1,051 matches
-
de fag și brad cu vulturica ("Hieracium rotundatum"); păduri de fag cu scradă ("Festuca drymeja"), păduri dacice de fag și carpen cu rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
gaseste împreună cu coniferele. Extensiunea pădurilor de fag compacte și pure spre sud subliniază cel mai bine în peisaj contactul dintre zona subcarpatica și cea montană pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopătari. Predomina evident pădurea de fag, în asociație cu aninul (Alnus incana), mesteacănul, paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul și cu arbuștii, (alunul, tulchin, șoc negru și roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc complet în interiorul pădurii de fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi, zmeura, mure. Treptat ele
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
s-au aruncat în hau pentru a nu fi luate roabe de către turci. În realitate sunt povârnișuri spectaculoase din stânci roșcate dure formate din menilit, de culoare roșiatica datorată oxizilor de fier. Sunt asociate cu pădure de mesteacăn, pin și paltin . Este construită din bârne de stejar și este acoperită cu trestie. Crucile din piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de condițiile morfologice și geologice ale amplasamentului, Aristide Teodorescu a trebuit să adopte multe soluții originale. Din cauza condițiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptată varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbura și cu rost perimetral, barajul Paltinul fiind primul baraj de beton în arc cu rost perimetral realizat în România. Această a impus realizarea unui soclu de fundație, prelungit pe malul stâng cu o aripă parabolica, astfel încât să se simetrizeze secțiunea în care este executat barajul propriu
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
mortem de Guvernul Romaniei-jud. Prahova, în iunie 2011, la împlinirea a 40 de ani dela darea în funcțiune a Barajului Paltinu “pentru proiectarea ,urmărirea realizării, asigurarea punerii în funcțiune, consolidarea și supravegherea comportării construcției,în calitate de inginer-sef proiect pentru Barajul Paltinul”. Proiectele elaborate în calitate de șef de proiect precum și cele la elaborarea cărora i-a revenit responsabilitatea de consilier, coordonator al proiectării, urmărirea execuției și exploatării acestora, confirmă deosebită pregătire tehnică, profesionalismul, experiența acumulată și o înțelegere exemplara a relației dintre proiectare
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
o locație conspirativă unde a fost ținut legat, interogat și torturat de cei patru securiști timp de 4 zile. Ulterior a reușit să afle că respectiva locație era cabana - „Florei” - situată în pădure, într-un vârf de munte, dincolo de barajul „Paltinul” de lângă Câmpina. După 4 zile de tortură, îndeosebi de natură psihologică, fiind amenințat cu moartea a acceptat cererile ofițerilor care i-au impus redactarea unor angajamente și scrisori prin care își manifesta atașamentul și loialitatea față de Securitate și P.C.R. Eliberat
Vasile Paraschiv () [Corola-website/Science/322197_a_323526]
-
încadrată în descrierea stațiunii și a vegetației forestiere în etajul de silvostepă cu tipul de stațiune: Arboretele situate în cadrul ariei în Ocolul silvic Mihailovca reprezintă culturi de ameliorare a terenurilor degradate formate de specii de salcâm, pin negru, prun, nuc, paltin de câmp, salcie, ulm de câmp, arțar tătăresc.
Râpele de la Cimișlia () [Corola-website/Science/329701_a_331030]
-
calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris), licheni și mușchi. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște.
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate prin lege), printre care: ceapă
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
formează adevărate mari. Floră este constituită din mai multe specii arbori și arbuști, dintre care: Brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvestris"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), mesteacăn ("Betula pendula") sau jneapăn ("Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
fost reinstalate la locul lor, părăsind parcul la începutul lunii mai 2012. În octombrie 2011, Primăria Municipiului București, prin ALPAB, cu sprijinul a peste 200 de voluntari, a finalizat acțiunea de plantare a peste 320 de arbori (mesteceni, castani, stejari, paltini, magnolii, sălcii etc.) în Parcul Izvor pentru a marca, simbolic, "Anul Internațional al Voluntariatului". Cu ocazia "Zilei Europene a Parcurilor", la 24 mai 2012 a fost inaugurată în Parcul Izvor aleea Václav Havel. Proiectul de realizare a aleii Václav Havel
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
mezofile, păduri în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o mare varietate de floră și fauna specifică zonei estice a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu specii de merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinum myritillus"), mur ("Rubus fruticosus"); precum și o mare varietate
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
o suprafață de 134,80 hectare. Rezervația reprezintă o zonă de deal împădurită cu arboret pur de fag ("Fagus sylvatica") (specie dominantă în proporție de 90 %, cu vârste cuprinse între 100 și 130 de ani), în asociere cu specii de paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua") sau pin ("Pinus sylvatica").
Făgetul Dragomirna () [Corola-website/Science/327083_a_328412]
-
Egiptul nu avea nici păduri mari, nici mulți copaci înalți. Cheresteaua nativă a fost în cea mai mare parte de slabă calitate și putea fi tăiate numai scânduri scurte. Se prelucra lemn de salcâm, roșcovă, ienupăr, palmier, paltin și abanos importat din Africa de Est, și cedru și pin din Liban. Casele erau construite din cărămizi de chirpici. Cu toate acestea, era nevoie de ceva lemn pentru acoperișuri, podele, obloane și uși, precum și stâlpii de susținere a plafonului
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
drenat de pârâul "Pisica") - situată la sud , asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul - care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul" (2398 m) și "Iezerul Caprei" (2417 m) pe sub muntele "Paltinul", între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul - care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul" (2398 m) și "Iezerul Caprei" (2417 m) pe sub muntele "Paltinul", între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta Cârța pe Magistrala CFR 200. Este cel mai lung tunel
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
pe teritoriul administrativ al județului Vrancea. Aria naturală se află în partea vestică a județului Vrancea (aproape de limita teritorială cu județele Buzău și Covasna), pe teritoriul administrativ al comunelor Nistorești și Nereju, în apropierea drumului județean DJ205D, care leagă satul Paltin de Nereju Mic. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Pecs SRL ") din Ungaria și " Werkstätte für Orgelbau Mühleisen GmbH" din Germania sub îndrumarea artistică al lui István Baróti și László Fassang. Orgă are 5498 de tuburi labiale (din care 5028 de staniu și 470 de lemn de brad și paltin), 1214 tuburi linguale , 92 de registre și 5 manuale; este comandat de la o claviatură electronică. Concertul inaugural al sălii a avut loc în 22 mai 2006 cu concursul soliștilor István Baróti, Elekes Zsuzsa și László Fassang, acompaniați de Orchestră Simfonica
Palatul Artelor din Budapesta () [Corola-website/Science/328422_a_329751]
-
La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iova ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)" care adăpostesc arboret de fag, frasin, paltin de munte sau arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]