1,260 matches
-
foc. Își duse palmele amândouă pe față, se fâstâci, iar pofta de a vorbi părea să o fi părăsit. În locul unde se opriseră, cineva gătise un fel de mâncare în stil moldovenesc, iar condimentele și aromele împânzeau atmosfera, aruncând o pală de aer înmiresmat aproape palpabil. Bărbatul își întoarse privirea spre ea și o întrebă cu un aer liniștit : - Ai o relație cu cineva, sau ești liberă? - Dacă aveam, crezi că aș mai fi fost cu tine acum? Sunt singură, răspunse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zile vânt și vreme rea, dar azi dimineață o zi caldă până la lichefierea creerului; alături de Gaby, am stat lungită sub cort, ca sub barcă, și am scos câteva cuvinte moi și deslânate, fără repercusiuni: se topeau în căldură. Și totuși, pale de vânt... În rada portului, 8 corăbii cu câte un catarg și un vapor de... guerre. [...] Despre Șaga, ni mic, absolut nimic. Nu știi cât e de prezent aici, în „sub barcă“, în paiele argintii ce și aruncă floreta în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
norocul acesta. Apoi se uită iar la mine. — Becky, dacă trebuie să aștept cinci ani, am să aștept. Sau opt - sau chiar și zece. Se oprește și se lasă o tăcere absolută, străbătută doar de sunetul făcut de o mică pală de vânt, care împrăștie confetti în curtea bisericii. Dar sper că într-o zi - mai degrabă mai curând decât mai târziu - îmi vei face onoarea de a deveni soția mea. Mi se pune un nod în gât. Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
eu am greșit dându-i ei banii ce să lămuresc, că trebuie să-mi dea 30 de dolari??!! Îi mulțumesc, simt același curent rece de-a lungul șirei spinării, zic la revedere și plec. Merg la Don Julio urmărită de pala rece a Eliei, îi dau banii cerându-mi scuze pentru ignoranță și confuzie, merg la râu, apare o canoe, urc ușurată și știu că nu am să mă mai întorc niciodată să fac vreo ceremonie cu Don Julio. Ultima zi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
după cum se dovedește, înfiorător de greșit că pot trece peste resentimentele dintre ei atît cît să nu-și vatăme copilul, e un motiv suficient de a vă cumpăra bilet la cinema (sau de a vă cumpăra DVD-ul) : una dintre palele acelea de adevăr care nu se stîrnesc decît atunci cînd un autor foarte curajos intră, cu ochii larg deschiși, în cea mai tăinuită cameră a groazei de la el din cap și care pot să-l bage sub scaun pe spectator
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ogoarele din luncă care promiteau o recoltă bună, recunoscu postata pe care muncise și ea înainte de a se mărita. Acum era în stăpânirea lui Costache, dată de părinții ei și se vedea cum unduiește secara semănată de frate-su sub palele de vânt. „De ce să stăpânească Costache și țiganca lui venită de la Cursești, bunătate de pământ” gândește, plină de invidie, Marița. „Pământul acela trebuia să fie al meu sau, hai să zic, al soră-mi, Ileana, și nu în stăpânirea pricopsitului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
este cu mama; Era o zi blândă, de mijlocul toamnei. Cele mai multe treburi din câmp se terminaseră, vântul mâna frunzele căzute din copaci iar aceștia, parcă rușinați căs goliți de frunze, se clătinau într-o parte și alta, după cum îi mișcau palele vântului tomnatic. Gheorghe împreună cu Dumitru, pe care-l învoise de la școală, erau la arat în Bogdana, unde trebuiau să samene grâu pe a treia parte din suprafață, așa cum fuseseră țăranii învățați de cei de la Camera Agricolă. Ei o denumeau „rotația
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
frumoasa grădină a Muzeului asistam într-o zi la concursul școlilor de muzică din Rio. Ascultam alături de soție pe prichindeii virtuozi interpretând "Anotimpurile" lui Vivaldi, cu toții atenți la dirijor și la partituri. La un moment dat s-a stârnit o pală de vânt care le-a zburat partiturile și fără note Vivaldi a devenit de nerecunoscut, iar orchestra se asemăna tot mai mult cu bravii muzicanți de pe Titanic, în faza ultimă a naufragiului! Am asistat până la finalul "apoteotic", răsplătindu-i cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
specializare este conflictul arabo-israelian. Profesorul Harkabi, care a absolvit, la Universitatea Ebraic), filosofia și literatura arab), a urmat și o carier) militar). Din 1955 pan) În 1959 a fost șeful serviciilor secrete ale forțelor de ap)rare ale Israelului. La Palo Alto este cercet)tor științific. Pe fata profesorului se vede c) și-a petrecut viața mai mult În soare decât În biblioteci. Ochii Îi sunt mai deschiși la culoare decât tenul - o privire luminoas), cenușie; p)rul Îi Inc)runțește
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
vrednici nici gâțele de la botinele Măriei tale să le lege! se înfurie Șendrea, sărind din jilțul pe care stătea. Ștefan măsoară odaia cu pași agitați și se împiedică într-o blană de urs. Se oprește lângă fereastră. O deschide. O pală de vânt și stropi de ploaie îl izbesc în față. Crezi că mi-a fost ușor? Maica m-a fătat cu un băț în loc de șiră. Mă mir că nu s-a rupt... Și-apoi, am un principiu: "Niciodată doi dușmani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
meu, poate să fie ceva resimțit doar de mine. Având cinci sau șase ani - eram la Iași -, am fost trimis la teatru, la matineu, unde se juca Vlaicu-Vodă. Și acolo există o scenă, în actul întâi, când e prins ăla, Pala, cum îl cheamă, pe care îl găsesc boierii că era iscoadă și vin cu pumnalele strigând „Moarte ! Moarte !”. M-a îngrozit chestia asta, am plâns, am zbierat, am fost scos din sală spre rușinea familiei. Comentariul acasă a fost : „Bineînțeles
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care sta în picioare un voievod vechi de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând pe Asachi, Stamati cultivă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creștin. Bun sau rău vodă Ploscînea este de-al nostru și megieș în răbojul timpului. În limba română ploscan este parul cu care se cară grămada de fîn pentru a face o căpiță iar ploscană este căpița de fîn joasă, pala de fîn sau prepeleacul pe care se usucă fînul. Mai avem în limba noastră, verbul a ploscani cu sensul: a aduna sau a strînge fînul. În urma bătăliei la Kalka din 31 mai 1223 oștile ruso-cumane au fost înfrînte de tătari
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost Manalotti): 50 Pesth: v. Stadt Pesth Piața: Amzei 122, 128, 134; Constantin Vodă 117, 202, 251, 252, 303, 399; Ghica (Piața Mare; Unirii) 253, 255; Kogălni ceanu 139; Mare (Ghica, Unirii) 128, 253; Valter Mărăcineanu 150; Națiunilor Unite 113; Pala tu lui 121; Revoluției 124; Romană 42, 123; Sf. Gheorghe 123; Teatrului (Națio nal) 131, 146, 162, 391, 400; Unirii (Ghica; Piața Mare) 128, 130, 253; Universității 126, 127, 216, 228; Vic toriei („capul Podului“) 113, 117, 122, 123, 143
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
două personaje, în care unul se exprimă în tirade și altul aproape monosilabic. Primul se expandează, al doilea se contractă. Virulența unuia crește pe măsura reticenței celuilalt. Fugosul se crede sfidat cînd cel de alături toarnă apă pe foc tăcînd. Pala dă un pic înapoi, după care iarăși se înalță, despletită și fierbinte. În acele momente nu mai există nici o îndurare. Dacă „mutul” s-ar preface în scrum, tot n-ar da înapoi. Din contra, perspectiva ca acel lucru să se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
legionară și aderarea la principiile acesteia: fundamentalism ortodox, purificare morală, dimensiune mistică, militarism, tendințe vizibile în programul literar și cultural al revistei. Rubricile publicației sunt „Carte”, „Cronica dramatică”, „Revista revistelor”, „Film” (susținute de obicei de Ovidiu Papadima, cu pseudonimele D. Pala și P. Opal), „Probleme - oameni - comentarii”, „Viața studențească”, „Cronici și fapte”, „Curier literar”, „Viața culturală”, „Literatură și artă”, „Revista presei” (Mircea Vulcănescu). Colaborează cu articole Constantin Noica (Despre simțirea românească), Anton Golopenția (Datoria jertfei de liniște), Mircea Vulcănescu, Ovidiu Papadima
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
creează o afacere sănătoasă și prosperă. Un lucru este clar: Într-o piață neprimitoare nu se ajunge cu ușurință la succes. Cu câțiva ani În urmă, un grup de detailiști au deschis un nou magazin În Centrul Comercial Stanford din Palo Alto (California), după ce strânseseră un capital serios și alcătuiseră un plan de afaceri bine pus la punct. Ideea lor a fost să Înființeze pe coasta de vest a țării o versiune a magazinelor «Brookstone», care aparțineau unui comerciant din New
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a completat studiile și apoi a făcut o școală de parașutism pe acolo prin zonă. Trebuia să devină ofițer dar, înainte cu puțin timp de a termina școala, a fost un exercițiu și au fost parașutați de la mare înalțime. O pală de vânt i-a deviat într-o mlaștină pe cei care au sărit și au stat până la gât în apă. A răcit la plămâni și a stat în spital vreun an de zile, a crezut că o să moară, fiind slab
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aparent atotștiutor, ale cărui picioare par că se termină cu copite; dar poate că nu e decât un înalt funcționar de minister, eventual ministrul justiției. Spiritul lui Karl Marx vizitează sufrageria colonelului Chiriță, dar poate că nu e decât o pală de vânt mai puternică. În fine, copilăria celui de-al doilea Ilie Cazane, fiul primului, care ocupă jumătate din roman, nu are mai nimic de ordin fantastic: julituri, jocuri, pozne, fumat la vârstă fragedă. În schimb, abilitatea de a întreține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
directitate și această elementaritate nu posedă doar o accepție morală, ci și una estetică, permeabilă la sensurile adîncimii. Nu sînt măști ale omului, ci ale creației. Ne gîndim în speță la acel M. Beniuc al începuturilor sale, care aducea o pală de ozon montan în încăperile cu aer confinat ale unui modernism tras în fire prea subțiri, ostenit. Ca și poetul Cîntecelor de pierzanie, Vieru reîmprospătează motive și modalități aparent defazate, le animă printr-o sinceritate părelnic conjuncturală, în fond bizuită
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
să se decidă dacă este just cuvântul ori în ce condiții poate fi utilizat ("stare de urgență" ori "de asediu", ori -?). Dar în substrat nu puține încețoșează mințile, prin ceea ce au cuprins în trecutul vorbirii noastre, sau nu rareori aruncă pale de amenințare - sau, invers, bâlbâieli unse cu miere - pentru o voita manipulare. Dar se uită că este vorba despre noi toți, care suntem oameni. Expresiile și în definitiv justificările - "Economicul", "Politicul", "Financiarul" - se plachează peste ceea ce fundamental în ființe de la
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
ca și cum aș fi alunecat de pe puntea aceea îngustă și în cădere m-aș fi prins cu mîinile. Mă ridicam, îmi restabileam cu greu echilibrul, văzîndu-mă că un animal de povară îngenunchiat în glod, eventual ca o insectă împotrivindu-se unei pale de vînt pe cale s-o arunce în foc. Mă uitam la ei cum așteptau salivînd parcă prin toți porii și deja îmi era limpede că nu mi-aș fi putut restabili echilibrul decît știindu-i sătui. Să-i văd mîncînd
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
fie amplasate în exteriorul conductelor de ventilație în cazul în care navă este destinată transportului de produse inflamabile. Ventilatoarele nu trebuie să creeze o sursă de aprindere a vaporilor în spațiul ventilat sau instalația de ventilație racordata la acest spațiu. Palele ventilatorului și canalele ventilatorului, doar cele din dreptul palelor, care deservesc spațiile cu pericol la gaze, trebuie să fie construite în așa fel încât să nu producă scântei, respectiv: ●1 rotoare sau carcase din materiale nemetalice, ținând cont de necesitatea
COD PENTRU CONSTRUCŢIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.30(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150172_a_151501]
-
în care navă este destinată transportului de produse inflamabile. Ventilatoarele nu trebuie să creeze o sursă de aprindere a vaporilor în spațiul ventilat sau instalația de ventilație racordata la acest spațiu. Palele ventilatorului și canalele ventilatorului, doar cele din dreptul palelor, care deservesc spațiile cu pericol la gaze, trebuie să fie construite în așa fel încât să nu producă scântei, respectiv: ●1 rotoare sau carcase din materiale nemetalice, ținând cont de necesitatea evitării electricității statice; ●2 rotoare și carcase din materiale
COD PENTRU CONSTRUCŢIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru tranSportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.30(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150172_a_151501]
-
fixare pentru reactoare. 5) Trenurile de aterizare (inclusiv frânele și ansamblele de frane) și dispozitivele lor de escamotare; roți (prevăzute sau nu cu anvelope); skiuri de aterizare. 6) Flotoare (sau balonase) de hidroavioane. 7) Elice, rotoare de elicoptere și autogirele; pale de elice și de rotoare; dispozitivele de reglare a pasului pentru elice și rotoare. 8) Manete de comandă: manșe, suspensiile, manete pentru diverse manevre. 9) Rezervoare de combustibil, inclusiv rezervoare detașabile. 88.04 - PARAȘUTE (INCLUSIV PARAȘUTE DIRIJABILE ȘI PARAPANTE) ȘI
ANEXĂ nr. 88 din 5 ianuarie 2000 VEHICULE AERIENE, NAVE SPATIALE ŞI PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166816_a_168145]