câte trei-M21, M46) provocate în urma unor lupte sau ca dovadă a unor semne de trepanație. Cimitirul de la Căprăria avea schelete de bărbați, femei și copii, atât creștini (membri ai comunității locale), cât și păgâni alogeni. Analiza osteologică a relevat că indicele mortalității infantile era ridicat; vârsta medie la defuncții adulți era de 45,6 ani (bărbați) și de doar 35 de ani (femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etnice, ci și în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un cosor (pl. LXXII/16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități, un vârf de lance (fragmentar), resturi de la cinci vase, care au fost situate la cele patru colțuri (pl. LXXII/17; LXXIII/1; LXXVI/1-5), fragmente osteologice cabaline, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări, din punct de vedere etnic, au fost furnizate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și credulă. Însă adevărul grăiește că Între legionari și comuniști nu există nici o asemănare. În schimb, deosebirea dintre legionari și comuniști este mare cât e distanța de la Cer la Pământ. Pe cât de creștini sunt legionarii, pe atât de atei, de păgâni și de anticriști sunt comuniștii. Această prăpastie se adâncește atât de mult Încât ea capătă proporțiile unei genune. Iată și alte deosebiri fundamentale: legionarii sunt naționaliști și patrioți, iar comuniștii internaționaliști, nepatrioți și chiar apatrizi; legionarii idealiști, comuniștii materialiști; legionarii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
390: „ Marta Bibescu a fost măscărici la regele Ferdinand”; Pag. 397: „Sima și Biriș erau escroci politici și escroci intelectuali”; Pag. 403: „Corneliu Zelinschi -Brauner Codreanu”; Pag. 423: „(legionarul Vasile Cristescu) el n-a crezut În Christos... El era un păgân, un antic ca și Vasile Pârvan, dascălul iubit”; Pag. 432: „Se scălămbăia, avea un nas mare, diform și era urât (Constantin Tănase); Pag. 447. „Era grec corcit cu armean, avea fizonomie armenoidă și colorație Închisă măslinie” (A.C. Cuza); Pag. 449
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
deschise focul: - Ar trebui să fiu supărată pe voi, Olimpio. Niciodată nu s-a întîmplat în familia noastră asemenea rușine. Trebuia să vă gândiți bine înainte de a face pasul ăsta. Stați împreună de un an, aveți copil și trăiți ca păgânii. Să nu vrei tu, Stănică, să faci cununia! - În fața lui Dumnezeu, declamă clamoros Stănică, suntemuniți pe vecie. Numai moartea ne va despărți. În vreme ce Aglae vorbea, moș Costache o privea țintă, însușindu-și cu fizionomia toată atitudinea ei reprobatoare. Când însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vîrî în cap lui moș Costache că e bine să facă sfeștanie în casă pentru gonirea duhurilor rele, fiindcă de aceea se abăteau atâtea necazuri de la o vreme. Nu mai G. Călinescu călcase popa de nu ținea minte, ca la păgâni, în cele din urmă, ideea fu primită și părintele veni într-o dimineață, însoțit de un dascăl și de popa Țuică. Acest popă Țuică fuse preot mai înainte la biserica părintelui, și acum bătrânul rămăsese supranumerar. Avea șaptezeci de ani
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ei un fel de creștini și se mai îngăduie. - Nu e creștin, părinte! - Da' ce dracu e, Doamne iartă-mă? Turc? - Este israelit! - Vai de mine, se sperie popa Țuică, prost te-ncearcă necuratul! Doar n-oi fi păcătuit cu păgînul? Aurica tăgădui din cap. - Ce să-ți spun, porumbițo, așa caz n-am prea întîlnit, ar fibine să faci rugăciuni, să te lumineze Cel-de-sus. Eu însă zic că, dacă îl aduci pe păgân la legea creștinească, se cheamă că ai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
necuratul! Doar n-oi fi păcătuit cu păgînul? Aurica tăgădui din cap. - Ce să-ți spun, porumbițo, așa caz n-am prea întîlnit, ar fibine să faci rugăciuni, să te lumineze Cel-de-sus. Eu însă zic că, dacă îl aduci pe păgân la legea creștinească, se cheamă că ai câștigat un suflet pentru rai. Dar altfel, greu lucru. - Am să-ncerc, părinte, să știi c-am să-ncerc! promiseveselă Aurica. De aci încolo, Aurica făcu tot mai dese aluzii lui Weissmann, pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu obidă-n țărînă: - Curvă! Să-mi dai salba și cerceii de ți le-am luat! Și până să mai spună muierea ceva i-a tras galbenii de la gât. Voica îl privea prostită. Darurile nu se iau înapoi nici la păgâni. Stere îi aduna din praf și când a terminat s-a apropiat de ea, strigîndu-i: - Dă-mi și cerceii! Femeia a vrut să-i desfacă. El n-avea timp de pierdut. I-a smuls unul, rupîndu-i vârful urechii. Nu-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ești. Dar deodată ea păru a-l recunoaște. - - Nu ești tu cumva Levy Canaan? esclamă ea. Halila! departe de mine. Ea-și smulse mâna -[ n]dărăt, pe care bătrânul o apăsase pe mâna lui. - Sunt Levy Canaan! zise bătrânul sughițând. Păgânii au lăsat să sece izvorul de apă. Eu am adus un urcior plin și am venit la Hagar a mea în turn. - Vai, Ștefane, zise ea încet, te-ai făcut urât acum. Ai lipsit multă vreme de la mine și de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Perspectivismul epistemologic 107 Michael Polanyi (1891-1976) 113 Conștiința focală versus conștiința subsidiară 114 Cunoașterea tacită 117 Rațiunea crucificată și „arhivele tradiției” 121 Denunțul plictisului 126 Cheia alegoriei 128 IV. Nașterea sinelui și dilemele corporalității 131 Subiectul descărnat 131 Ambiguitatea erosului păgân 133 Noutatea creștinismului: asceză și teologie 139 Revelația Sinelui 144 Concluzii 151 V. „Născut, iar nu făcut”. Patosul Vieții la Michel Henry 153 Biografice 153 Darurile marginalității 155 Revelațiile imanenței 157 Apariție și aparență 159 Revelația ca autoafectare 164 Fenomenologia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]