3,126 matches
-
ROMÂNIA LITERARĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 2 aprilie 1939 și 12 mai 1940, sub direcția lui Cezar Petrescu, ca supliment al ziarului „România” (1938-1940). Din redacție fac parte Pericle Martinescu, G.M. Ivanov, Constantin Virgil Gheorghiu, George Demetru Pan, Virgil Gheorghiu, Octav Șuluțiu, Septimiu Bucur. Condusă cu pricepere de Cezar Petrescu, sub a cărui direcție ieșiseră reviste importante precum „Hiena” și „Gândirea”, noua publicație își propune inițial să fie o exponentă a curentului tradiționalist, foarte puternic în anii ‘30
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
incluzând toată gama de texte posibile, de la nota polemică până la eseul de idei. O rubrică permanentă de cronică literară, „Pe margini de cărți”, este susținută cu competență mai întâi de Octav Șuluțiu, apoi de Mircea Alexiu și de George Demetru Pan. Există și o rubrică de recenzii, „Cronica măruntă”, foarte bogată. Din sumar nu lipsesc studiile tematice: Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, N.I. Herescu, Eminescu și clasicismul ș.a., nici evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
1973; Cercul perfect, București, 1979; Ștefăniță-Luminiță, București, 1981; Arborele de sânge, București 1986; Cartea cu ferestrele deschise, București, 1988; Coșmarurile din carcera comună, București, 1992; Dragoste la vârsta întâi, București, 1994; Revelații sacre, vol. I, București, 2001, vol. II, pref. Pan M. Vizirescu, Bacău, 2003; Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Imaginara paranghelie, Târgu Jiu, 2002; Psalmul cenușii (Holocaustul perpetuu), Târgu Jiu, 2003. Repere bibliografice: Ion Al. Stănescu, Dicționar al oamenilor de cultură
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
Union: A Political Sociology, Blackwell, Oxford, 2002, p. 226. 18. Closa Montero, Carlos, „The Concept of Citizenship in the Treaty on European Union”, Common Market Law Review, vol. 29, 1992, p. 1139. 19. Scruton, Roger, A Dictionary of Political Thought, Pan, Londra, 1982, pp. 63-64. 20. Soysal, Yasemin, „Changing Citizenship in Europe: Remarks on Postnational Membership and the National State”, În Cesarini, D. și Fulbrook, M. (coord.), Citizenship, Nationality, and Migration in Europe, Routledge, Londra, 1997, p. 21. 21. Delanty, Gerard
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Religious Character, Harvard University Press, Cambridge, 1855, 1961. Scharpf, Fritz W., Games in Hierarchies and Networks, Campus Verlag, Frankfurt, 1993. Schlatter, Richard, Private Property: The History of an Idea, Russell & Russell, New York, 1973. Scruton, Roger, A Dictionary of Political Thought, Pan, Londra, 1982. Shafer, Byron E., Is America Different?, Clarendon Press, Oxford, 1991. Shapiro, Michael J., Alker, Hayward R., Challenging Boundaries: Global Flows, Territorial Identities, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996. Shore, Cris, Building Europe: The Cultural Politics of European Integration
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aparține lui Mihail Sadoveanu, Mihail Sevastos, Ion Vinea, Ionel Teodoreanu, Ion Minulescu (fragmente din romanul Corigent la limba română). Critică și eseu semnează G. Topîrceanu, Tudor Arghezi („Cronica dramatică”), F. Aderca, Otilia Cazimir (despre Alice Călugăru), Petru Comarnescu (cu pseudonimul Pan Cercetătorul); Albert Ghica publică note de călătorie în Extremul Orient. Alți colaboratori: Enric Furtună, Aureliu Weiss, Octav Botez, Radu Rosetti, A.L. Zissu, Gala Galaction, Tudor Șoimaru. Se dau traduceri din Cehov, Dostoievski, Jack London, Pirandello. În numărul 25/1925
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
București, [1935]. Traduceri: Alexandre Dumas, Cei trei mușchetari, București, [1935]; Hermann Wendel, Danton, București, 1936 (în colaborare); Karl Tschuppik, Maria Tereza, București, [1939] (în colaborare cu I. Hanu). Repere bibliografice: G. Călinescu, Miscellanea. Scriitori noi, VR, 1933, 5; George Demetru Pan, „Cei șapte frați siamezi”, „Naționalul nou”, 1934, 164; C. Dan Pantazescu, „Cei șapte frați siamezi”, ȚA, 1934, 748; Nicolae Roșu, Idei dintr-un roman, „Azi”, 1935, 1; Papadima, Creatorii, 361-364; C.I.Ș. [C. I. Șiclovanu], De vorbă cu T. C.
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
mâna să unim adolescențele noastre [...] / Să mergem pe drumul mare, să cântăm pe marginea mării / Cântecul cel nou al lumilor noi, al vastei noastre sincerități refulate”. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Baciu (Călătorii, Tristeți mici, Interior seral, Amintiri), Horia Ghiea (Pan, Moarte ș.a.), Teodor Constantin, Felix Baldovin și Adrian Tudor, care mai scrie proză (Carnet, text unde proclamă: „Vreau să trăiesc prin mine însumi și nu prin alții”), ca și Horia Tudor ș.a., iar cu eseuri și luări de poziție figurează
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
poezie ce se imaterializează. Nu are canoane, nu are construcție, nu are greutate: e o asimetrie a spiritului. Cred că este cel mai autentic poet metafizic al nostru. EUGEN IONESCU SCRIERI: Memnon, București, 1934; Acatistul Moța-Marin, București, 1937; Moartea lui Pan, București, 1940; Por las calzadas de Punta Europa, Madrid, 1956; La juventud, hoy, Madrid, 1959; Recitativ, Madrid, 1963; Twist 1963, Madrid, 1963; Dialoguri, Madrid, 1964; ed. (Dialoge), tr. Marianne Stamatu-Reinke, postfață Paul Miron, Frankfurt am Main, 1968; ed. (Diálogos), tr
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
până la 19 iunie 1927, cu subtitlul „Organ săptămânal al apărării drepturilor românești și creștinești”. Directori: Kostya Rovine și Ioan Verșescu. Se publică versuri aparținând reginei Maria, lui Ion N. Polihroniade, Emil Giurgiuca (Cărând fânul, Duplex), Al. Tudor-Miu, Kostya Rovine, Pan M. Vizirescu, V. Stoenescu ș.a. Predomină publicistica pe teme naționaliste și elogiul tradiției, într-un registru care configurează ideile dreptei românești. M. Pp.
STRABUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289964_a_291293]
-
3). II. AUTORII 1. Acaciu de Bereea S-a născut prin 322, s-a călugărit devreme într-una din mănăstirile din regiunea Antiohiei și a devenit foarte cunoscut. Se pare că Epifanie din Salamina a scris Panarion-ul la îndemnul său (Pan. I, 2). Hirotonit episcop de Bereea (Alep, în Siria) în 378, a ajuns celebru pentru știința și ospitalitatea sa. Melețiu de Antiohia l-a trimis la Roma, la papa Damasus, în încercarea de a pune capăt schismei din Antiohia (începută
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Odesa și Bucovina etc. sînt doar cîteva fațete ale unei zbuciumate istorii, pe care această scriere ne ajută să o cunoaștem și să o înțelegem mai bine. Sînt cît se poate de sugestive unele referiri la Ioan Pelivan, Ștefan Cioban, Pan Halippa, Efrem Enăchescu, Ion Antonescu, la guvernatorii generali ai Basarabiei, Const. Voiculescu și Olimp Stavrat, la fostul deputat în Sfatul Țării, profesor la Universitatea din Iași, Gheorghe Năstase, la preoții Const. Tomescu, Const. Popovici, Ioan Andronic, Știuca, la prof. L.
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
ceea ce a reușit să facă pînă acum continuă să rămînă acoperit de taină. Pentru că discreția, scepticismul și circumspecția artistului sînt la fel de mari pe cît de puternică îi este nevoia de a se exprima. Maria Rus Bojan sau despre cutiile lui Pan Privită dincolo de funcții și de utilități, cutia este o metaforă a recluziunii și, în același timp, a deschiderii. De la oul primordial la mediul intrauterin, de la corporalitate la configurația locuinței, de la habitat la universul însuși, trăim în fatalitatea și în civilizația
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
lui Al. Vlahuță. Revistă de cultură și educație națională, L. publică literatură - versuri, proză, teatru -, cronici, recenzii, note, articole de critică și istorie literară, lingvistică, filosofie, psihologie, etică, știință popularizată, traduceri, precum și folclor. Sunt găzduite versuri de Lucian Blaga (Liniște, Pan, Vară, Heraclit lângă lac), Tudor Arghezi (Biserica din Gropi), Aron Cotruș, Nichifor Crainic, N. Iorga (Înainte), Adrian Maniu, Ion Pillat (Biserica lui Horia), Mihail Sorbul, Al. T. Stamatiad, Zaharia Stancu, V. Voiculescu. Proza aparține lui Ion Agârbiceanu (Spre biruință), I.
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
inimă pentru Brâncuși, București, 1976; Claudia Millian, Vreau să trăiesc, pref. edit., București, 1983. Traduceri: Nadejda Belinovici, Zăpada purpurie, București, 1964; Robert Graves, Îngrozitorul domn Gunn, București, 1969; Carl Sandburg, Povești din Țara Rutabaga, București, 1969; James Matthew Barrie, Peter Pan în grădina Kensington, București, 1971; Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși, pref. trad., Târgu Jiu,1997; D. Lewis, Brâncuși, Târgu Jiu, 2001. Repere bibliografice: Petru Popescu, „Gâze, flori și mulți copii”, RL, 1970, 3; Dan Cristea, „Două
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
acte de dreptate; la fel Miron Barnovschi: „Io[an] Miron Barnovschi Moghilă [...] Iată am dat și am miluit și am întărit Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care l-a avut panul ei, Nebojatco logofăt, de la Gașpar voievod, satul anume Vlădenii pe Turie, cu iaz și cu tot venitul, care este în ținutul Iașilor, care sat este dreaptă cumpărătură a lui Nebojatco logofăt cu cneaghina lui, Gaftona, de la Vasile Șeptilici hatman pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bălașa Brâncoveanca, care și măriia sa nădăjduiește în Domnul, iarăș aicea să-i od(i)hnească oasele: sept(emvrie) 15 dn(i), leat 7254 [1754]”590. De cele mai multe ori aceste dorințe se împlineau. Maria, sora lui Ștefan cel Mare, „cneaghina” panului Șendrea, în anul 1486, când a murit, și-a aflat odihna la biserica din Dolhești lângă soțul ei, răpus în bătălia de la Râmnicu Sărat, care a avut loc în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria, cneaghina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în anul 1486, când a murit, și-a aflat odihna la biserica din Dolhești lângă soțul ei, răpus în bătălia de la Râmnicu Sărat, care a avut loc în 1481: (trad.) „Acest mormânt este al roabei lui Dumnezeu Maria, cneaghina lui pan Șendrea portarul, care s-a pristăvit la veșnicele lăcașuri ...” 591. Despre mormântul unei Doamne Cneajna, roabă a lui Dumnezeu și „Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei” - răposase în anul „7050 [1542], luna lui iulie 31, într-o Duminecă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înființa organizația le revine lor, și nu „oamenilor care au trecut demult prin perioada scriitoricească”. Concomitent cu recunoașterea juridică a S.S. din B., este aprobat și statutul, cu anunțarea celor douăzeci și șase de membri fondatori, între care mai figurau Pan Halippa, Elena Dobroșinschi-Malai, Dominte Timonu, Alla Razu, Sergiu Matei Nica, Ion Bădărău (Bogdan Istru), Vasile Luțcan, Olga Crușevan, Gheorghe Bezviconi, Victor Adiasevici. Statutul stipula întărirea legăturilor de solidaritate între membrii societății, între membrii societății și scriitorii români de pretutindeni, dar
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
locale din trecut și prezent, la afirmarea valorilor scrisului basarabean, prin introducerea lor în manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală care urma să aleagă noul comitet are loc la 24 martie 1940, în Sala Eparhială din Chișinău. Din conducere vor face parte Pan Halippa - președinte
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală care urma să aleagă noul comitet are loc la 24 martie 1940, în Sala Eparhială din Chișinău. Din conducere vor face parte Pan Halippa - președinte, Nicolae Spătaru - vicepreședinte, Nicolai Costenco - secretar general, Sergiu Matei Nica - președinte al secției literare, Petre V. Ștefănucă - președinte al secției culturale, Iorgu Tudor - președinte al secției administrative, membri în comitet fiind Vladimir Cavarnali, Al. Ivanov, Vasile I. Chicu
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
Nica - președinte al secției literare, Petre V. Ștefănucă - președinte al secției culturale, Iorgu Tudor - președinte al secției administrative, membri în comitet fiind Vladimir Cavarnali, Al. Ivanov, Vasile I. Chicu, Elena Dobroșinschi-Malai. În aceeași zi are loc o serată condusă de Pan Halippa, în cadrul căreia au citit din scrierile lor Boris Baidan, Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, Sergiu Matei Nica, Nicolai Costenco, Vasile Luțcan, Nicolae Spătaru, Gh. V. Madan, Dominte Timonu, Iorgu Tudor. Presa a relatat că „șezătoarea a luat sfârșit în liniște
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
Sadoveanu (fragmente din lucrarea Lacrimile ieromonahului Veniamin, Haralambie, O amintire), Ion Agârbiceanu (Fefeleaga), D. C. Lambrino, D. D. Patrașcanu, D. Furtună, Ion I. Mironescu. Alte texte incluse în sumar aparțin lui G. Ranetti, I. U. Soricu, Volbură-Poiană Năsturaș, Al. Lascarov-Moldovanu, Pan Halippa. Numărul 16/1928 conține evocarea Ion Creangă - din amintirile unui fost școlar de-al său de N. A. Bogdan, iar numărul 10-11/1927 un articol comemorativ despre B. P. Hasdeu. Predominantă este publicistica, ilustrată de numeroase articole de popularizare a
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
Galaction. Mai cuprinde o cronică teatrală, susținută de C. Panaitescu, Mihail Băișoiu ș.a., sporadic și o cronică muzicală, o cronică mondenă și una rimată, informații despre repertoriul spectacolelor bucureștene, proiecte editoriale, cât și numeroase ilustrații, fotografii. Alți colaboratori: George Demetru Pan (care folosește și pseudonimul Andrei Pietraru), I. Peltz. M. W.
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
, Pan (25.V.1924, Botoșana, j. Suceava), prozator. Este fiul Todosiei (n. Leșan) și al lui Porfir Solcan, agricultori, urmași ai bejenarilor ardeleni din zona Năsăudului (Ilva Mare), ajunși în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Urmează
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]