1,077 matches
-
Lecca a terminat zugrăvirea bisericilor Sfântul Ilie și Madona Dudu. După tehnică și concepția compoziției, aproape nici nu se poate bănui că pictura i-ar aparținea pictorului. Maria Golescu i-a făcut în anul 1939 o descriere pe măsură: Portretul pașoptistului Dimitrie Brătianu este caracterizat prin lipsa elementelor decorative, totul fiind dominat de figura de înaltă ținută, inteligență și voință. Înfățișat plin de personalitate, acest portret l-a determinat pe Barbu Theodorescu să considere că afirmația făcută de Emanoil Bucuța: „"Uite
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
După o analiză mai aprofundată a tablourilor cu compoziție istorică, se constată că ele se caracterizează prin mișcare și amplasarea corectă a grupurilor care-l înconjoară pe erou. Personajele, în majoritatea lor conțin în ele o vibrație patriotică specifică perioadei pașoptiste. La fiecare lucrare prim planul este dominat de figura domnitorului, el fiind reprezentat cu multă energie, ținută și demnitate în priviri. Prestanța voievodului este completată cu prisosință de către masele populare, care își aduc în final aportul la surprinderea momentului istoric
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
poate de Macedonski însuși, care s-a proclamat singur și cu ostentație simbolistă pentru o perioadă scurtă. Desigur, în structura cea mai intimă a spiritului său, poetul nu este un simbolist. El rămâne în mod fundamental un romantic de formație pașoptistă, euforic, exuberant, vitalist. Deși în poezia lui apar unele simboluri, poetul are grijă ca, aproape de fiecare dată, să le explice, să le împrăștie întreaga aură enigmatică, să le distrugă inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste, așa cum procedează, de exemplu, și
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
În literatura română, romantismul se face simțit prin intermediul scriitorilor pașoptiști (Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo ș.a.). Influențele curentului persistă mult timp după declinul său în culturile vest-europene, atingând punctul culminant în opera lui Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european. Deoarece romantismul a fost primul curent
Literatura română romantică () [Corola-website/Science/312376_a_313705]
-
de autor nu-și propunea acest obiectiv extrem de ambițios de a duce istoria literaturii de la origini până în prezentul momentului scrierii ei. Evident G. Călinescu a avut avantajul unei relative scurtimi a istoriei literaturii române, care explodează la noi după revoluția pașoptistă. Titlurile capitolelor au de obicei o valoare simbolică și au devenit chei ale înțelegerii literaturii române. Fiecare articol este ilustrat cu fotografia autorului, și cu diverse documente de epocă. Cum era firesc cu cât se depărtează de prezent criticul este
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Francisc Rákóczi al II-lea au fost surprinse de trupele austriece conduse de generalul Ludwig von Herbeville și au fost risipite, eveniment care a devenit subiectul altor legende locale. La castel, în 25 august 1849, a capitulat ultima armată revoluționară pașoptistă din Europa, formată din circa 8.000 de soldați comandați de generalul Kazinczy. Familia nobiliară Wesselényi a avut mai mulți reprezentanți de seamă, cu vederi progresiste, dintre care cel mai cunoscut este baronul Miklós Wesselényi fiul, liberal căruia i s-
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
prezintă filme săptămânal joi, vineri, sâmbăta și duminica între orele 15-20. Numele Colegiul Național „Carol I” din Craiova e dat la 23 octombrie 1933 cu prilejul sărbătoririi centenarului liceului, cu 7 ani mai târziu. În 1948, cu ocazia centenarului revoluției pașoptiste, liceul primește numele de Liceul de Matematică - Fizică Nicolae Bălcescu. Pentru mult timp director este profesorul de limba româna Nicolae Andrei, fratele ministrului de externe din acel timp, Ștefan Andrei. În martie 1977, la ora 21:22, profesorii liceului aveau
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
Ienăchiță Văcărescu a scris prima carte de gramatică română, iar nepotul sau, Iancu Văcărescu este considerat a fi primul poet român important. Anul revoluționar 1848 a avut ecouri și în Principatele Române și în Transilvania și o nouă elită, numită „pașoptistă”, în mare parte influențată de cultura franceză, a apărut la mijlocul secolului al 19-lea: Mihail Kogălniceanu (scriitor, politician și primul ministru al României), Vasile Alecsandri (politician , poet și dramaturg), Andrei Mureșanu (publicist și scriitorul actualului imn național) și Nicolae Bălcescu
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
a doua școală românească de grad mediu, după liceul "Sfântu Sava" din București (1818). Aici a predat Stanciu Căpățîneanu, profesor despre care s-a spus că a reușit să insufle patriotismul, încă de pe băncile școlii, unei întregi generații de revoluționari pașoptiști și unioniști. Craiova devenise între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiducii făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
stabilit 8 bariere de intrare în Craiova: Bariera Bucureștiului, a Caracalului, a Calafatului, a Bucovățului, a Brestei, a Severinului, a Amaradiei și Bariera Vâlcii. În 1848, Craiova avea 20 000 de locuitori. Prezența Craiovei în vîrful de lance al revoluției pașoptiste s-a datorat existenței a două grupări foarte puternice în Craiova: Opoziția armată a craiovenilor în fața turcilor și declarațiile amenințătoare ale învinșilor, i-au făcut extrem de precauți pe turci. Astfel, în ciuda insistențelor membrilor conducerii reacționare, turcii evită să-i aresteze
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
datorat existenței a două grupări foarte puternice în Craiova: Opoziția armată a craiovenilor în fața turcilor și declarațiile amenințătoare ale învinșilor, i-au făcut extrem de precauți pe turci. Astfel, în ciuda insistențelor membrilor conducerii reacționare, turcii evită să-i aresteze pe liderii pașoptiști, pentru a nu tensiona și mai mult atmosfera. În aceste condiții, generalul Gheorghe Magheru și colonelul Nicolae Pleșoianu pleacă în exil la Vidin , apoi la Paris . Turcii au fost chiar acuzați că i-ar fi ajutat, pe timpul șederii lor la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
care se opunea unei reorganizări radicale a administrației interne. În fruntea partidei se aflau Iancu Bibescu, Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei, Ion Socoteanu, Dumitru Nenciu, Nicolae Mihail și Dimitrie Filișanu. •Partida Națională: care milita pentru unirea cu Moldova și pentru ideile pașoptiste în rîndurile căreia se aflau: Gheorghe Magheru, Nicolae Pleșoianu, Gheorghe Chițu, Petrache Cernătescu, Grigore Lăceanu, Theodor Aman și Popa Șapcă. În primăvara anului 1857 s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist, în rândul căruia se remarcau foștii luptători de la 1848
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Papiu-Ilarian, Ioan Oros, Ioan Pinciu, Dionisie Pop Marțian, Samuil Poruțiu, Nicolae Solomon, Iosif Sterca-Șuluțiu, Dionisie Tobias, Amos Tordășianu. Tot în această perioadă îl cunoaște pe Nicolae Vlăduțiu, viitor prefect de legiune. și pe Nicolae Mureșan, viitor tribun În preajma izbucnirii revoluției pașoptiste maghiare din Ungaria și Transilvania, în luna martie 1848, Avram Iancu se găsea cancelist la Târgu Mureș, alături alte câteva zeci de tineri români. Primele informații despre revoluția de la Viena au ajuns în Transilvania la 21 martie 1848 prin intermediul ziarelor
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
jpg|thumb|Portretul lui Avram Iancu pe o [[bancnotă]] emisă în 1992, cu valoare nominală de de lei (ROL), avers]] [[Categorie:Nașteri în 1824]] [[Categorie:Decese în 1872]] [[Categorie:Decese pe 10 septembrie]] [[Categorie:Eroi români]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Pașoptiști români]] [[Categorie:Români din Transilvania]] [[Categorie:Patrioți români]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români pe medalii românești]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]]
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
măsură, se urmărea nu doar administrarea statului, ci crearea unui anumit tip de națiune (în sens de comunitate), cu o existență culturală mai modernă și mai rațională. Același scop de a crea o națiune a fost urmărit și de revoluționarii pașoptiști moldoveni și munteni nu doar prin tentativa de acaparare a puterii politice, ci și prin acțiuni „banale” precum schimbarea modei vestimentare (renunțarea la caftan și la anteriu etc.), a felului de a se distra și a culturii gastronomice (renunțarea parțială
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
n. 17 februarie 1803, Bourg-en-Bresse, Ain - d. 27 martie 1875, Versailles) a fost un reputat scriitor, istoric și om politic francez. În perioada 1842-1846 a fost profesor la Collège de France, unde i-a avut ca studenți pe mulți dintre „pașoptiștii” români. În 1852, după moartea primei sale soții, s-a căsătorit cu Hermione Asachi, fiica scriitorului român Gheorghe Asachi. A rămas cunoscut și ca filoromân, atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul moral pe care l-a acordat generației
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
1882). Prin activitatea sa, de istoric și de profesor, Edgar Quinet a sprijinit aspirațiile românilor progresiști din secolul al XIX-lea. El s-a manifestat ca filoromân, atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul pe care l-a acordat „pașoptiștilor” români (dintre care unii i-au fost studenți la Collège de France). După 1852, când s-a căsătorit cu Hermione Asachi, fiica lui Gheorghe Asachi, relațiile sale cu românii aflați la Paris (dar și cu cei din Principatele Unite) au
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
pastorală din lume"”. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Creație colectivă succesivă, "Miorița" a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
concepțiile exegeților, deoarece „fiecare generație își extrage înțelesurile după propria-i experiență de viață și de moarte”, după cum scria Petru Ursache referindu-se la comentatorii Mioriței. Seria polemică e inaugurată încă în 1854 de către francezul Jules Michelet, un apropiat al pașoptiștilor și unioniștilor români refugiați la Paris care, se știe, a realizat prima traducere într-o limbă străină a Mioriței. Acesta remarcă și acuză, totodată, o prea ușoară resemnare a ciobanului în fața morții. Dar ceea ce avea să contrarieze sunt concluziile lui
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
o baladă produsă de folclorul românesc. Alecu Russo, descoperitorul baladei, consideră că „"păstorul câmpiilor și al munților noștri (...) a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume"”. Creație colectivă succesivă, Miorița a fost cooptată ca parte din viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Această baladă a dat naștere unor teorii filosofice în care poziția fatalistă a ciobanului reprezintă pozitia poporului român față de viață. Ipoteza «creației colective succesive» „este tot atât de nefirească
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Există mai multe ipoteze asupra creatorului baladei "Miorița", și anume că ea este opera colectivă a poporului, o creație individuală, sau o creație succesivă. Generația pașoptistă și unionistă avea nevoie de multiple documente, inclusiv folclorice, pentru a argumenta dreptul poporului la emanciparea socială. În acest context, o operă atât de perfectă precum Miorița era firesc să fie considerată un produs colectiv și omogen al poporului, accentuându
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
compun o "Mioriță", un "Toma Alimoș", un "Mihu Copilu", etc., m-aș fi simțit mândru că aș fi fost destul de egoist ca să le public pe numele meu”. S-a ajuns în cele din urmă la concluzia că viziunea romantică a pașoptiștilor - „poporul era singur în stare să producă minuni atât de originale” (V.Alecsandri) - „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
fanatic, și soldați cu mâna pe armă, și țăranii gata să pună mâna pe armă, și bancheri, și docheri, și etc.”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Prin intermediul lui Mărgelatu, pașoptiștii cumpără arme, tocmai de la „Viana”, cu cele două milioane de taleri austrieci lăsate moștenire de Tudor Vladimirescu. Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail mai întind o continuare la Drumul oaselor: aceleași comploturi, intrigi și personaje machiavelice, recuzită de roman foileton rămasă
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
neprecupețit în lovituri, când nu i se atribuie, preț de vreo zece minute, un panegiric al Stambulului de-a dreptul ridicol. Apar, în sfârșit, armele, după care aleargă toată lumea, fără să se înțeleagă la ce anume le-ar servi ele pașoptiștilor. Cel mult pentru pistolul Anei Ipătescu! Personaje istorice reale sunt utilizate pe ficțiuni implauzibile, cu nonșalanța versiunii „insurecției democrat-populare, antiimperialiste” aflate în circulație oficială.”"
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
Vista Vineyards în Sonoma (astăzi: Buena Vista Carneros), cea mai renumită regiune viticolă din California. Deși imigrarea maghiarilor în Statele Unite ale Americii este continuă, se pot distinge patru valuri mari de imigrare: În primul val de imigrare (1849-1850) au sosit pașoptiștii maghiari (Forty-Eighters), refugiați din cauza revanșei habsburgice (cundus de Julius Jacob von Haynau) după înăbușirea revoluției în 1849. În 1851 a venit în SUA și Lajos Kossuth (s-a stabilit în New York și a rămas în țară până la 1856 când s-
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]