1,574 matches
-
Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a revăzută și adăugită, coordonator: I. Vintilă-Rădulescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. DSL = A. Bidu-Vrănceanu, C. Călărașu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaș, G. Pană Dindelegan, Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura Științifică, 1997; ed. a II-a: Editura Nemira, 2001, 2005. DTP = C. Călărașu, Dicționar de terminologie a profesiunilor actuale, București, Editura Universității din București, 2004. DV = "Dilema veche". ELR = M.
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
cultură”. Sentimentul trecerii, tema centrală a liricii scrise de T., se acutizează, potențând conștiința ireversibilității emoției și a zădărniciei culturii. Se remarcă emergența unei sensibilități agonice, tipic expresionistă, care se manifestă totuși între limitele unei funciare discreții feminine: „Alege-ți pana și o scufundă/ în vâna gâtului cu floare deasă./ [...] vine toamna și vinete boabe mi-s ochii./ Înnegrește-ți pana în ei” (Signatum) sau „Prăbușirea de-a lungul zidului: și în locul meu noaptea/ cu fața ascunsă de margarete, coboară./ Peceți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
într-o lume al cărei substrat este nimicul. La noi postmodernismul impus după 1980 de Marin Mincu si apoi Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Postmodernismul coexista cu modernismul. Daniel Corbu descoperă, la noi, ascendențe postmoderniste la avangardiștii: Urmuz, Tzara, Sașa Pană pe linie absurdă, Bacovia atmosfera mortuară, Caragiale umorul. Poetul din Iași mai crede că postmodernismul s-a manifestat la noi, întâi ca avangardism de refugiu (cu toate că în Occident el a pus capăt avangardelor), apoi, în socialism, ca mod de rezistență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
câmp în această direcțiune. Nimeni, nici o ființă omenească nu ar fi cutezat a străbate acel câmp în acea noapte. Cu toate aceste evenimentele ce vor urma merg a ne dovedi contrariul. Chiar în acea noapte teribilă, pentru a căruia desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au fost nesocotiți. Urmele copitelor a unor cai vârtoși s-au găsit imprimate într-însa și chiar diformase munții ei gigantici. Sunt oameni - fie de bună, sau rea condițiune - pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acel oraș, iar untul din acea smântână e neapărat d. N. I. Angel. - Vibreze așadar coarda arfei angelice: DEDICAȚIE Amicului meu V... M... (telegrafist ) O n o a p t e d e s e r v i c i Luând pana amice, se scriu după dorință, Cu mîna-mi tremurândă, mă 'ncerc de a rima! Proza e 'n formă, poezia în aparență! Căci dragă nu-s poet!... Astfel a m' - exprima. O! juna mea muză, finește a ta plânsoare. Inspiră-mă acuma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
afle ursitul în această seara. De ce, fiindcă același lucru se face și peste o luna, iarăși e o discuție foarte complicată, acuma nu ajungem la ea.În timp, noi am adoptat anul nou de la intâi ianuarie, dar sute de ani pana în secolul al XVIII-lea, înaintașii noștri au practicat acest străvechi inceput de an, altfel nu se explică de ce fetele și astăzi încă se mai duc la gard, în cotețul porcilor sau se mai uită în fantână ca să vadă acolo
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
bazata pe: a) adopție; b) descendenta unei persoane dintr-o alta persoana; c) faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. 3. Gradele de rudenie , in linie dreapta se stabilesc : a) dupa numărul nașterilor , urcând de la una dintre rude pana la ascendentul comun; b) coborând de la ascendentul comun pana la cealaltă ruda; c) dupa numărul nașterilor. 4. Afinitatea creata intre un soț si rudele celuilalt soț încetează prin: a) moartea celuilalt soț; b) desfacerea casatoriei prin divorț; c) nulitatea casatoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
o alta persoana; c) faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. 3. Gradele de rudenie , in linie dreapta se stabilesc : a) dupa numărul nașterilor , urcând de la una dintre rude pana la ascendentul comun; b) coborând de la ascendentul comun pana la cealaltă ruda; c) dupa numărul nașterilor. 4. Afinitatea creata intre un soț si rudele celuilalt soț încetează prin: a) moartea celuilalt soț; b) desfacerea casatoriei prin divorț; c) nulitatea casatoriei. 5. Impedimentul rezultat din rudenie acționează intre rudele: a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
170-173]. [150] POPESCU, ION, Pe marginea unor articole despre manualele de gramatică a limbii române. [F. Șuteu, LL, nr. 1, 1976; F. Dimitrescu, LL, nr. 4, 1978; E. Măgirescu, LL, nr. 4, 1978; M. Avram, LL, nr. 2, 1978; G.Pană Dindelegan, LL, nr. 2, 1976; V.Guțu Romalo, LL, nr.2, 1976]. în: LL, nr. 1, 1980, p. 111-120. [151] POPESCU, ION. Gramatică și noțiuni de fonetică și vocabular. Manual pentru clasa a VI-a, București, EDP, 1980, 152 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
patul marelui suferind”, fixându-se cuprinsul plachetei, se vor fi reformulat și unele versuri, ceea ce ar explica vaga amprentă suprarealistă a celor douăzeci și cinci de poeme. Primii comentatori nu trec neobservate lipsa de coeziune și unele „reziduuri din poezia lui Sașa Pană” (Tiberiu Iliescu), identificând totuși sensibilitatea inedită din poeme ca Rugă nouă și Baladă („Din cântecul lumii nimic nu rămâne,/ Căci sorbi deopotrivă: otravă și cer;/ Pieziș îți alunecă inima-n taină/ Și sufletu-n stele rămâne stingher”), concepute în versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
principiului dezvoltării durabile și a principiului „poluatorul plătește”. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt următoarele: • Îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. • Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric in minimum 30 de județe până în anul 2015. • Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a 25 ml hidroxid de sodiu 33 %. Distilatul se prinde în 10 ml de acid sulfuric 0,1 N la care s-a adăugat indicator. Alonja refrigerentului trebuie să fie cufundată în soluția de prindere a distilatului. Distilarea are loc pană cand distilatul nu mai dă reacție alcalină față de hartia roșie de turnesol. Se titrează excesul de acid sulfuric, cu o soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N. Mod de calcul Cantitatea de azot existentă în produsul analizat se calculează
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
devine un mijloc indirect de expresie foarte frecvent în limba vorbită. 8. SUBSTANTIVIZĂRILE ÎN LIMBAJUL SPORTIV Pentru că numărul adjectivelor categoriale este mai mare în limbajele de specialitate, conversiunile acestora sunt mai frecvente și mai transparente decât în limbajul obișnuit. Gabriela Pană Dindelegan (2003c: 30-31) distinge două etape în procesul de formare a adjectivelor substantivizate prin elipsă din limbajele de specialitate: prima, de subclasificare referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
care Blecher va intra, de data aceasta nu ca martor, ci ca personaj. Blecher este privilegiat încă de la începutul debutului său literar, având o corespondență permanentă cu André Breton, Martin Heidegger (de filosofia heideggeriană fiind influențat în mod evident), Sașa Pană (pe care îl cunoaște în 1934, acesta fiind și cel care va păstra și edita opera postumă a scriitorului), Geo Bogza (pe care-l va întâlni tot în 1934, în momentul șederii sale de câteva luni la Brașov) și Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
criticilor literari pe care autoarea însăși le selecteză, pentru a sublinia oscilațiile interpretative ale operei lui Blecher într-o perioadă de aproape opt decenii. Într-adevăr, opera lui Blecher începe să fie valorizată în perioada 1967-1979, Dinu Pillat și Sașa Pană fiind cei care se ocupă de reeditarea romanelor lui Blecher. În opinia Adei Brăvescu, Ov. S. Crohmălniceanu este primul critic care rupe tăcerea, după douăzeci și cinci de ani, în cazul Blecher, dar mai mult decât atât, el este și cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 17. 34 Max Blecher, Materializări, în Corp transparent din M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, ed. cit., p. 329. 35 ,,Scrisoare către Sașa Pană", din 7 iulie 1934, după ,,Tabel cronologic" la Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., pp. 14, 15. 36,,Cu dl. M. Blecher", interviu publicat de Gh. A. Harabagiu în Rampa, 17 februarie 1937, după ,,Tabel cronologic" la Max
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu..., Sudura), Sașa Pană (Cordonul sanitar), Remus Luca (Măriuca învață carte), Eusebiu Camilar (Execuția), Mihail Sadoveanu, Ion Călugăru. O zonă de normalitate și culoare aduce proza lui Marin Preda, prin cele câteva nuvele și fragmente de roman (Moromeții). Aceasta se distinge printr-o tonalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
cerneala se tălăzuia mânioasă de cele două părți". O astfel de pată de cerneală chiar pe piele este evocată de scriitorul-lepros care scrie: "Mă chinui, mă scarpin [...] Am abcese de stil și fraza îmi dă mâncărimi. Ce grea vâslă e pana și cum ideea, atunci când trebuie să sapi cu ea, este un curent potrivnic!" (Scrisori către Louise Colet, sfârșit de octmbrie 1851). Îmbarcat în scris 415, Flaubert suspendă contradicțiile și diviziunile în imaginea unei ospitalități necondiționate și nesfârșite, deplasându-i nararea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Să recitim ce scria pe această temă Schumann, despre "dificila problemă de a ști pînă unde are muzica instrumentală dreptul să meargă în reprezentarea gîndurilor și a evenimentelor"5. "Ne înșelăm cu siguranță dacă ni-i imaginăm pe compozitori luîndu-și pana și hîrtia cu intenția jalnică de a exprima un lucru sau altul, de a descrie, de a picta. Dar să nu ignorăm influențele contingente și impresiile exterioare. Adesea, pe lîngă fantezia muzicală, mai acționează, inconștient, o idee, pe lîngă ureche
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ROMÂNĂ, publicație „pentru științe, litere și arte” apărută la București, lunar, din aprilie 1861 până în noiembrie 1863, sub conducerea lui A. I. Odobescu. Redactorii permanenți ai revistei erau A. I. Odobescu, G. Crețeanu, Radu Ionescu, D. Berindei, I. I. Fălcoianu, P. Iatropol, Pană Buescu, C. Aninoșanu, A. Gianni, Gr. I. Lahovari și N. Gr. Racoviță. Aici vor veni mulți dintre colegii de studii ai lui Odobescu, legați de societatea și de revista „Junimea română” (Paris, 1851). Cu un program în descendență pașoptistă, R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
de anumite sărbători. Despre înființarea satului nu avem date precise ci din tradiție se povestește că Domnul Ștefan cel Mare a împroprietărit cu o haliză de pământ arabil și pădure cât ține satul de lată și lungă din drumul Bârzăștilor pana in Dealul Măgure, pe luptătorul Bălescu de unde și numele satului „Bălești”. Din cauza locului descoperit locuitorii de frica năvălitorilor s-au coborât mai jos in pădure unde și au construit case din materialul aflat pe loc, iar satul a luat numele
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]
-
participării armatei române la războiul pentru independență (1877-1878). „România își are oamenii săi”, Kogălniceanu este omul de la 1859, 1862 și 1877 cel care a contribuit la modernizarea țării sale, scrie în lucrarea, Epopeea Independenței României, Gheorghe H Stoian și I. Pană. În continuarea acestor lucrări se situează și lucrarea lui Gheorghe Oancea, Independența României, Ioan Scurtu, Din lupta milenară a poporului român. În 1978, apare lucrarea lui Ion Budunescu, Diplomația românească în slujba independenței, în care se arată că atunci când războiul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mai înalte și mai cuprinzătoare", "principiile funcționale ale structurării semantice în fiecare limbă". (2) Tipologia integrală urmărește așadar să descopere conexiuni funcționale cuprinzătoare ("weitgreifende funktionale Zusammenhänge"), care motivează structuri și funcții din mai multe zone ale limbii - de la morfosintaxă si pana la vocabular sau chiar fonologie. Un exemplu în acest sens îl constituie principiul tipologic identificat de Coșeriu în limbile romanice (determinări interne pentru funcții interne și determinări externe pentru funcții externe). (3) Tipologia integrală se situează la palierul structural (nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor nu stie dinainte nici care este tipul unei limbi, nici ce tipuri / cate tipuri pot exista. Tipologia limbilor reale nu se poate construi că o matrice deductiva, deoarece tipurile: (I) sînt descoperite progresiv, printr-o cercetare funcțională coerentă, dusă pana la ultimele ei consecințe, si (ÎI) au propria lor structura și dinamica interioară, nefiind vorba de "tipuri unitare, strict omogene""137. Precizări suplimentare care configurează o concepție inovatoare asupra tipului lingvistic apar, printre altele, și în studiile Sincronía, diacronía y
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vierme 51. copac 52. pădure 53. bat 54. fruct 55. sămînță 56. frunză 57. rădăcina 58. scoarță 59. floare 60. iarbă 61. frînghie 62. piele 63. carne 64. sînge 65. os 66. grăsime 67. ou 68. corn 69. coadă 70. pana 71. par 72. cap 73. ureche 74. ochi 75. nas 76. gură 77. dinte 78. limba (organ) 79. unghie 80. picior (labă piciorului) 81. picior (gamba) 82. genunchi 83. mîna 84. aripa 85. burtă 86. mate 87. gît 88. spate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]