1,556 matches
-
-și pălmuiască amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat..., care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu adversarul său, banditul Gheorghe, dar are scuza că aici conflictul se putea termina doar cu moartea unuia dintre părtași. Personajele lui Camil Petrescu sunt niște duelgii fără leac. Se bat cu „epeul” și pistolul ca dracii. Andrei Pietraru, în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și asta, domnule!? În romanele lui Ionel Teodoreanu și Camil Petrescu, trenurile sunt libere, ca la Caragiale. La G. Brăescu, ele devin supraaglomerate, mai ales de sărbători. Se călătorește și pe tampoane. Un personaj, Jean Vălimărescu, înnebunește în ajun de Paște, în „simplon”, din pricina stresului provocat de aglomerație. Viteza vehiculului feroviar, tras de locomotive cu abur, nu este prea mare de regulă, deși în anumite cazuri putea depăși 60 de km. pe oră. Totuși, domnul Goe își poate pierde pălăria în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nu va conține grăsimi animale, ci lactate și puțină carne fără grăsime. Cafeaua pe nemâncate este nocivă, mai ales Însoțită de țigară, la care trebuie să renunțăm după o anumită vârstă (45-50 ani). Prânzul va fi compus din carne fiarttă, paște fiert, zarzavaturi, fructe și chiar făinoase În garnitură. A se evita supele sau ciorbele din carne, care pot fi Înlocuite cu cele din legume. Seara, masa să nu fie luată mai târziu de orele 18-18.30, fiind compusă din legume
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nostru de o viață, cu care, într-un timp am activat pe tărâm cultural. întrebări cu... retorică! De când un "mare merit" e că X este președinte de cenaclu literar ? Sau are vreo 100 de epigrame publicate? Sau din an în Paște îi apare vreun articolaș într-o foiță oarecare ? Sau că a fost primar, deputat ? Sau, chiar dacă are 10 volume de maculatură ?... Ne pare firesc să ținem cont de CINE are bibliografie dar îi face și pe alții să și ridice
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
intre în război. Singura ei scrisoare care a supraviețuit din acel an, 1940, este un bilet scurt de dragoste adresat de Marguerite lui Lucy Kyriakos în îndepărtata Grecie, compus în Charleston (Carolina de sud), unde ea și Grace plecaseră de Paște. Marguerite nu l-a trimis niciodată. Kyriakos era deja moartă. Fusese ucisă în bombardamentele grecești de la Ioanina (Turcia), în acea primăvară. Yourcenar se afla în exil voluntar, fără certitudinea unui viitor. Odată instalată cu Grace în apartamentul lor, s-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
paguba. Una dintre expresiile favorite ale lui Octavianus, rămasă în istorie, a fost Vor plăti la calendele grecești, adică cei care au datorii și nu le onorează nu vor mai plăti niciodată? Este similară cu expresia noastră din popor La paștele cailor! Traian — marele împărat al romanilor Unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Romei antice, care are pentru români o semnificație specială, este columna ridicată de împăratul Traian în cinstea victoriei sale contra dacilor. Dar cine a fost Traian? Traian
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
vreme, deși multe categorii sociale îl invită periodic să-și arate chipul, cu blânde îndemnuri pașnice de genul: „Ieși afară, javră ordinară!". Dar cetățeni români, dragi plătitori de taxe și impozite, nu vă pierdeți speranța, nu fiți dezamăgiți, vine acuși Paștele la tot creștinul și se zvonește că va fi atacat cu un ou roșu, direct în frunte, chiar premierul României în persoană. De însuși tatăl său, ca de obicei. Dacă nu e să fie președintele, ne mulțumim și cu acesta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
poetu, iar din când în când să se mai ciupească, pentru a simți cu siguranță dacă mai trăiește sau nu cumva a dat așa fără de știre colțu'. Ieri, chiar dacă era Paștele, adică mai pe creștinește învierea Domnului nostru Isus Hristos, fiindcă Paștele curat, este o sărbătoare jidovească sau evreiască, depinde de unghiul din care privești populația ceea rapace, de alde Ițic, Ștrul, Șloim și tot neamul lor din lumea cea largă, deci chiar dacă era Paștele, am pus mâna și am scris vreo
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
autor explică stabilirea datei nașterii Mântuitorului de către Dionisie Smeritul tot cu elemente de pascalie. Pentru aceasta, el crede că Iisus Hristos a fost răstignit la vârsta de 30 de ani și că a înviat la 25 martie, Bunavestire fiind primul Paște. Căutând în tabelele sale anul cel mai apropiat de timpul în care 25 martie coincide cu duminica pascală, a aflat că aceasta s-ar produce peste 38 de ani, adică în anul 279 al erei Dioclețian, ceea ce corespunde cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dulceață; emisiune; esența; esențialul; eu sunt; firimitură de pîine; fericire; gust gros; gust; iarbă; indiferență; interzis; în; înlăuntru; întreg; învățătură; jumate; macaroană; margine; de masă; miez de pîine; miezul problemei; mijlocul; mîncare; moț; nevăzut; noiembrie; nopții; nuc; pară; parte bună; paște; pepene; piersică; pîini; plăcere; plin; poezie; popularitate; portocală; proaspăt; profunzime; puțin; răsărit; răsfățat; rău; salam; scînduri; sîmburi; specific; stele; stricat; timp; urs; valoare; vara; verde; viață; zebră (1); 768/124/45/79/0 mijloc: centru(106); talie(76); jumătate(40
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tradițională; important; în fiecare zi; instinct; întocmit; inutil; învăța; învățare; învățătură; joc; lege; liniște; loc; mama; mamă; masă; merge; mîndrie; moft; moldovenesc; a doua natură; național; neam; nevoit; nimic interesant; nimic; normalitate; nostalgie; obicei; obiectiv; obsesiv; om; oricînd; ouăle de Paște; pădure; pască; păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dar de excepție pentru o extraterestră. Era undeva pe la mijlocul săptămânii și aveam în plan câteva preparate de rutină, ceva nesofisticat: o ciorbiță de legume (era vară), o tocană de miel (mai aveam în congelator o pulpă rămasă de la sărbătorile de Paște), iar la desert făceam o tartă simplă cu fructe (se încheia sezonul de căpșuni). Totul, de dragul numărului zece*, care urma să se întoarcă în țară de la un târg de aplicații soft pentru gestionarea stocurilor. * Manager de nivelul meu la altă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și tine... numai pe jumătate... Eu cred că-i în concediu de creație... Și cînd s-o-ntoarce o să pună iar degetu' la tîmplă și o să zică: Domnule, dacă atunci era atât de rău și-acum atît de bine... cum paștele mă-si e-atât de rău acum și-atunci era atît de bine..."! Mai afurisită schemă ca asta, măi Octăvele, n-ai tu... Așa că jos cu degetul din tîmplă și atenția mărită la ce se-ntîmplă pe lîngă noi... Orientare... lipeală
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și în alternanța stilistică a operei. După anul 1889, temele profund tragice iau locul celor tragicomice din comedii, a jovialității din Claponul sau alte periodice, ocupând, pentru aproape un deceniu, prim-planul creației sale, în nuvele precum O făclie de Paște, Păcat..., În vreme de război, schița Inspecțiune sau drama Năpasta. În cele mai multe dintre aceste texte, un om normal își pierde brusc mințile: Leiba Zibal pentru că e amenințat de un hoț și nimeni nu e dispus să-l ajute, Ion pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun. Dacă se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e semn că va fi belșug. Cînd găinile fac ouă cu două gălbănușe e semn de belșug. Cînd ți se pripășește vreo pasere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt mai multe ouă roșii decît în anul trecut, lanțurile lui s-ar îngroșa din nou. în ziua de Paști să nu arunci ghiocile* ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul și rodul. Cojile de ouă cu care se face paștele* să le dai pe vale (pe apă), ca să se ducă să deie de știre și blajinilor că sosesc Paștile. [Paștele bla ji nilor se ține a doua zi după Duminica Tomii.] Cojile ouălor folosite pentru paște se dau pe o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu care se face paștele* să le dai pe vale (pe apă), ca să se ducă să deie de știre și blajinilor că sosesc Paștile. [Paștele bla ji nilor se ține a doua zi după Duminica Tomii.] Cojile ouălor folosite pentru paște se dau pe o apă curgătoare, și se zice că din ele se hră nesc rohmanii* care ar posti, așa că dintr-un ou s-ar înfrupta doisprezece inși. Cojile de ouă folosite la Paști se strîng și apoi se dau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din care se nutresc, deopotrivă, comedia Conul Leonida față cu reacțiunea, neliniștea călătorului la Grand Hôtel Victoria Română, dar și panica unor personaje cît se poate de grave, din proza scurtă a autorului, ca Leiba Zibal din O făclie de Paște, sau hangiul Stavrache din nuvela În vreme de război. Meditînd la toate acestea, ne-am dat seama că se poate vorbi profitabil și despre neînțelegere, malentendu, ca formă a receptării, a lecturii critice. În istoria literaturii, noi puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
latinizantă. Un limbaj stereotip identificăm și în schimbul de telegrame din Urgent, dar și grotescul, comicul, satiricul în unele momente și schițe. În nuvele întâlnim un mod special de investigație umană, câteva note naturaliste vizând aspecte naturaliste. În O făclie de Paște punctul culminant îl constituie momentul nebuniei lui Leiba Zibal, anticipat de o serie de amănunte: spaima din copilărie, boala de friguri, amenințarea lui Gheorghe, tensiunea din noaptea Paștelui. În nuvela În vreme de război, popa Iancu are bani, iar Stavrache
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
momente și schițe întâlnim anecdota (concizie, poantă), amintirea (material de viață, ironie, autoironie), relatarea jurnalistică. La Caragiale, tema tragică este dublu alimentată din punctul de vedere al rațiunilor semnificante: pe de o parte, prin stricta determinare psihologică (O făclie de Paște), ereditară (Păcat) și a iluziilor universului interior (În vreme de război), pe de alta, prin jocul neexplicat al întâmplării, (Mircea Tomuș). În povestirile de inspirație folclorică (La Hanul lui Mânjoală, Calul dracului, La conac, Kir Ianulea), scriitorul abordează problematica umană
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tragic (Două loturi, Inspecțiune, Cănuță, om sucit); nuvele fantastice de factură romantică, în care realul se îmbină cu irealul sau fabulosul (La Hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Abu-Hassan); nuvele psihologice de factură naturalistă (În vreme de război, O făclie de Paște"). I. L. Caragiale a fost un scriitor realist și moralizator, un mare creator de oameni și de viață, cu spirit de observație necruțător (O scrisoare pierdută, D' ale carnavalului, O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea). În orice epocă întâlnim
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuvînt și exemplu), Iisus se referă el însuși la miracolele lui ca la niște dovezi ale naturii sale divine. Iată ce spune Iisus despre credința în miracole (Evanghelia după Ioan, II, 23-25): "Pe cînd era Iisus în Ierusalim, la praznicul Paștelor, mulți au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Iisus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți. Și nu avea trebuință să-I facă cineva măturisiri despre nici un om, fiindcă El însuși știa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]