1,058 matches
-
Enea Hodoș. Numeroase variante ale baladei Soarele și Luna sunt realizate cu mijloace artistice superioare. Alegoria și metafora abundă. În rai Soarele vede „pomi înfloriți” (oameni buni), „dalbe păsărele” (copii creștinați), în iad - „pomi negri și pârliți” (oameni păcătoși), „negre păsărele” (copii nebotezați) ș.a. Într-o variantă se spune că, pentru a ajunge la cer, eroului i-ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier”. Pentru a exprima gravitatea sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
corpurile lor statui frumoase, triste, urâte, speriate, în funcție de indicațiile conducătorului de joc. Cine realizează cea mai expresivă statuie devine conducător. 7. CIP-CIRIP șI MOR-MOR-MOR Copiii vor forma perechi și la comanda educatorului vor încerca să „vorbească” ca și cum ar fi două păsărele sau două animale. La semnalul de oprire, pe rând vor spune ce au încercat să transmită partenerului folosind sunetele păsării sau animalului. 8. CUCERITORUL Pe rând, câte un copil vine în fața celorlalți și își alege un obiect din sala de
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
s-ar fi strecurat chiar noaptea pentru a infecta lumea. Așa că, Fulvio Vua, primarul din Stilo, a organizat paza în mai multe schimburi în jurul satului pentru a evita surprize din afară. Zilele-acelea au fost pline de dragoste și bunătate, ca și cum păsărelele și grozamele s-ar fi logodit, săracii și bogații ar fi devenit o singură familie după cum ne îndeamnă liturghia.18 Dar cum de-a fost posibil ca un napolitan să fie luat originar din ținutul Messinei? Se povestește că el
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mănânci o varză cu carne/ Mai gustoasă ca în cimitir". Marin Sorescu topește lumea reală în substratul lumii fantastice a satului, a misterului, a spiritualității, printr-o transcriere exactă a limbii, a poreclelor, este satul de duminică dimineața: " Când cântă păsărelele" și e "un miros de lilieci înfloriți/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta de la intrare" ("La Lilieci"). Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mireasă." Moartea este prezentată alegoric, ca o nuntă de proporții impresionante, cosmice, cu participarea masivă a tuturor elementelor naturii și aștrilor: "Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele mii/ și stele făclii". Ciobanul moldovean exprimă de fapt o concepție specific populară care prezintă moartea ca pe o contopire cu elementele naturii veșnice, ca pe o integrare în marele circuit universal. Prin moarte, omul nu dispare, ea fiind o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră crăiasă,/ A lumii mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre veșnicie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
strălucirea prin presupusa ei prezență. Brazii și păltinașii semeți și neclintiți veghează trecerea ciobanului mioritic în lumea celor drepți, ca martori ai împlinirii sale ca om prin nuntire; munții bătrâni binecuvântează această unire, această integrare în naturamamă iar păsările și "păsărele mii" întregesc prin trilurile lor muzica diafană a sferelor înalte. Numai steaua căzătoare brăzdează cu lumina ei tăriile, infinitul, marcând astfel calea către locurile veșnice. În al doilea rând, această alegorie exprimă concepția poporului nostru despre moarte. Concepută ca o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
elementele naturii veșnice din care a izvorât (întoarcerea pământului în pământ), un moment de jubilație sufletească determinată de înveșnicire prin împreunare cu natura. De aceea, baciul moldovean cheamă în jurul său soarele și luna, stelele, munții, brazii și păltinașii, păsările și păsărelele deoarece toate simbolizează imensitatea, infinitul și veșnicia naturii, ideea de stabilitate, de dăinuire în timp, de continuitate și de permanență, în singurătatea munților, aceste elemente ale naturii sunt singurele care pot să-i marcheze înveșnicirea. Prin căderea stelei, simbol al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
regulă. Iată de ce sînt surprins, ba chiar puțin jenat, cînd dau de astfel de cuvinte în poezia sa: „Și-o păsărică în grădina brumată,/ în liniștea rece, a iarnă-a făcut” („Belșug”), „O păsărică modula/-Vii?” („Sfîrșit de toamnă”), „Trec păsărele,/ Și tainic s-ascund” („Pastel”). Impresia pe care mi-o fac asemenea versuri e că citesc pe un alt poet, mai vechi și mai sentimental. Dar de ce, oare, numai păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care urmează, pe un afiș scris de mînă, pe care se anunța o reprezentație, cu piesa Trei pălării, de Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E cîmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus! Șoptiri aeriene
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tare frumoasă, plină de copaci mari, cu belșug de poame, bogată în flori, răsunînd de cîntece de păsări, udată de ape limpezi [...]. Debarcarăm îndată și ne duserăm să sorbim aerul curat din pajiștile adumbrite de copaci prin care se zbenguiau păsărelele [...]. Mă dusei să mă așez lîngă un izvor de apă limpede, ferit de soare de către niște crengi dese. Și mă simții cuprins de o plăcere nespusă, mîncînd și bînd apa aceea minunată. Pe deasupra, o adiere dulce susura molcom prin ramuri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din Noua Heloiză: La intrarea în ceea ce părea a fi mai degrabă o livadă, rămasei uimit de adierea răcoroasă care venea din locurile adumbrite; verdeața ce plesnea de sevă, florile care creșteau în voie, susurul izvoarelor și ciripitul miilor de păsărele îmi treziseră imaginația și simțirea; în același timp, eram convins că mă aflu într-unul din colțurile de natură cele mai sălbatice și cele mai ferite, mi se părea că sînt primul muritor care a pus vreodată piciorul în aceste
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie sălbatică se agăța de trunchiurile teilor și platanilor, susurul unui izvor de argint și ciripit de păsărele, suspinînd dulcile lor neliniști, se auzeau de departe: aș putea să încarc acest tablou și să vă repet toate aceste descrieri mult uzate [...]. G. D'Haucourt, Thémidore ou Mon histoire et celle de ma maîtresse, 1745, citat de H. Lafon
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cunoștințe predate în cadrul acestora și ce direcții de extindere în cadrul altor specialități există. Programa școlară actuală nu precizează ce corelații se pot face cu matematica la abilități practice în lecția de realizare a suportului pentru chibrituri sau a căsuței pentru păsărele; nu precizează, de exemplu dacă pentru consolidarea primelor cinci litere la abecedar în clasa I este nevoie să modelăm aceste litere din plastilină. Considerăm că problema învățării interdisciplinare nu poate fi lăsată la voia întâmplării, numai la creativitatea cadrului didactic
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
nivelul lor de dezvoltare. S-au intersectat astfel trei arii curriculare: Limba și literatura română, Științe și Educație pentru sănătate. În cadrul unor excursii cu tema „Noi și natura”, în mijlocul naturii, am desfășurat jocuri ca: „Albina și floarea”, „Micul grădinar”, „Prietenul păsărelelor”, „Ghicește fenomenul din natură”, „Nu poluați natura”. Astfel, școlarii mici și-au pus în valoare cunoștințele de biologie, geografie, matematică, literatură, educație plastică, abilități practice. Fără să fie constrânși, elevii au desfășurat o activitate de evaluare a tuturor cunoștințelor. Folosind
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pronunțarea corectă a sunetelor, se pot folosi jocuri în care apar onomatopee. Tot în cadrul orelor de limba română unele poezii pot fi mai ușor memorate când sunt cântate. Multe dintre creațiile marilor noștri poeți au fost puse pe muzică ( Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu). Muzica poate fi utilizată și în cadrul orelor de istorie. În unele lecții, folosind cântecul, anumite figuri legendare ale istoriei neamului nostru pot fi puse și mai mult în valoare. Exemplu: „Ștefan cel Mare domn cel Mare”. Jocul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
toate semnele care survin aici sunt interpretate, tălmăcite și socotite a fi semne divine. De pildă, se crede și astăzi că dacă fumul care iese pe coș coboară spre pământ, atunci se strică vremea; același lucru se întâmplă și dacă păsărelele stau zgribulite pe la ferestre: când cocoșul cântă în prag, înseamnă că vin musafiri, dacă sar scântei din foc primești vești, cântatul cucuvelei pe casă sau în preajma sa este semn de moarte etc.230 Diferitele forme divinatorii care se regăsesc în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
glob de argint (U U/, U U/, U U/, U U/, U U/) - tetrasilabice: peonul - cu un singur accent, având indice 1, 2, 3, 4, după locul silabei accentuate: Vânturile, valurile (peon 1: /U U U, /U U U ); Somnoroase păsărele (peon 3: U U/U, U U/U) coriambul - cu două accente: (/U U/: Sara pe deal...) Ritmul poeziei moderne nu mai urmează succesiunea formală a picioarelor metrice, înlocuind accentele de intensitate cu accente afective și stilistice, construinduși cadențele contrapunctic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
țări mâna au dat.” un elogiu inteligenței omenești, care a adus progresul în societate prin descoperiri ce au facilitat relațiile interstatale. POEZII POPULARE CÂND ERAM ÎN FLOAREA MEA p. 77 , r. 23 : „Când eram în floarea mea, Zburam ca o păsărea.” tinerețea este văzută ca o generatoare de energie, vitalitate, libertate. MIELUȘICA p. 78, r. 16 19 : „Ei că s-au vorbit Și s-au sfătuit, La apus de soare Pe el să-l omoare.” complotul pentru ucidere scoate în evidență
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
adresat medicul, e marele Eminescu al nostru, care, bolnav fiind, a plecat din spital, de la Doctorul Șuțu, și acum ne facem datoria să-l readucem la patul lui, în îngrijirea noastră, pentru binele lui. A plecat, zice, să asculte ciripitul păsărelelor și pitpalacul, așa după cum făcea și înainte de a se îmbolnăvi și de a ajunge la noi. Zăbovind în Piața de flori, în preajma căreia erau și păsărele de vânzare, păsărele de tot felul, pe care le lua și le elibera din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
patul lui, în îngrijirea noastră, pentru binele lui. A plecat, zice, să asculte ciripitul păsărelelor și pitpalacul, așa după cum făcea și înainte de a se îmbolnăvi și de a ajunge la noi. Zăbovind în Piața de flori, în preajma căreia erau și păsărele de vânzare, păsărele de tot felul, pe care le lua și le elibera din coliviile în care le păstrau vânzătorii... Am dat și eu ajutor să fie ucat în birjă. I-am atins și eu brațul cu mâneca sumecată, încercând
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îngrijirea noastră, pentru binele lui. A plecat, zice, să asculte ciripitul păsărelelor și pitpalacul, așa după cum făcea și înainte de a se îmbolnăvi și de a ajunge la noi. Zăbovind în Piața de flori, în preajma căreia erau și păsărele de vânzare, păsărele de tot felul, pe care le lua și le elibera din coliviile în care le păstrau vânzătorii... Am dat și eu ajutor să fie ucat în birjă. I-am atins și eu brațul cu mâneca sumecată, încercând să-l ajut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ajutor să fie ucat în birjă. I-am atins și eu brațul cu mâneca sumecată, încercând să-l ajut să urce în vehicul, și i-am simțit pielea cu tuleiele de pe braț...” Dacă plasăm gestul poetului în zonă simbolică (eliberarea păsărelelor din cușcă privindu-l chiar pe el), atunci acela al seminaristului D. Nițulescu intră sub incidența vorbelor lui Jan Hus văzănd, de pe rug, o bătrână care aduce vreascul său ca să întărească focul: „Sancta simplicitas!” Ca simplă relatare, înțelegem că poetului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și ele, plâng și eu, / Că mi-a fost norocul rău. / Mi-a fost casa sus pe deal / Ș-am trăit viața cu-amar. / Mi-a fost casa sus sub munți, / Unde glas de om n-auzi, / Numai cuci și păsărele, / Ca să mă mângâi cu ele; Numai păsări ciripind, / Când și când cucul cântând, / Mai pe urmă cânt și eu, / Să mai uit amarul meu. / Trăiesc în singurătate / De tânără pân` la moarte."131 Fiecare trecere într-o altă etapă existențială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]