2,281 matches
-
acest copil minunat. Dintre privitori mulți încă se mai uitau să vadă și ei Preoții cu Potirele de aur. Nimeni nu se uita spre voievod. Tobele răpăiau într-un entuziasm funebru nemaipomenit până atunci. Cine a spus că Damad Ali Pașa, marele vizir, era nebun a greșit. Nu se sfârșise încă execuția și contramandă ordinul dat în zori de a fi purtate capetele executaților în vârfuri de suliță prin oraș. Asta ar provoca dezordini. De ce bat atâta de îndelung tobele? gândi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
s-a abătut neiertătoare și asupra lor. După mai puțin de trei luni de detenție, în zorii zilei de 7 iunie 1716, între chemările muezinilor, cei doi, voievodul și tatăl său, au fost decapitați în grădina palatului sultanilor. Damad Ali Pașa, marele vizir, era la Adrianopol și vestea executării stolnicului și a lui Ștefan Vodă l a făcut să grăbească sentința de pedepsire a celorlalți Cantacuzini, aflați acolo în stare de arest. La 9 iunie 1716, marele spătar Mihai, împreună cu alți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Rămâne un spirit aprig, împotrivindu-se înainte de a muri (1887) dărâmării castelului Montal (1880), cf. http://portraitquercy.free.fr/pierrebenoit.htm [versiunea traducătorului] (n. tr.). Aluzie la armata franceză condusă de mareșalul Maison, ce alungă armata egipteană a lui Ibrahim Pașa, redând zona Greciei, cf. PRNP (n. tr.). 76 Aceste arii așa-zis locale, aceste orchestre cunoscute drept maghiare se datorează unor adevărați lăutari; acest lucru nu e valabil doar în cazul Mehadiei, ci în cel al întregii Ungarii. De ce oare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
tributul, în persoană, așa după cum îl aduce domnul Munteniei, ca să putem avea încredere în prietenia ta”. Dar Ștefan nu era omul care să primească poruncă. A chemat țara la arme. Sultanul, cum înseamnă alt cronicar turc, a poruncit lui Soliman Pașa să părăsescă războiul din Albania și „să meargă, fără întârziere, împotriva domnului Moldovei ca să nu-i lase timp să-și continue pregătirile de război și ca să-l readucă sub stăpânirea Porții”. Venea, în vara anului 1474, Soliman Pașa asupra Moldovei
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
lui Soliman Pașa să părăsescă războiul din Albania și „să meargă, fără întârziere, împotriva domnului Moldovei ca să nu-i lase timp să-și continue pregătirile de război și ca să-l readucă sub stăpânirea Porții”. Venea, în vara anului 1474, Soliman Pașa asupra Moldovei cu toată puterea lui, cu 120.000 de luptători din cei mai vestiți. De fapt își luase un număr așa de mare de ieniceri, de spahii și de achingii ca să facă din expediția împotriva Moldovei un fel de
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
vede că, pentru planurile de cucerire a Europei, lui Mahomed îi trebuia o izbândă repede și hotărâtoare împotriva ghiaurului de la răsăritul Carpaților. De aceea năpustea asupra Moldovei cu o armie așa de mare, într-un anotimp așa de neprielnic. Soliman Pașa țintea spre Suceava, spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori otrăvite. N-aveau otomanii unde să-și odihnească truda drumurilor, n-aveau unde-și adăpa armăsarii
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
izbândă repede și hotărâtoare împotriva ghiaurului de la răsăritul Carpaților. De aceea năpustea asupra Moldovei cu o armie așa de mare, într-un anotimp așa de neprielnic. Soliman Pașa țintea spre Suceava, spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori otrăvite. N-aveau otomanii unde să-și odihnească truda drumurilor, n-aveau unde-și adăpa armăsarii, iar hrană pe sponci, mai ales că era obicei la turci ca armatele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
de bătaie. S-a iscat totuși un vălmășag de nepovestit. Mulți ieniceri și spahii cădeau răpuși de sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni. Dar și iataganele otomane secerau cu nemiluita vieți românești. Cumpăna victoriei înclina tot spre Soliman Pașa. Atunci Ștefan Vodă a dat semn buciumașilor să îndemne călăreții și pedestrașii din preajma Vasluiului să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Parcă abia acum vedeau în ce capcană strâmtă au intrat aici, între dealuri, păduri, râpi, mlaștină, copaci și potrivnici iviți de pretutindeni. Pierzându-și dintr-o dată nădejdea în victoria pe care, până atunci, o crezuse cu desăvârșire a lui, Soliman Pașa a sunat ruperea luptei și grabnica retragere spre miazăzi. Așa cum se întâmplă adesea cu marile trufii totul s-a năruit dintr-o dată. Nici un otoman nu mai știa pe ce lume se află. Lepădau armele și căutau să scape prin sfânta
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
pierit și puțini au scăpat”. În patru zile de luptă grea, pe vreme zburlită de iarnă, peste 40.000 de morți au umplut mlaștinile Bârladului până la vărsarea în Siret. Și alte mii de prizonieri se aflau în mâinile românilor. Soliman Pașa n-a mai apucat să vadă Suceava decât în închipuire.Gloria lui militară a pierit la Vaslui.Au înmormântat-o moldovenii. Din scaunul său de la Suceava, la 25 ianuarie 1475, Ștefan scria către capetele încoronate ale Apusului: „. . . am învins strașnic
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
principii lumii, este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii...” (După un cronicar polonez al vremii) „A fost un grozav măcel și puțin a lipsit să nu fie tăiați în bucăți și cu mare greutate Suleiman Pașa și-a scăpat viața cu fuga”. (Un cronicar turc despre lupta de la Vaslui) „...deci Ștefan Vodă a strâns boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă, dimpreună cu mitropolitul și cu mulți călugări și i-a întrebat pe
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
anchetă l-a eliberat pe chezășie 303. Alt amploiat mărunt la Ministerul Treburilor din Lăuntru, serdarul Dimitrie Boiarolu, se declara nevinovat în "tacrirul" ce i s-a luat, la 13/25 decembrie 1848, neavând nici un contact cu comisarul otoman Suleiman pașa, care a recunoscut locotenența domnească, și că nici nu l-a întîmpinat pe acesta la venirea sa în București, la 8/20 august, deoarece chiar de-a doua zi s-a îmbolnăvit de holeră și a zăcut o săptămână, fără
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vor staționa între București și Brăila, deoarece două treimi din efectivele de luptă sunt înșirate pe linia Oltului și Jiului, între București, Giurgiu, Slatina și Craiova 372. Situația nu era mai strălucită nici în rândul trupelor otomane, conduse de Omer Pașa, unde se semnalau aceleași carențe în spitale și în organizarea sanitară. În corespondența publicată de "Wiener medizinische Wochenschrift" pe luna octombrie 1853 se preciza că turcii au instalat lazarete pe linia Dunării între Silistra și Măcin și de la Rusciuk în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aflau în spitale 381. În numărul 20 al revistei s-a publicat o corespondență din tabăra turcească, dintre 8 și 20 mai, precizîndu-se că, după debarcarea oștirilor aliate anglo-franceze la Varna, medicii aparținând acestor națiuni, inspectând pozițiile trupelor lui Omer Pașa la Silistra, au hotărât ca, în locurile desemnate ca strategice, să se ridice barăci de lemn pentru trebuințele serviciului medical de campanie. S-a preconizat, de asemenea, să se înființeze spitale pentru trupele europene la Varna, Eski-Șumla, Razgrad, Sofia și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spre Balcani. Trupele țariste n-au înregistrat în ciocnirile cu turcii de la Călărași, Brăila și Ismail, vreun succes hotărâtor, iar asediul Silistrei, inițiat la 24 martie/5 aprilie, a evoluat, de la început, în mod nesatisfăcător. Turcii, sub comanda lui Omer Pașa, deși în vădită inferioritate față de adversarii lor, au rezistat atacurilor, iar debarcarea corpului expediționar anglo-francez, însumînd 41 000 de soldați francezi și 19 000 englezi, la Varna, în ultimele zile ale lui mai și la începutul lunii iunie, au sporit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
soldaților ruși în Moldova, comandamentul trupelor țariste a decorat, la părăsirea Principatelor, pe doctorii Polizu și Singro cu ordinul "Sf. Ana al 3-lea clas"389. Locul armatelor ruse a fost luat mai întîi de cele turcești ale lui Omer Pașa, la începutul lui iulie, iar din august și-au făcut intrarea și trupele austriece de sub comanda generalului feldmareșal Johann von Coronini-Cronberg, care și-a instalat cartierul general la București 390. 2. Focarul dobrogean Aliații occidentali, care au sărit în ajutorul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
391. După ridicarea asediului Silistrei, trupele ruse, în număr de 80 - 100 000 de oameni, s-au repliat pe Dunăre, între Giurgiu și Turtucaia, spre a asigura retragerea armatei țariste din Țara Românească, dar aliații, în urma unor consfătuiri cu Omer Pașa, nu s-au decis să pornească în urmărirea lor, așteptând hotărârea finală a cabinetului de la Viena privind intrarea armatei austriece în Principate 392. În acel moment, la 9 iulie (st.n.), s-a declanșat o funestă epidemie de holeră asiatică
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
alimentare a spitalelor"395. Mareșalul Saint-Arnaud a inspectat taberele de soldați din Varna, a vizitat spitalele prescriind măsurile igienice cele mai severe, a izolat detașamentele de soldați sosite de la Gallipoli. Comandantul trupelor franceze, venind și în întîmpinarea doleanțelor lui Omer Pașa ca aliații să intre în luptă și dorind, totodată, să scoată o mare parte a trupelor din focarul de infecție de la Varna, a hotărât să-și îndrepte soldații spre Dobrogea, spre a urmări armata rusă în retragere, și să verifice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 386 de vase de diferite mărimi, cu aburi și pânze, număra 57 000 de soldați combatanți (30 000 francezi și 27 000 englezi), cărora li s-a alăturat o divizie turcă de 7 000 de oameni, comandată de Ahmed Pașa. La 2 septembrie, flota franceză a părăsit Balcicul, cea engleză, la 5 septembrie, Varna, joncțiunea făcîndu-se la 8 septembrie în largul Insulei Șerpilor, de unde armata s-a îndreptat spre Crimeea. Debarcarea s-a efectuat cu succes la 2/14 septembrie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de doctorul Lamotte, chirurg de clasa I, de pe fregata "Pandore"408. Dobrogea, încetînd a mai fi teatru de război, a fost pe rând părăsită de trupele combatante. După retragerea rușilor au mai rămas efective de luptă turcești, comandate de Ahmed Pașa, doar în nordul provinciei, spre a apăra Dunărea, și reduse contingente în interior, precum și o simbolică reprezentare a aliaților, îndeosebi francezi, în porturile amintite. Molima de holeră a fost stăvilită până la urmă, anumite forme ale ei fiind totuși înregistrate și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aici înainte de debarcarea aliaților la Varna au fost reactivate datorită molimei ce a bântuit atunci cu furie, mai ales în rândul corpului expediționar francez. Astfel, la trecerea Dunării spre a intra în Țara Românească, evacuată de ruși, trupele lui Omer Pașa aduceau cu ele morbul holeric. 3. Molima trece Dunărea dinspre sud Armata turcă a trecut Dunărea pe un pod construit de pontonierii englezi și francezi peste fluviu între Rusciuk și Giurgiu, după ce rușii s-au retras, suferind o înfrîngere în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toamna anului 1853, din pricina ocupației ruse, diplomatul englez s-a reîntors în București, la 29 iulie/10 august 1854, reluîndu-și postul în funcțiune 411; el a profitat de altfel nu numai de bunele relații stabilite cu comandantul trupelor otomane, Omer Pașa, și cu statul său major, dar și cu ofițerii britanici care îi erau atașați, printre care colonelul Cannon (Behram Pașa), maiorul O'Rilley, John Simmons și Sir Stephen Lakeman (Mazar Pașa), inspector general de cavalerie, devenit apoi comandant al pieții
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
postul în funcțiune 411; el a profitat de altfel nu numai de bunele relații stabilite cu comandantul trupelor otomane, Omer Pașa, și cu statul său major, dar și cu ofițerii britanici care îi erau atașați, printre care colonelul Cannon (Behram Pașa), maiorul O'Rilley, John Simmons și Sir Stephen Lakeman (Mazar Pașa), inspector general de cavalerie, devenit apoi comandant al pieții București 412. La 6/18 august, Colquhoun semnala ministrului Afacerilor Externe, lordul Clarendon, apariția primelor cazuri de holeră la București
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de bunele relații stabilite cu comandantul trupelor otomane, Omer Pașa, și cu statul său major, dar și cu ofițerii britanici care îi erau atașați, printre care colonelul Cannon (Behram Pașa), maiorul O'Rilley, John Simmons și Sir Stephen Lakeman (Mazar Pașa), inspector general de cavalerie, devenit apoi comandant al pieții București 412. La 6/18 august, Colquhoun semnala ministrului Afacerilor Externe, lordul Clarendon, apariția primelor cazuri de holeră la București: "Am fost informat azi dimineață de către medicul de la principalul spital de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la 1848"413. Peste câteva zile, la 10/22 august, consulul englez raporta lordului Clarendon că "holera bântuie printre trupe. Unul dintre săpătorii noștri englezi a murit de această boală azi dimineață"414. Încă de la 8/20 august, Mehmed Sadîk Pașa, comandantul trupelor turcești din Capitală, a adresat o întîmpinare Sfatului administrativ, spre a convoca de urgență Consiliul medical, completat cu "toți medicii de seamă, printre care d-nii Davila și Gutovski", medic de regiment, spre a adopta măsuri urgente de combatere
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]