1,076 matches
-
În praesentia sau din categoria metaforelor tocite, stereotipe*. Imposibil de determinat o predilecție pentru un spațiu semantic. Imaginile sînt florale, astrale, ornitologice, explicite mai totdeauna, vaporoase, convenționale. Epitetul este apreciativ, personificator, ornant, coloristic, așa cum Îl aflăm și la ceilalți poeți pașoptiști, cu o mai mare, poate, frecvență la Alecsandri a valorilor plastice. Călinescu găsea, totuși, prea simplificat elementul vizual În poezie: cerul e „albastru”, cîmpul este „verde” sau „alb” sau „negru” etc... Edgar Papu crede, dimpotrivă, că Alecsandri a inaugurat tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la adaptarea neologismelor. Definițiile date unor termeni (roman, romantic ș.a.) oferă indicii despre stadiul de început al teoriei literaturii la noi. Contribuția de folclorist a lui S. este o broșură din 1851, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești. Influențat de direcția pașoptistă, autorul consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
la o nouă fază istorică, la un moment revoluționar al istoriei ideilor europene intuit cu exactitate. Această orientare se observă nu numai la exponenții școlii Ardelene, care vorbesc cei dintâi de veacul luminat, ci și la toți iluminiștii români, până la pașoptiștii revoluționari din principate. D. țichindeal, în 1808, era conștient de vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
generală pe stadiul progresului, după expresia lui p. poenaru, din 1839. Veacul are înaintare, constată și C. Bolliac în 1844, cu referiri directe la dezvoltarea virtuților morale. Este o idee forță care-și păstrează întreg prestigiul, mai ales la ideologii pașoptiști. Ziarul pruncul român, prin pana lui I. Catina, declară că: Orice nație care nu ia parte la muvimentul secolului, rămâne înapoiată. Acestui ideal european, definit în liniile sale generale și esențiale, îi corespunde o serie de reacțiuni nu mai puțin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
luminilor Europei recunoștea Florian Aaron, în 1838 pătrund mai de mult în pământul acesta, deșteptară simțământul național și patriotic și aceasta începu a aduce frupturile sale cele făcătoare de bine. Concepția devine între timp un adevărat loc comun, pe care pașoptiștii (prima generație de intelectuali români cu conștiință europeană deplină) și-l însușesc fără excepție. Din această împrejurare ei scot pentru țările noastre, pentru întreaga cultură românească, pentru toți exponenții săi și pentru întreaga lor activitate, o entuziastă judecată de valoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Se va vedea atunci că argumentele invocate de autorii citați de G. Ibrăileanu (nivel necorespunzător, neevoluat al societății noastre; respect pentru bunele tradiții naționale; necesitatea împrumuturilor selective critice; adaptare progresivă la civilizație etc.) se regăsesc și la: C. Conachi, la pașoptiștii C. Negri, Mihail și Alecu Kogălniceanu, Ion Ionescu de la Brad, D. Rallet, ștefan Scarlat Dăscălescu, B.p. Hasdeu ș.a. și mai semnificativ este faptul că exact aceeași critică a imitației formelor apusene, și deci a formelor fără fond, este făcută în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acest critic avea în vedere doar aspectul cultural al problemei și că fiul său a generalizat formula aplicând-o totalității împrumuturilor instituționale, politice și sociale. Reticență deschisă la transplantarea directă de instituții arată însă, încă din 1846, alături de alții, și pașoptistul moldovean Scarlat Vârnav. și pentru acesta formele dinafară ale civilizației sunt deosebit de supărătoare. De notat că ideea se consolidase la paris, în cercurile tineretului român plecat la studii: pentru noi nu este numai mângâierea aceasta singură, care trebuie să ne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Chișinău, Hyperion, 1993). 39. Sorin Antohi, Europa comunitară, Europa culturală: Identități reticulare (Alocuțiune la Forumul Rețelelor Culturale Europene, peleș, Sinaia, 17 septembrie 1993), in: 22, IV, 37, 22 28 septembrie 1993. 40. Adrian Niculescu, prima intrare a României în Europa: pașoptiștii, in: 22, V, 37-43, 28 septembrie-3 noiembrie 1993. 41. Adrian Dinu Rachieru, Cele două Românii? (Timișoara, Helicon, 1993). 42. Al. Zub, Europeism și francofonie, in: Dacia literară, IV (serie nouă), 4 (II) 1993, pp. 3-5. 43. Istoriografie românească și sincronism
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
restabilit (1867), regimul presei devine mai suplu în mai 1868 și reuniunile publice se pot ține. Aceste reforme permit unei noi generații de republicani să se exprime în ziare și să-și formuleze într-o manieră vibrantă revendicările. Diferiți de "pașoptiști", acești tineri republicani, care au avut douăzeci de ani sub Imperiu, se doresc mai eficienți și mai pozitivi. Liderul lor este tînărul avocat Léon Gambetta, devenit brusc celebru printr-o pledoarie: apărarea ziaristului Delescluze (vinovat de a fi chemat la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tendință italienizantă în ortografia și limbajul acestor începători, între care se numără Demetru G. Ionnescu (Take Ionescu), Grigore Andronescu, George I. Ionescu, I.P. Niculescu, Paul Pârvulescu, Paul Scorțeanu și Barbu Păltinianu. Ei sunt prezenți cu versuri modeste, influențate de literatura pașoptistă și de poeții de la „Revista contimporană”, cu proză de aceeași factură și cu traduceri. Număr de număr semnează nuvele romanțioase, în care realul și fantasticul se îmbină, Take Ionescu, autor și al uneia dintre primele scrieri românești de anticipație, Spiritele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289223_a_290552]
-
francez predominau, nu erau deloc neglijate cele ale romantismului german care, cu timpul, se va constitui într-o importantă sursă de inspirație pentru leninismul romantic 12. Așa cum se poate constata din scrierile lui Nicolae Bălcescu nume emblematic al revoluționarei generații pașoptiste, a cărui imagine, deformată ideologic, va fi deturnată de comuniștii români pentru a sublinia continuitatea dialectică între "trecutul de luptă" și prezentul "revoluționar" al poporului român acesta pledează atât pentru egalizarea condițiilor economice și sociale dintre țărănimea exploatată și boierimea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
raporturilor juridice, dar implicit și politice și economice dintre state sau respectarea necondiționată a suveranității și independenței fiecărui stat ca premisă a dezvoltării și afirmării internaționale plenare a "ființei sale naționale", un deziderat romantic recuperat pe coordonate leniniste din doctrina pașoptistă. Așa cum am afirmat în capitolul precedent, între dezvoltarea internă, dogmatică și opresivă, și dezvoltarea externă (aparent) democratică a leninismului romantic nu există nici o "ambiguitate", așa cum susține politologul Vladimir Tismăneanu (Tismăneanu: 1984, 65-79; vezi și Bernard: 1990, 18): în ambele ipostaze
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2-3. Bărbulescu, Petre (1983), "Ce se înțelege prin drepturile omului în lumea contemporană?", în Era socialistă, 10 mai, pp. 20-23. Biberi, Ion (1968), "De vorbă cu Lucrețiu Pătrășcanu", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
domeniul predilect al activității romanticilor germani" (Râmbu: 2001, 145). Între romantismul francez și cel german au existat însă, așa cum se poate intui, în primul rând similarități (vezi în acest sens Mamina: 2007, 2002). Ținând cont de mijloacele concrete precare ale pașoptiștilor români de a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la început un ideal în direcția căruia au fost orientate toate energiile revoluționare posibile. În epocă, impactul politic al romanticilor germani fost neglijabil, ca de altfel și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la început un ideal în direcția căruia au fost orientate toate energiile revoluționare posibile. În epocă, impactul politic al romanticilor germani fost neglijabil, ca de altfel și în cazul pașoptiștilor. Situația se va schimba radical peste aproximativ un secol, când influența ideatică a romantismului asupra fascismului se va dovedi decisivă în spațiul german; în România, pașoptismul, așa cum a demonstrat convingător Sorin Adam Matei, a stat într-o măsură considerabilă la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fost globalizată, prin participarea la CAER sau prin relația cu statele arabe. Așadar, cele două procese nu trebuie și nu pot fi înțelese nici ca disparate, dar nici rupte de contextul mai larg al drumului modernizării societății românești deschis de pașoptiști. Înainte însă de a discuta cele două fenomene și apoi câteva din transformările care le acompaniază la nivelul resurselor structurale și morale în societatea românească, o să ne îndreptăm atenția asupra conceptului de schimbare socială și asupra cadrelor teoretice în care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identitare. Tonul este dat de scrierile cărturarilor Școlii Ardelene, dintre care putem exemplifica: Micu, cu Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, Șincai, cu Hronica românilor și a mai multor neamuri, sau Maior, cu Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Generația pașoptistă Cuza, Kogălniceanu, Bălcescu, Bărnuțiu, Rădulescu, Alecsandri, Negruzzi ș.a. preia mesajul și îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci și în plan politic și social, făurind Revoluția de la 1848 și Unirea din 1859. Practic, generația pașoptistă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pașoptistă Cuza, Kogălniceanu, Bălcescu, Bărnuțiu, Rădulescu, Alecsandri, Negruzzi ș.a. preia mesajul și îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci și în plan politic și social, făurind Revoluția de la 1848 și Unirea din 1859. Practic, generația pașoptistă reprezintă nu doar ingredientul catalizator al preocupărilor pentru portretul cultural și sufletesc al poporului nostru, ci și "elementul" care marchează momentul de început al dezbaterilor pe această temă. Ea aduce, pe lângă ideile liberale ale sincronizării cu lumea occidentală, romantismul românesc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant de seamă, proiectul sincronismului modernizator are în Lovinescu unul din cei mai aprigi partizani. Dintre susținătorii și continuatorii idealurilor liberale pașoptiste Zeletin, Ibrăileanu, Ralea ș.a. -, directorul Sburătorului este astăzi cel mai cunoscut. Construcția teoriei lovinesciene despre formarea "spiritului poporului" se face pe baza distincției între cultură și civilizație 3, cultură însemnând (fondul) bunuri spirituale, iar civilizație însemnând (forma) produse materiale: "Drumul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă critic, în baza teoriei maioresciene a formelor fără fond, antiteza între sufletul poporului nostru și formele de organizare instituțională de model occidental "importate" în societatea românească 12 de generația pașoptistă 13. La fel ca pentru Maiorescu, pentru el sfârșitul secolului al XIX-lea este o perioadă de marasm, a zeflemelii 14, a mimetismului 15, a bolii sociale: " O boală socială are o evoluțiune identică cu aceea pe care o are
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
civilizațional împrumutat -, Motru apreciază că pentru români forma de organizare socială cea mai potrivită este cea care urmărește interesele morale și materiale ale populației țărănești, adică statul țărănesc vezi Motru, 1998:533-39; vezi și Schifirneț, 2001:124-25. 13 Prin generația pașoptistă înțeleg aici, în spiritul ideilor lui Motru, noua clasă de avocați și politicieni, formată din bursierii de la '48 și de după, ce își doreau ca în școlile Apusului să le plouă învățătura în cap vezi Motru, 1998:164-65. 14 Vezi Motru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și ele în două sub-categorii: proiectiv-programatice (spre exemplu, mitizarea lui Constantin I în perioada imperiului lui Constanțiu II, fiul său, sau a lui Ștefan cel Mare, încă de la sfârșitul perioadei sale de domnie) și retroproiective (de tipul mitizării în perioada pașoptistă a lui Mihai Viteazul). În funcție însă de categoria temporalității, pot fi interpretate ca: mituri arhetipale (atunci când arhetipurile se individualizează în narațiunile civilizării lumii) și inaugurale (cele strict referitoare la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a eroului), periodice (un
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și socială (Patrioții de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din preludările lui Alexandru Zanne (1845), în care aspiră, în spiritul ideologiei pașoptiste, să le deștepte românilor mândria pentru trecutul lor istoric. A tradus din clasicii latini Salustiu și Cicero, dar și din P. Raynal și Herder. Cea mai importantă transpunere, realizată în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu, este versiunea la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
mișcarea monografiilor sociologice sătești (o prezentare excelentă a literaturii monografice a satelor românești se află în Ion Chelcea, 1934/1991; 2002). În al doilea rând sunt de menționat activitățile de reformare a vieții satelor românești, inaugurate de gânditori și politicieni pașoptiști precum N. Bălcescu, B. Catargiu, Ion Ionescu de la Brad și continuate de tradiția haretistă de ridicare a satelor prin bănci, școli, biblioteci, spitale, cooperative, obști de cumpărare și arendare a moșiilor de către țărani. D. Gusti a considerat aceste tradiții drept
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Montpellier, unde în 1972 obține alt doctorat, cu teza Vasile Alecsandri et le Félibrige. Preocupările istoricului literar acoperă zone întinse și variate ale culturii și literaturii, trecute adesea și prin filtrul unei abordări comparatiste: teoria literaturii, literatura română din epoca pașoptistă și a marilor clasici, literatura feminină, literatura pentru copii, istoria romanului românesc din secolul al XIX-lea. Au rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]