2,639 matches
-
rațiunii istorice (Sartre și Benjamin), fie la invenția narcotică a unei sublimități sterile (Lyotard și Deleuze). Ambele propuneri - atât cea politică, cât și cea culturală - instrumentalizează sensibilitatea creștină față de problema „nedreptății” și a „marginalilor”. Cu toate acestea, răspunsurile reprezintă o parodie a binelui, rămânând la antipozii tradiției teologice ortodoxe. Violența dialecticătc "Violența dialectică" Prima soluție este cea a cinismului marxist. Dacă pentru Hegel răspunsul la scandalul violenței ținea de reconcilierea speculativă a tezei cu antiteza printr-o formulă de extracție gnostică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
apărut inițial într-o formă succintă sub un titlu mai optimist. „Ultima instanță: teologia” a fost tipărit în volumul îngrijit de Radu Carp (ed.), Un suflet pentru Europa - Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Editura Anastasia, București, 2005, pp. 110-144. • „Parodia binelui și frumusețea întregită” a apărut inițial în revista Idei în dialog III (mai 2006), nr. 20, pp. 32-34. • „Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei”, Idei în dialog III (septembrie 2006), nr. 24, pp. 14-15. Toate textele din Gramatica Ortodoxiei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Invenția seculară și seducția puterii 206 Cinismul machiavellic și „Providența” oarbă 209 Funcționalismul german sau forța tradiției protestante 212 O stângă îndreptățită? 217 Eliberarea teologiei 221 Mareea nihilistă 224 Imprudenta iubire divină 232 Altera civitas 235 Epilogul poeziei 241 VII. Parodia binelui și frumusețea întregită 246 Oportunismul egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus victor 253 Vertebre patristice 256 Violența dialectică 259 Sublimul dezafectat 263 Bucuria vederii 267 VIII. Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei 271 Triumful echivocității 271 Principiul ambiguității 272
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de real cât spiritul trăind în real.346 Pentru fidelitatea, claritatea și totalitatea poeziei în raport cu realul pledează și Simona Popescu. Ea crede într-un limbaj natural al poeziei, neviciat de literatură sau, mai exact, care să discrediteze literatura, prin ironie, parodie și resemantizare, ajungându-se în cele din urmă la o nouă structură valorică a existenței: Poezia realului nu înseamnă, cum ar putea crede cineva, transcrierea aseptică, neimplicată, a ceea ce se vede, înregistrarea banală a faptelor banale, nu înseamnă nici transcriere
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
figură autobiografică, o mască grav-comică în spatele căreia scriitorul și-ar disimula propriile gânduri și sentimente. Ceea ce ni se pare însă mai semnificativ este împrejurarea că Mircea Ivănescu reușește să suprapună, ca nimeni altul, peste această autoparodie narcisică un fel de „parodie onorifică la adresa unor opere de poeți îndrăgiți ca, ca T.S. Eliot și Ezra Pound”363. Este semnificativ totodată că, pentru a ni-l prezenta pe mopete, autorul are nevoie de spații vaste, de zeci și zeci de pagini (ar fi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
revista Contemporanul. „Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune”380, nota criticul în legătură cu metoda de creație a tânărului - pe atunci - scriitor, care tocmai debutase cu un volum de parodii intitulat, nu fără (auto)ironie, Singur printre poeți (1964) și pregătea cea dintâi carte de Poeme ce avea să apară în anul următor. În plus, a avut o pondere decisivă în accelerarea acestui proces și descoperirea de către scriitor a unei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în pătuiag, stând în capul oaselor, însă nu este în stare să-și amintească dacă acesta i-a proorocit ceva și nici măcar dacă era îmbrăcat „în razele alea bune sau alea de purtare”. Este aproape de prisos să mai precizăm că parodia vizează aici „o întreagă poezie mistică, atentă la semnele, misterele și eresurile populare”390. Sunt apoi numeroase secvențele în care întâlnim imaginea copilăriei fericite, lipsite de griji, răsturnată carnavalesc, într-o mișcare parodică de proporții. În Micul lord, de exemplu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Într-un pamflet. C.A Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face o filozofie a fatalității sexului, scuzînd inconsecvența femeii. Există, lîngă o pasionalitate de tip trubaduresc, și puțină parodie În versurile: „Tu-mi ziceai o dată cum pîn’la moarte Dragostea ta toată mie-mi vei păstra; M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate, Astfel merge lumea, nu e vina ta. Tu-mi ziceai odată, ah! al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trotuar. Tot Smărăndache nara anecdota, încît sunt de admis unele înfloriri. Esențialul este că se răspândi fulgerător vestea că Sultana a descoperit un "Alfredo veritabil". Anecdota se debita cu râsete și în salonul Pomponeascăi, care se simți indirect atinsă de parodie, întrucît avea și ea "un veritabil Salvator Rosa". Sultana se verifică și geloasă. Demirgian, dată fiind poziția intolerantă a soției sale, socoti că-i îngăduit a căuta distracții extraconjugale. Într-o zi Sultana îl surprinse cu o domnișoară, după aparență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă se poate spune așa, inventîndu-și un interlocutor sau căutîndu-l printre "ascultători" (vorbindu-i Erminiei ca și când ar redacta un tratat de "erotologie"; glosând despre câinele său Ștolț, cu amare observații preluate, parcă, din reflecțiile "mizantropului" etc.). Ca și în cazul parodiei (o asociere anapoda a unor elemente definitorii în ordine morală), "mimul" lui G. Călinescu (aici Ioanide), acceptă dialogul ca un mijloc, convențional de fapt, pentru a comunica și a exprima sensuri grave. G. Călinescu Balzacian prin construcție și formulă epică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în considerare excepția Calului Dracului, fantasticul este, în mod paradoxal, puțin prezent în basme. Dacă lăsăm totuși la o parte o traducere după Perrault, publicată în Convorbiri critice din 1908 și reluată în Schițe nouă, precum și neclasabilul Kir Ianulea ori parodia Dădămult, mai dă-dămult, Caragiale a publicat începând din 1894 Poveste - imitație (Vatra din 1894) și Mama (Universul din 6 martie 1909). A lăsat în manuscris Abu Hasan și o Poveste neterminată. Caragiale le-a inclus pe amândouă în volumul Abu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ne uităm deplin sub zdreanța de purpură ce o pun ei pre profunda lor mizerie și să vedem cum faptele concrete izbesc în față acele abstracțiuni statistice ce ei le prezintă lumei și cum toată viața lor publică e o parodie. - Cele șasesprezece milioane de unguri cu care înșeală Europa sunt o minciună. Și cine nu-și aduce aminte cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încît bieții locuitori nemțești nu știau în urmă cum îi cheamă. Astfel, cu aparența
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
această idee. Chwedalla are intențiunea de a merge cât de curând în persoană la Constantinopole, spre a grăbi treaba la fața locului. [27 august 1876] {EminescuOpIX 502} {EminescuOpIX 503} {EminescuOpIX 504} {EminescuOpIX 505} CREZUL BEȚIVILOR Nu-i lipsită de originalitate parodia crezului ce o publicăm mai la vale și care-i demnă de vestitul Leonat, a cărui vorbiri cu haz au făcut pe părinții noștri să râdă și să petreacă cu cea vreme. Cine din cei mai bătrâni nu cunoaște pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu dezinvoltură, îi acuză de viciu.324 Reproduce în vorbirea ei aceste blamări misogine asupra sexului slab și astfel oferă o parodie spirituală, expresivă, care subminează autoritatea numelor pe care le folosește în exemplificările date.325 „Autoritatea împotriva căreia se revoltă nu este a unei singure persoane, nu există în viața ei un stăpân tiran, așa cum se întâmpla în destinul Grizildei. Târgoveața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dominantă (avem un raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad. n.) 577
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
202. 682 Ibidem, p. 203. 683 Ibidem, p.201. 684 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 141. 685 Dan Duțescu, comentariu introductiv în Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 186. 187 mai mult decât o imitație, o pastișă, și se îndreaptă spre parodie, negreșit autorul englez a compus opera cu intenția de a satiriza. Tot ce aparent este sacrificiu și iubire devotată în comportamentul celor zece femei descrise, se dovedește, la o analiză mai atentă, pasiune oarbă, lipsă de discernământ și de măsură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cunoștințe, iar preotul venea în fiecare seară și „citea stâlpii”. Priveghiul era un prilej de evocare a figurii celui trecut în neființă, dar uneori și de așa numitele „jocuri de priveghi” practicate de tineri: „Învierea mortului”, „Popa a dus calul” (parodie după slujba de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu este rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu dezinvoltură, îi acuză de viciu.324 Reproduce în vorbirea ei aceste blamări misogine asupra sexului slab și astfel oferă o parodie spirituală, expresivă, care subminează autoritatea numelor pe care le folosește în exemplificările date.325 „Autoritatea împotriva căreia se revoltă nu este a unei singure persoane, nu există în viața ei un stăpân tiran, așa cum se întâmpla în destinul Grizildei. Târgoveața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dominantă (avem un raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad. n.) 577
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
202. 682 Ibidem, p. 203. 683 Ibidem, p.201. 684 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 141. 685 Dan Duțescu, comentariu introductiv în Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 186. 187 mai mult decât o imitație, o pastișă, și se îndreaptă spre parodie, negreșit autorul englez a compus opera cu intenția de a satiriza. Tot ce aparent este sacrificiu și iubire devotată în comportamentul celor zece femei descrise, se dovedește, la o analiză mai atentă, pasiune oarbă, lipsă de discernământ și de măsură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spargă lemne. În Bietul Ioanide mai apare un personaj sportiv, un armean, amator de motocicletă, mijloc de transport desigur inedit în Bucureștiul anilor 1930-1940. În aceiași ani, pe motocicletă se deplasează și Aristide, primarul din Siliștea-Gumești. Topârceanu dedică automobilului o parodie după Minulescu, cu observația finală: „Degeaba, te face marț aeroplanul!”. Ce-i drept, avioanele începeau să se înalțe iar unele personaje chiar le pilotează. Fred Vasilescu are mijloace materiale pentru a poseda un avion personal cu care încearcă recorduri aeronautice
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
gornistul să „sune de popă”, apoi, în lipsă de semnal acreditat, să sune de mort și de masă pentru a-l chema. Acela tot nu vine și Moș Teacă se slujește de baionetă ca de o cruce și rostește o parodie de rugăciune. Cum să te mai miri de necredința oamenilor? G. Călinescu, arhitecții și constructorii Orașul. N-avem încă orașul. Ioanide Autorii români au o slabă priză la decorul arhitectonic. Preocupați de zguduiri ale conștiinței peronajelor, acești făuritori de destine
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
2007, publică în revista “Elanul” nr.66 din august 2007, editată de Asociația culturală “Academia Rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez” din Giurcani Găgești, județul Vaslui, propria-i descoperire că, întro poezie de George Topârceanu - “ În loc de prefață” la ciclul “Parodii originale” se află cea mai frmoasă prezentare literară al 436 unui golf de cuvinte, reproducând-o: Tu nu nțelegi, Zoice, rîsul meu... Într-un oraș, din asfințit, departe, Cu mult negoț și știitori de carte, Trăia pe vremuri un bătrân
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vizuale”. On Writing Well, William Zinsser. Un model perfect pentru ceea ce predică: o scriere pe care o înțelegeți în momentul în care o citiți. Cat’s Cradle, Kurt Vonnegut Jr. (Leagănul pisicii, Editura Polirom, Iași, 2004). Obraznică, la propriu - o parodie religioasă -, și, probabil, cea mai limpede carte scrisă vreodată, fiind și printre cele mai antrenante. • Arta povestirii Cat’s Cradle, Kurt Vonnegut, Jr. Vezi mai sus. Urmăriți cum face autorul - cum, printre alte lucruri, îi intrigă pe cititori cu privire la ce
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
menționez doar pe Mihai Ștefan (Poiată) și Vitalie Ciobanu, îi conține și pe poeții Nicolae Popa, Vasile Gârneț si Vlad Neagoe. Proza acestor autori se distinge prin inserțiuni culturale și livrești, printr-o alternanță de planuri narative cu elemente de parodie și bri(colaj) textual. Dar marile proiecte epice urmează încă să apară. S-ar putea să avem surpriza și altor cărți de proză semnate de poeți, care, judecând după publicațiile lor din presă, înclină să creadă că proza constituie adevărata
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]