104,745 matches
-
în imaginile realizate de pictori, fixarea aproape magică în efigie, se conturează enorma plajă de răspunsuri posibile în care se oglindește luminosul și inefabilul Balcic. II Amestec irepetabil de elemente contradictorii, de munte și de mare, de apă și de pămînt, de meridional și de alpin, de serenitate și de înfiorări metafizice, de pulsiuni senzuale și de tentații mistice, de vegetație luxuriantă, barocă, și de calcare seci, rostogolite în trepte, asemenea peisagisticii sacre din pictura bizantină, de izvoare dulci, în cădere
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Franzen (n. 1959) a crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a orașului St. Louis. Studiază la Swarthmore College, apoi la Freie Universität din Berlin, ca bursier Fulbright, pentru a lucra ulterior în laboratorul de seismologie din cadrul Departamentului de Fizica Pămîntului și Științe Planetare de la Harvard. Este autorul a trei romane - Al douăzeci și șaptelea oraș (1988), Zguduire (1992) și Corecții (2001), precum și al unui volum de eseuri, Cum să fii singur (2002). A primit Whiting Writers Award în 1988, o
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
strînse cît putu fesele cu mîinile tremurînde. Strînse o dată și încă o dată, luptînd manual împotriva spasmului. Nu-i păsa cît de ridicol arată. "Poliția" descoperea o mulțime de lucruri bune de furat în bagaje. Geanta lui Chip fu golită pe pămîntul acoperit cu zăpadă și obiectele dinăuntru cercetate. Îi urmări, împreună cu Gitanas, pe "polițiștii" care sfîșiau tapiseria Fordului și desfăceau podeaua, descoperind rezerva de bani și de țigări a lui Gitanas. - Care e, exact, pretextul aici? întrebă Chip, încă tremurînd violent
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Constantin Țoiu Urmează lunga genealogie a lui Noe și a sumedeniei de fii ai săi, după prea generoasa poruncă a Domnului - "Nașteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți! El avu grijă și de subzistența seminției abia scăpată de urgia Potopului, să se hrănească bine, căci le-a zis - "tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
timp, oamenii prăsindu-se, evoluând, se poate iar spune, și-au zis : "Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vârf să ajungă la cer, și să ne facem faimă înainte de a ne împrăștia pe toată fața pământului!" Ceea ce și făcură... Istoria situează Babilonul, înălțat pe Eufrat, lângă Bagdad, pe teritoriul Irakului de astăzi, - ca să vedeți! - capitala lui Nabucodonosor, regele lui, mult timp după Hamurabi, Asurbanipal, cetate întemeiată de akkadieni cu milenii în urmă, în jurul lui 2300. Sunt
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
în gând să facă. (Reacție umană față de o năzdrăvănie). 7. Haidem dar să pogorâm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul." Prolixul ca soluție. 8. Și i-a împrăștiat Domnul de acolo în tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul... 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
ca soluție. 8. Și i-a împrăștiat Domnul de acolo în tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul... 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze acestui incident, avându-se în vedere urmările spectaculoase rezultând din sabotarea, - în sens pozitiv, ținând cont de intenții, - a sfidătoarei
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul... 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze acestui incident, avându-se în vedere urmările spectaculoase rezultând din sabotarea, - în sens pozitiv, ținând cont de intenții, - a sfidătoarei construcții... Interesant este faptul că relatarea Facerii, ajungând la această acțiune
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
sus, te simți stăpânul lumii...). ... Fragmentul din scrisoarea soțului meu Ali e unul din semnele dragostei lui pentru mine - dragoste pe care sper că i-am întors-o, uneori înzecit. C. P.: Ochii nedescoperiți la vreme, spuneți, lunecă spre "fundul pământului". Ce s-ar întâmpla cu ei dacă i-am descoperi la timp? Ați aflat până azi numele "continentului" în care "copacii/ stau în poziție de rugă,/ (...) și râurile curg de asemeni înăuntrul lor" (Scrisori)? Noaptea credeți că e "ucigașa culorii
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
ale versurilor mele. Bineînțeles, sunt bucuroasă că rândurile mele sunt citibile și citabile, dar extrase din contextul lor temporal și, mult mai important, din contextul poeziei căreia îi aparțin, îmi stânjenesc răspunsul. Totuși, de pildă: "ochii" care "lunecă spre fundul pământului" e un vers dintr-o poezie scrisă în 1946, deci acum peste 50 de ani, și care face parte din volumul meu de debut La scara 1/1, ca și "noaptea, ucigașa culorii"; "copacii stau în poziție de rugă" și
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
funeral, în traducere aproximativă "Strigături vesele la înmormântare" ...). Bucuria și durerea sunt de nedespărțit, cu dominări alternante, în binecunoscuta dialectică a vieții. Am fost binecuvântată cu nevoia și abilitatea de a exprima prin cuvinte și sunete trecerea mea pe acest pământ. Mi s-au făcut multe daruri (Să ne facem daruri e titlul unui volum de mai târziu), multe mi s-au răpit (Domnul a dat, Domnul a luat...). Toate laolaltă, în ordine și dezordine, mi-au fost, într-un sens
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
a cuvintelor lui Felix Mendelssohn (nepotul filosofului iluminist Moses Mendelssohn) despre muzică: "Chiar dacă orice altceva pare gol și respingător, până și cea mai mică implicare în muzică e atât de absorbantă și ne duce atât de departe de oraș, țară, pământ și toate cele lumești, încât e cu adevărat un binecuvântat dar de la Dumnezeu". Concerte mitteleuropene în Grecia, și încă în asemenea izolare, ar fi fost greu de conceput în urmă cu câțiva ani. Acum, de la mânăstirea Sfântului Nicolae (așezată pe
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
și hobițț-romano1), am convenit cu Haralampy că scena politică românească fără o confruntare electoral-televizată între fermecătoarele doamne Mariana Buruiană (PRM) și Mona Muscă (PNL), ar fi searbădă și plictisitoare ca o nuntă fără ceterași, semănând în același timp cu un pământ arid și cu un ținut în care până și scorpionii își bagă acul ucigaș în propria coastă... -Să nu mai vorbim de șerpii constrictori, completează Haralampy sorbind zgomotos din pocalul cu pălincă bihoreană, care s-ar strânge singuri de gât
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
un termen. O șansă. O sută douăzeci de ani, înainte de a se trece la remanierea fatală, care va fi Potopul... În versetul 6, se precizează: I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ. 7. Și a zis Domnul: "Pierde-voi de pe fața pămâtului pe omul pe care l-am făcut! (... ) căci îmi pare rău că l-am făcut". - cea ce, uman, e de înțeles. Noe este printre puținii oameni de treabă rămași... Dumnezeu
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
zile și 40 de nopți plouă întruna.... Cap. 27, verset 22- 23.Toate cele de pe uscat, câte aveau suflare de viață în nările lor, au murit.... Și așa s-a stins toată ființa, care se afla pe fața a tot pământul, de la om până la dobitoc și până la târâtoare și până la păsările cerului, toate s-au stins de pe pământ, și a rămas numai Noe și ce era cu el pe corabie (exemplarele selectate) Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
aveau suflare de viață în nările lor, au murit.... Și așa s-a stins toată ființa, care se afla pe fața a tot pământul, de la om până la dobitoc și până la târâtoare și până la păsările cerului, toate s-au stins de pe pământ, și a rămas numai Noe și ce era cu el pe corabie (exemplarele selectate) Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută cinci zeci de zile... Găsind probabil că a exagerat oarecum, - catastrofa luând proporții, - Domnul dă poruncă să
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
a tot pământul, de la om până la dobitoc și până la târâtoare și până la păsările cerului, toate s-au stins de pe pământ, și a rămas numai Noe și ce era cu el pe corabie (exemplarele selectate) Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută cinci zeci de zile... Găsind probabil că a exagerat oarecum, - catastrofa luând proporții, - Domnul dă poruncă să se retragă apele invadatoare, Corabia va eșua cu peripeții pe muntele Ararat, tocmai în Armenia! în zona noastră, în fond, Orientul
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
cu bine, Noe face o jertfă mare pentru toată suflarea vieților noi iertate și gata să înceapă alt ciclu... După atîtea arderi plăcute ...mirosind mireasmă bună, îmbunat, Domnul dă semn de răzgândire și zice : ... Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinerețile lui și nu voi mai pierde toate vietățile cum am făcut. (Remușcare divină). Nu se știe dacă din cauza aceasta, dar pe cer apare pentru prima dată simbolul
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
și în cea presupusă, Artaud încearcă să sistematizeze o știință a originilor, un alfabet al secretelor pierdute. Așa cum scrie Monique Borie, nu de puține ori intuiția poetică se întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să răscolești pământul vechilor culturi, ci să răscolești adâncurile din om" și intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se găsesc zăcăminte destul de fetide), dar și fertilitatea operei sale
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
Cristian Teodorescu Fiecare generație are coșmarurile ei. Cei care au prins cutremurul din '77 știu ce se poate întîmpla cînd se mișcă pămîntul sub noi. Chiar și cei mai înrăiți fataliști au o mică fandaxie de pe urma cumplitei experiențe de acum 27 de ani. Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. Dar pînă să afli, îți amintești ce le-a fost scris
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
s-a delcarat alarmă de gradul zero, ca în '77, cînd Ceaușescu nu era acasă, ci într-o vizită la Madrid. Reacția de atunci venea cumva în oglindă după haosul din noaptea catastrofei din '77, cînd autoritățile intraseră parcă în pămînt. Iar mass media au tăcut pînă la întoarcerea lui Ceaușescu în țară. Atunci a devenit postul de radio "Europa liberă" marea vedetă mediatică a României. În tăcerea totală a radioului și a televiziunii autohtone, "Europa liberă" își informa de la München
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
a-și lua zborul spre stația intermediară a unei posibile lumi de apoi. Există oare exemple mai caracteristice ale kitsch-ului decît cele din diversele novele și seriale cu care sîntem îndopați de la "Dynasty" încoace? Ce deosebire de la cer la pămînt între sentimentalismul ieftin, sentimentalismul siropos pînă la îngrețoșare care stă la baza lor și sentimentalitatea atît de umană, atît de sobră și credibilă a unor filme de mare clasă datînd de decenii și revăzute cu aceeași emoție adolescentină pe micile
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
Constantin Țoiu Primul care contravenise planului Creației este șarpele, (politicianul princeps) bineînțeles, întâiul deghizament al răului, al perversității, jivină astuțioasă, pe care Dumnezeu o pedepsește crunt, să se târască pe pământ, să mănânce numai țărână, femeia să-i zdrobească țeasta, oriunde îl va întâlni, iar el să-i înțepe călcâiul, - indicație ciudată. Foarte importantă va deveni de aici înainte relația Creatorului cu omul. Psihologia Celui de sus fiind croită după cea
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
ar trebui folosită o limbă cât mai curentă, în genul latinei vulgata de altădată, chestiunea rămânând în fond aceeași... O relatare a sfintei Biblii cu vorbele noastre de azi, respectând cu strictețe sensul, cu toată rigoarea. Câteva fragmente, de probă... Pămîntul abea făcut, scos la iveală dintre oceanele întinse, nu avea pe el nici urmă de verdeață. Iar Domnul , văzînd aceasta, trimise peste el o ploicică binefăcătoare, verdeața și tot felul de pomi răsăriră, iar Dumnezeu se gîndi ce se gândi
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
că nu doar una (romanul Blocada al lui Pavel Chihaia) dintre cele trei cărți "acceptate de cenzura comunistă" (care nu exista ca instituție în 1948!) a fost retrasă din librării, ci și celelalte două: nuvelele lui Preda din întîlnirea din pămîntului și versurile din La scara 1/1 de Nina Cassian. Ba chiar au stîrnit o campanie de presă ostilă, care a determinat-o de exemplu pe poetă să retracteze, în felul ei, mergînd "la fața locului", adică pe un șantier
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]