3,343 matches
-
Boabe netede (S) Boabe cu miez galben sau verde Miez galben (Y) Petale albe sau violete Petale violete (V) Plante înalte sau pitice Plante înalte (Î) Primul tip de experiment mendelian a constat în încrucișarea a două tipuri parentale (generația parentală), deci a două linii de plante diferite doar la nivelul unui singur caracter, cum ar fi plante cu boabe netede încrucișate cu plante cu boabe zbârcite. Toate plantele generate din această încrucișare (prima generație filială, sau F1) au prezentat boabe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să existe mai multe forme alternative ale unei gene, numite alele. Mendel a explicat rezultatele sale sugerând că fiecare plantă a conținut două alele care nu s-au amestecat unele cu altele și au ramas neschimbate. În generația următoare, plantele parentale au transmis una sau cealaltă alelă în gameți, care s-au combinat apoi între ei. Această lipsă de amestecare a alelelor și separarea lor în generația următoare constituie legea segregării mendeliene. Se pot distinge două categorii de indivizi reproductivi, în ceea ce privește
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
malformații cardiace grave și retard mintal sever. Speranța de viață este limitată, o treime dintre copii murind în primul an de viață. Această anomalie apare în 90% din cazuri ex novo, doar în 10% dintre situații fiind cauzată de translocații parentale. Mai multe sindroame inițial definite clinic s-au dovedit a fi produse de microdeleții (mai mici de 4 Mb) sau mai rar de microduplicații; aceste modificări structurale ale cromozomilor nu au putut fi evidențiate decât recent, prin tehnicile de citogenetică
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
A.P. (1999). Basic Human Genetics. 2nd Edition. Sinauer Associates, Inc., Sunderland. Maximilian, C., Poenaru, L. M. și Bembea, M. (1996). Genetica clinică. Editura Pan, București, 1996. Mezei, G., Papp, C., Tóth-Pál, E., Beke, A. și Papp, Z. (2004). Factors influencing parental decision making in prenatal diagnosis of sex chromosome aneuploidy. Obstetrics & Gynecology, 104, 94-101. Nettle, D. (2004). Evolutionary origins of depression: a review and reformulation. Journal of Affective Disorders, 81, 91-102. Ogino, S. & Wilson, R.b. (2004). Review: Bayaesian analysis and
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
acea relație, în care este sigur că va eșua din nou și acest lucru i se pare de netolerat). Idealizează relația cu părinții, este incoerent și inconsistent în relatarea amintirilor despre copilărie, persistă obsesiv în afirmațiile standard pozitive despre rolurile parentale. Tinde să idealizeze copilăria, descriind-o ca sigură, minunată, dar imaginile evocate nu constituie suportul pentru protecție și îngrijire, care, de fapt, reprezintă portretul actual idealizat al persoanei în cauză. * Adultul cu atașament preocupat În copilărie corespunde unui atașament anxios
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în copilărie atașamentului dezorganizat; este impredictibil și dezorganizat în relații; face experiențe nerealiste. Speculează fără suport. Este un dezadaptat, potențial adictiv la alcool și drog, aflându-se aproape în imposibilitatea de a-și asuma rolul de partener de cuplu sau parental; în mod predictibil se poate afirma că își expune copilul la abuz sau neglijare. În cazul neintervenției determină un atașament dezorganizat și la copil; important de precizat este faptul că o intervenție de specialitate poate modifica, redirecționa tipul de atașament
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
înseamnă a avea "bariere sănătoase" care pot funcționa ca bază pentru legături sănătoase, stare de echilibru cu propria persoană și cu ceilalți. Într-un studiu realizat de Cowan, Cohn și Pearson (1996) s-a observat că interacțiunile maritale și stilurile parentale sunt corelate cu nivelul de înțelegere a experiențelor de atașament. Cercetătorii au găsit că un istoric al atașamentului sigur legat de tată este predictiv pentru un comportament extrovertit al copilului, în timp ce un atașament sigur doar față de mamă va indica comportamente
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
destin, celorlalți). Raționalizarea vizează în mod direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante și a comportamentului dezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea constă în prelucrarea preponderentă a informației traumatice izolate de conotațiile sale emoționale negative. Astfel, interacțiunea dintre temperament și stilul de disciplină parentală conduce la conturarea stilului de atașament care pare să influențeze nu doar viața de familie de fiecare zi, ci și ajustarea individului la evenimente de viață negative sau situații de criză prin recurgerea la mecanisme de coping evitative sau confruntative
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de criză prin recurgerea la mecanisme de coping evitative sau confruntative. Depistarea de timpuriu a unor trăsături temperamentale precum emoționalitatea excesivă, impulsivitatea se constituie în trăsături marker ce sugerează susceptibilitatea pentru evenimente de viață negative și vulnerabilitatea la un stil parental defectuos de disciplina inconsistentă. După cum afirmă cercetători precum Rothbart & Bates (1998), depistarea unor asemenea caracteristici se dovedește a fi foarte importantă pentru intervenție sau chiar prevenție ce vizează impiedicarea structurării dizarmonice a personalității și, în consecință, recurgerea la mecanisme dezadaptative
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu caracter educativ din cadrul Programului „Școala părinților”: Stadiile de dezvoltare ale copilului - nevoi specifice pentru fiecare etapă de vârstă; Despre copiii cu cerințe educative speciale Copilul cu probleme de adaptare școlară Ce este imaginea și stima de sine? Calitățile/obligațiile parentale Cum ne văd copiii?!? Pot fi copiii noștri mai creativi? Educația părinților În situații de risc Complexul de inferioritate Stil de viață sănătos Despre pedeapsă și recompensă Disciplina pozitivă Copilul trist, timid, fricos, agresiv... Educația sexuală - cine? ce? când? unde
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
interne a întreprinderii se prezintă ca o constantă importantă a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar în favoarea tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu mai este astăzi exclusiv managerială, cât ghidată de căutarea tărâmurilor îndepărtate propice investițiilor fructuoase. Totuși, ele sunt retraduse în Occident de noile tematici ale "încrederii" drept
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
printre altele (asupra căruia se concentrează permanent și exclusiv atenția, voind parcă să le mascheze pe celelalte). Înmulțirea formelor de muncă (salariată sau non-salariată) și de non-muncă (șomaj, formare, prelungirea studiilor, pensionări și pre-pensionări, dar și timpul parțial și alocațiile parentale, ocupațiile benevole etc.)125 este un fenomen care afectează diferit grupurile sociale și categoriile, în funcție de competențe, calificări, caracteristici sociale. El are loc într-un context de liberalizare parțială a legislației muncii și de prăbușire a sindicalismului, dar și de decalaj
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o formă de opoziție față de forțele constrângătoare și rareori precizate sau denunțate ale terorismului relațional care bântuie, se impune și își lasă amprenta sub forme diverse și subtile sau izbucnește în variantele violente, atât în relațiile apropiate, intime, conjugale sau parentale, cât și în contexte mai largi, în relațiile profesionale sau sociale" (p. 117). Se întâmplă însă frecvent sau conjunctural să ne lăsăm furați cu bună știință de propriile noastre capcane, de propriile "minciuni sincere"4. În atari condiții, eroismul în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în care i s-a schimbat comportamentul de-a lungul timpului. Din păcate, părinții nu sunt întotdeauna exacți în evaluarea copiilor lor. Percepția lor despre starea copilului poate fi influențată de simptomele lor de psihopatologie și de stima de sine parentală, așteptările pe care le au din comportamentul copiilor și discordia în căsătorie. Într-adevăr, părinții își aduc copiii pentru evaluare și tratament pe probleme psihologice în vederea găsirii unui tratament pentru ei înșiși. Părinții pot fi, de asemenea, sursa problemelor psihologice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la activități sexuale; * folosește arme în dispute; * inițiază des dispute fizice. De la tulburări de conduită la delicvența juvenilă nu este decât un pas. Este o tulburare în esență de natură socială, unde trebuie să ținem cont și de influența modelelor parentale (se relevă existența unei corelații între copiii cu această tulburare și profilul de personalitate al părinților biologici, comportament antisocial, antecedente penale sau condamnări pe linie criminalistică a rudelor biologice). Relațiile disfuncționale timpurii dintre părinți și copil duc la deficit ulterior
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
împotrivea ascetismului necesar pentru transmiterea cunoștințelor, provocând o "înfrângere a gândirii", cum o numea, într-un pamflet celebru, cel mai cunoscut reprezentant al acestui curent, un alt filosof mediatic, Alain Finkelkraut (1987). Discursul despre decadență pornește de la o presupusă insuficiență parentală, iar dominanta constă în acuzarea părinților și a lipsei de repere, cum tinde s-o impună un joc de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar fi incapabilă să socializeze din pricina unor dificultăți psihologice și sociale de interiorizare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
inepuizabili când vorbesc despre "proasta educație", dacă nu chiar lipsa de educație, primită de copii. Acest fapt nu este specific doar Franței. Astfel, într-un document administrativ din Africa, deja citat (Republica Guineea, 2003), găsim următoarea analiză 31: Slăbirea autorității parentale și criza valorilor noastre "Familia este nucleul fundamental al oricărei societăți. Stabilitatea ei poate garanta dezvoltarea armonioasă și echilibrată a societății. De aceea ocrotirea acestei entități ar trebui să fie preocuparea majoră a tuturor. Din nefericire, astăzi, desigur, din cauza multiplelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Capul familiei nu mai e decât o umbră aceea ce era. Copiii își dictează propriile legi, însoțite de amenințări pe care le-au deprins bine în anturaje nesănătoase. Aceste condiții nefavorabile dezvoltării vreunui om nu sunt decât rezultatul unei neglijențe parentale evidente, care întunecă viitorul copilului. Astfel, în loc să meargă la școală ca să învețe și să fie un bun exemplu, copilul se distinge prin mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
permite conceptualizarea formelor de stres ca tranzacții între individ și mediul său. Acest model respinge ideea potrivit căreia competența socială și școlară a copilului este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, precum influența educației parentale. Modelul tranzacțional concepe dezvoltarea umană mai degrabă din unghiul apariției factorilor care pot fie să sporească (factori de risc), fie să reducă (factori protectori) probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament". Pe scurt, această abordare este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comportamentale crește considerabil odată cu asocierea mai multor factori de risc. De exemplu, un copil care trăiește într-un cartier defavorizat nu are un risc de vulnerabilitate mai mare decât al altui copil, decât dacă se cumulează alte probleme, în relațiile parentale sau în relațiile cu colegii și mediul social și școlar. La urma urmei, abordarea tranzacțională a factorilor de risc nu se bazează oare, mutatis mutandis, pe același soclu epistemologic ca și cea a interacționismului simbolic: construcția reciprocă a personalității și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
influența fiecărui factor de risc poate fi examinată individual, nu trebuie să pierdem din vedere că acești factori interacționează, vulnerabilitatea genetică fiind accentuată de prezența conflictelor în familie, de riscurile perinatale, sărăcia familiei și a comunității, un atașament nesigur, abilități parentale inadecvate etc.". Sunt examinate cinci categorii de factori de risc, pe care le vom relua apoi într-un tabel recapitulativ (tabelul 14). Factorii de risc individuali Categoriile de factori individuali testate cel mai frecvent sunt: problemele legate de complicațiile natale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu un fel de "poliție a familiilor". Până atunci, și în acest caz numeroasele sinteze pe care le utilizăm prezintă o largă convergență în analiză: factorii familiali cei mai predictori ai delincvenței juvenile sau ai tulburărilor de comportament sunt: criminalitatea parentală (deși, conform meta-analizei lui Hawkins et al., studiilor pe acest subiect încă le lipsește consistența), maltratarea și abuzul sexual al părinților, lipsa de interes și implicare a părinților pentru activitățile școlare sau cele din timpul liber ale copiilor. Invers, fapt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în activitățile școlare, dublată de o bună cooperare cu dascălii, este unul dintre cei mai importanți factori de protecție. Când cele două mari instanțe de socializare colaborează, ele creează un fel de "cerc virtuos", spre marele beneficiu al copiilor. Stilul parental este și el un bun predictor: stilul parental represiv și autoritar este considerat în unanimitate drept unul dintre cei mai importanți predictori ai violenței copiilor (Dumas, 1999; Kazdin, 1995, de exemplu). Potrivit lui Aguilar et al. (2000), pedeapsa corporală este unul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu dascălii, este unul dintre cei mai importanți factori de protecție. Când cele două mari instanțe de socializare colaborează, ele creează un fel de "cerc virtuos", spre marele beneficiu al copiilor. Stilul parental este și el un bun predictor: stilul parental represiv și autoritar este considerat în unanimitate drept unul dintre cei mai importanți predictori ai violenței copiilor (Dumas, 1999; Kazdin, 1995, de exemplu). Potrivit lui Aguilar et al. (2000), pedeapsa corporală este unul dintre cei mai mari predictori ai criminalității la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
copiilor (Dumas, 1999; Kazdin, 1995, de exemplu). Potrivit lui Aguilar et al. (2000), pedeapsa corporală este unul dintre cei mai mari predictori ai criminalității la vârsta adultă, în mult mai mare măsură decât permisivitatea, care este totuși un factor influent. Stilul parental care alternează rigiditatea și indiferența este un factor de risc, ca și conflictele intrafamiliale. Divorțul și separarea nu par să fie predictori la fel de importanți, nu mai mult decât o boală mintală a părinților, dar acest aspect este mai puțin documentat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]