1,639 matches
-
de uscată, Încât părea talpa unui papuc, fusese o adevărată Înșelătorie. Să sperăm că măcar animatorii vor fi de calitate, m-au asigurat că sunt cei mai buni din Roma. Magul fusese Într-adevăr priceput. Trucurile lui cu iepurași și papagali i-au lăsat pe mititei fără suflare. — Cred mai degrabă că se află În Rusia, nu? spuse mama Carlottei, atrasă imediat de o meringă. — Poloneza mea e o femeie deosebită, gemu mama Matildei. — Dar se Îmbracă prost, Își cumpără papuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
protocol. Toată lumea aștepta ca el să inaugureze discuțiile. La Începutul toamnei era Încă destul de activ, deși când Îl conduceam din apartament până la campus, trebuia să se oprească la fiecare colț ca să‑și tragă răsuflarea. Îmi aduc aminte că stoluri de papagali coborâseră pe un pâlc de arbuști cu boabe roșii, comestibile. Se bănuia că papagalii aceștia erau descendenții unei perechi care scăpase dintr‑o colivie; Își clădiseră cuiburi lunguiețe, ca niște saci, În parcul de pe faleza lacului și mai târziu colonizaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
activ, deși când Îl conduceam din apartament până la campus, trebuia să se oprească la fiecare colț ca să‑și tragă răsuflarea. Îmi aduc aminte că stoluri de papagali coborâseră pe un pâlc de arbuști cu boabe roșii, comestibile. Se bănuia că papagalii aceștia erau descendenții unei perechi care scăpase dintr‑o colivie; Își clădiseră cuiburi lunguiețe, ca niște saci, În parcul de pe faleza lacului și mai târziu colonizaseră aleile. În adăposturile păsărești care atârnau de stâlpii de electricitate, locuiau sute de exemplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
saci, În parcul de pe faleza lacului și mai târziu colonizaseră aleile. În adăposturile păsărești care atârnau de stâlpii de electricitate, locuiau sute de exemplare. - La ce ne uităm? m‑a Întrebat Ravelstein Întorcându‑și spre mine ochii rotunzi, dilatați. - La papagali. - Bineînțeles, niciodată n‑aș fi crezut că o să văd asemenea spectacol. Și ce gălăgie fac! - Mă rog, pe aici nu erau Înainte decât șobolani, șoareci și veverițe cenușii - acum găsești prin alei ratoni și chiar oposumi - o nouă ecologie generată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mult decât m‑aș fi așteptat. Pe el, viața naturii Îl interesa prea puțin. Numai ființele umane Îi absorbeau interesul. A‑ți irosi gândurile cu iarba, frunzele, vântul, păsările sau animalele Însemna o evaziune de la Îndatoriri mai Înalte. Cred că papagalii i‑au reținut atenția pentru că nu se mulțumeau să se hrănească, ci se ghiftuiau hulpavi, or și el era un mâncău vorace. Sau așa fusese cândva. Acum mesele lui erau mai curând pretexte mondene de conversație. Serile cina În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Însemnări, să se Îmbrace, să fumeze, să iscălească cecuri. E știut că dacă nu‑ți dai singur silința să te Însănătoșești, ești un repudiat, un om sfârșit. În dimineața când Ravelstein și cu mine am nimerit peste arbuștii Împănați cu papagali care se Îndopau cu boabe roșii și vânturau zăpada, patul de spital cu triunghiul de oțel a fost demontat și mutat din dormitorul pacientului. - Slavă Cuiva, a exclamat el când patul Încărcat În lift a dispărut din raza vizuală. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
vizuală. Nu vreau să mai văd mașinăria aia În viața mea. Mergea singur - nu chiar echilibrat, dar era o Întruchipare a lui Lazăr, dacă a existat vreodată una. Te‑ai sculat din groapă și dai peste un Întreg trib de papagali verzi, niște păsări tropicale care supraviețuiesc În iarna din Midwest. Ravelstein a rânjit și mi‑a spus: - E o performanță cu un oarecare aer evreiesc. Pe urmă, deși științele naturii nu‑l interesau aproape deloc, mi‑a cerut să‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să facem un tur cu mașina, să‑i vedem. Unde‑i cartierul lor general? - În Jackson Park. Dar există o colonie mare Într‑o alee de pe Fifty‑fourth street. Dar până la urmă nu ne‑am mai dus să vedem așezările papagalilor, tuburile acelea legănătoare, stratificate, În care se cuibăreau. Pentru că data următoare când l‑am mai Întâlnit, Ravelstein m‑a anunțat că el și Nikki pleacă la Paris. - Dar ce v‑a venit? Evident pusesem o Întrebare stupidă și jignitoare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
În care ideile se dizolvă, reflectându‑se apoi sub formă de simțiri. Le duce cu el În stradă. O boare de zăpadă timpurie s‑a lăsat peste arbuștii Înalți, aceiași arbuști În care‑și făcuseră adăpost un imens pâlc de papagali - cei proveniți din perechea scăpată din colivie, și care acum Își clădiseră cuiburile lungi ca niște săculețe prin aleile laterale. Se hrănesc cu boabe roșii. Ravelstein se uită la mine, râzând cu plăcere și uimire, gesticulând pentru că În larma păsărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
făcut o grădină zoologică. Cinci luni am stat acolo, minunându-mă de grația girafei. Nu mai văzusem până atunci o girafă. Pe urmă peștii. Atât de multe forme... Știați că pisica de mare are suplețea unui covor scuturat foarte încet? Papagalii seamănă cu niște bufnițe vesele. Fuga hienelor e subtilă, aproape că nu mișcă șoldurile. Elefantul african e discret, dar nu înțeleg de ce are colții atât de mari. Toate astea m-au tulburat. De atunci, maestrul s-a închis în cămăruța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pungi de orez, borcane cu murături, condimente și conserve. Nu-mi plăcea deloc apropierea dintre atâtea domenii diferite, ca de pildă dintre igienic și culinar. Ce să caute peria de pantofi lângă cutia de fasole? Sau bolul cu mei al papagalului lângă insecticid? Din acest motiv intram cât se poate de rar în cămara alor mei, și nu mică mi-a fost mirarea când am realizat, pe la 11 ani, că pe pereții cămării taică-meu lipise o grămadă de afișe din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Alberto VázquezFigueroa PĂMÂNT VIRGIN Traducere din limba spaniolă și note de Adriana Steriopol Îl treziră papagalii din totdeauna, sporovăind în copacul din totdeauna. Privi cerul și pădurea prin zăbrelele de trestie. Din când în când, putea distinge doi fluturi urmărindu-se. Îi era de-ajuns o căutătură ca să știe că nu prezentau interes; nimeni n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un caiac șubred și începu să vâslească alene, ocolind nuferii și păpurișul. Se opri în mijlocul mlaștini și ridică padela. Picuratul apei ce se prelingea era tot ce se putea auzi în dimineața liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Papagalii de abia de se mai auzeau, ca un zvon îndepărtat; briza, foarte blândă, aducea un parfum verde-închis, de selvă virgină, dar nici un singur zgomot, nici o voce omenească, nici un huruit de mașină, nici cântece, nici râsete... Nimic. Lumea era învăluită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
căderea serii, înspre casă, cu oboseala și tristețea. Dar în selvă, acestea erau cele mai bune ore. Blândul răsărit de soare, plin de parfumuri și de o lumină atât de curată, și asfințitul, cu cerul colorat într-un roșu intens, papagalii luându-și rămas-bun de la lumina zilei și stârcii trecând spre apus, căutându-și somnul. Clipi din ochi uimit: Kano, cel cu picioarele diforme, cel cu o sarbacană nemaipomenită, se ivise în mijlocul luminișului și îl privea drept în ochi. Sări de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
drumul de întoarcere într-un infern. Grăbi pasul și ajunse la mlaștină când soarele începea să se ascundă după coroana copacilor dindărătul colibei. Cerul se colora în carmin și norii albi păreau acum un caier de bumbac îmbibat în sânge. Papagalii și curcanii sălbatici căutau un adăpost unde să-și petreacă noaptea, iar o familie de maimuțe araguatos urla, acolo în depărtare, printre arborii mari de capoc. Dădu ocol lagunei cu pas grăbit și blestemă primii țânțari care se avântaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
foarte departe - în căutarea dragostei sau a hranei, iar la venirea serii, se întorceau acasă, la copacul pe care erau în stare să-l deosebească și să-l prefere oricărui altuia. Existau arbori de tucani, arbori de curcani, arbori de papagali, arbori de maimuțe... și îi plăcea să-și închipuie că nu-i alegeau pentru fructe, ci pentru că îi iubeau cu adevărat, așa cum omul iubește orașul în care se naște, strada pe care crește, casa în care trăiește... Oare el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
facă. Există un Tratat cu yubani-i. Li s-a garantat că pământul ăsta e al lor. Sau nu-i așa? — Da, există, admise misionarul. Dar Guvernul nu pare dispus să-l respecte în continuare. S-a descoperit cupru în Masivul Papagalilor. Îl vor scoate pe șoseaua aia... — N-o să le placă yubani-lor. Îmi închipui. — Și dacă se hotărăsc să-i împiedice? — Dumnezeu știe ! Studie cu atenție o cutie de conserve. — Sparanghel! N-am mai pus în gură de mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fost ca un bâzâit de țânțar. Apoi, îi aminti de huruitul înăbușit al unui avion zburând jos, dar, încetul cu încetul, sunetul ca un „puf-puf“ devenea din ce în ce mai monoton, mai tare, mai clar. Își ridică privirea. La vărsarea râușorului, stârci și papagali se înălțau în zbor, speriați de zarva ciudată ce cotropea selva, și vreo sută de „maimuțe-păianjen“ fugiră din ramură în ramură, zbierând isterice. Minutele, secundele deveniră infinit mai lungi pe măsură ce „puf-puf“ se apropia și mai că i se putea ghici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
el, ridicând glasul peste zgomotul asurzitor al exploziilor. Încercați să vă păstrați capul la dimensiunea asta. Nu răspunse. Ambarcațiunea începuse să se rotească încet și cârmaciul acceleră la maximum, îndreptându-se spre locul de vărsare a râușorului, pe unde veniseră. Papagalii și stârcii se ridicară în zbor. Familiile de maimuțe care se întorseseră se îndepărtară din nou, zbierând furioase. Aerul curat al lagunei se umplu de un fum gros și urât mirositor. Îi văzu îndepărtându-se și privirea lui se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ploaie, nici foc, care refuza să ardă în lemnul udat ciuciulete. Selva își pierduse înfățișarea și culorile și nu era nici un alt zgomot, decât un picurat furios, și nici un alt miros, decât cel de pământ ud. Maimuțele dârdâiau pe ramuri, papagalii păstrau tăcerea, întristați, și dintre viețuitoarele junglei, doar rațele și stârcii dădeau un semn de viață. Uneori, la căderea serii, ploaia blândă se transforma în furtună și lumea părea că a înnebunit, cu trăsnete brăzdând orizontul ca niște furii strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cap: — Să fim chibzuiți, începu el. Dumneavoastră aveți dreptate și probabil că nici o colonie nu va veni să se stabilească pe aceste pământuri. Și dacă vor veni, vor pleca de îndată, peste trei ani. Adevăratul scop al șoselei este Masivul Papagalilor și adevărata ei valoare este pur extractivă. Mai departe, se va uni cu șoseaua transamazoniană braziliană și camioanele mari nici măcar nu vor trece pe aici. De la Masivul Papagalilor, minereul va fi dus în Brazilia. Făcu o pauză. După cum vedeți, yubani-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pleca de îndată, peste trei ani. Adevăratul scop al șoselei este Masivul Papagalilor și adevărata ei valoare este pur extractivă. Mai departe, se va uni cu șoseaua transamazoniană braziliană și camioanele mari nici măcar nu vor trece pe aici. De la Masivul Papagalilor, minereul va fi dus în Brazilia. Făcu o pauză. După cum vedeți, yubani-i nu au de ce să-și facă griji. Dorim doar să ne acorde dreptul de liberă trecere. — Spus în felul ăsta, pare rezonabil. Dar dumneavoastră știți că oamenii acelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
selvă, unde creșteau copaci și flori și trăiau zeci de animale... Priviți acum! Nu e altceva decât o imensă ladă de gunoi, pentru că progresul dumneavoastră nu aduce decât ambiție și căcat... Cineva, undeva, vrea să câștige milioane, smulgând din Masivul Papagalilor cuprul și, pentru asta, nu se dă în lături să porcăiască toată selva, să dea gata indieni și animale, să distrugă singura priveliște frumoasă care a mai rămas pe pământ. Și asta se numește progres! Vreți să vă spun ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ducem să le luăm. Așa spune Tratatul. Dumnezeule! Cum să-i facă să înțeleagă că nu mai exista Tratatul? Erau atât de proști! Sau era doar o naivitate? Încercă din nou: — Există ceva ce albii vor să ia din Masivul Papagalilor. De aceea construiesc șoseaua. — Masivul Papagalilor nu e pe teritoriul nostru. Nu contează ce vor să ia, dar... de ce trebuie să treacă pe aici? E drumul cel mai scurt... — Uneori, pentru noi, drumul cel mai scurt străbate teritoriul huanga, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Tratatul. Dumnezeule! Cum să-i facă să înțeleagă că nu mai exista Tratatul? Erau atât de proști! Sau era doar o naivitate? Încercă din nou: — Există ceva ce albii vor să ia din Masivul Papagalilor. De aceea construiesc șoseaua. — Masivul Papagalilor nu e pe teritoriul nostru. Nu contează ce vor să ia, dar... de ce trebuie să treacă pe aici? E drumul cel mai scurt... — Uneori, pentru noi, drumul cel mai scurt străbate teritoriul huanga, dar nu-l folosim niciodată. Așa spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]