1,237 matches
-
celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918) stă sub semnul Națiunii, istoria contemporană a țării este ombilical legată de Partid. Destinul social-național românesc se desfășoară sub pavilionul partinic, fiind de fapt opera PCR. Chiar dacă oficial a fost înființat în 1921, rădăcinile Partidului sunt coborâte până în prima parte a secolului al XIX-lea. Partidul își lucrează biografia instituțională. Apariția Partidului Comunist Român nu mai este prezentată ca o creație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a socialismului, ca alternativă proletară la panteonul național, acesta din urmă fiind supusă destructurării sistematice. Odată cu hibrizarea doctrinară care a dus la evoluția înspre național-comunist, vechiul panteon al personalităților cultural-politice care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care i-a străbătut viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu doar de lentoare, ci chiar tărăgănată de instinctul conservator al elitei politice. În miezul evenimentelor tulburătoare din decembrie 1989, garnitura membrilor revizioniști ai PCR, marginalizați în cadrul structurilor centrale partinice, s-au organizat în Frontul Salvării Naționale (FSN), reușind să se erijeze ca portavocea politică a revoluției. Istoriografia recentă nu a reușit încă să lămurească maniera exactă în care FSN a reușit să acapareze revoluția, cert este însă că această
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care legea din 1968 îl exprima sub necesitatea învățământului de a modela "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste" iar legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului educativ. Art. 11, al. 1, consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului educativ. Art. 11, al. 1, consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice", în timp ce al. 2 interzice orice formă de prozelitism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
raport cauză-efect între reprezentarea proporțională și sistemul multipartidist fragmentat. Este posibil să afirmăm că proporționalitatea tinde să fotografieze configurația unui sistem de partide, și deci multipartidismul acolo unde deja există. Este posibil, totodată, să afirmăm că proporționalitatea nu descurajează fragmentarea partinică, care este, totuși, rezultatul condițiilor politico-partinice și socio-geografice și, apoi, fotografiată, apărată și cristalizată prin acel sistem electoral. Ținînd seama de ceea ce am afirmat pînă acum, nu este cazul să afirmăm că sistemele de reprezentare proporțională constituie cauza sistemelor multipartidiste
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
scris împreună cu Lipset), va putea arăta că: "Sistemele de partide din anii '60 reflectă, cu puține, dar semnificative excepții, structurile clivajelor din anii '20. Aceasta este o caracteristică fundamentală a competiției politice în occident în epoca "societății de consum": alternativele partinice și, într-un număr apreciabil de cazuri, chiar organizațiile de partid, sînt mai vechi decît majoritatea electoratelor naționale. Pentru majoritatea cetățenilor occidentali, partidele active fac parte din panorama politică încă din copilărie, sau cel puțin de cînd se află în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politicilor și satisfacerii așteptărilor. Astfel încît cazul cel mai interesant din punct de vedere analitic și politic îl constituie cel al coalițiilor subdimensionate sau private de o majoritate absolută de locuri în parlament: guvernele minoritare. Guverne minoritare De ce alți actori partinici și parlamentari ar accepta guvernarea unui singur partid sau, eventual, dar mai rar, a două partide -, ceea ce ar presupune însușirea tuturor funcțiilor și resurselor de care dispune un guvern, dacă acel partid sau acea coaliție sînt subdimensionate, adică nu se
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să-și impună controlul asupra întregii puteri politice; 3) bazîndu-și pretențiile de legitimitate pe succesul electoral [Katz 1987, 8]. Partinitatea societății Trebuie amintit că party government de care se vorbește caracterizează situații de competiție democratică între o pluralitate de actori partinici. Așadar, "controlul asupra întregii puteri politice" se referă la puterea specific politică, este strîns și democratic legat de victoria electorală și rezistă numai atîta timp cît partidul rămîne la guvernare, deci pe o perioadă de timp limitată. Odată definite condițiile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
al sistemului de partide, al culorii guvernelor. Dimpotrivă, ar fi, în primul rînd, rezultatul variabilelor socio-economice. S-a afirmat că, în aceeași măsură cu disponibilitățile de resurse, sau cu dezvoltarea economică, sistemele politice diferite prin structura instituțională și prin poziția partinică, vor realiza politici publice asemănătoare. Analizele empirice comparative, desigur foarte dificile, au fost efectuate, pe de o parte prin raportarea la sistemele welfare, pe de altă parte, prin raportarea la răspunsurile la ceea ce apare drept criza de guvernabilitate din anii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să examinăm tabelul 9.2. care surprinde caracteristicile regimurilor autoritare, totalitare, post-totalitare și sultanice. Tab. 9.2. Caracteristicile fundamentale ale regimurilor nedemocratice Regimuri autoritare totalitare post-totalitare sultanice Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership limitat mentalitate minimală fondator inexistent rigidă puternică răspîndită carismatic partinic energent consumată ritualică birocratic colegial dispărut arbitraritate manipulată personalizat Sursă: Adaptare după Linz și Stepan [1996, 44-45]. Referitor la regimurile post-totalitare, contribuția lui Linz și Stepan este foarte originală. În mod indirect, prezentarea și analiza lor constituie o ripostă la adresa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
până atunci, părea a considera prioritar conținutul ideatic, lăsând în planul al doilea caratele exprimării artistice, și-a părăsit punctul de vedere, obligat de evidenta precaritate a producției artistice din epocă și de debilitatea faptului de cultură subordonat trâmbițatei orientări partinice. Operează, ades, cu jumătăți de adevăr dar și așa era primejdios pentru acei ani! Ralea a fost printre primii care l-au arătat cu degetul pe impostorul Roller, a protestat față de scoaterea din institute a personalităților științifice marcante (Iorgu Iordan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dintre anii 1997-2000 și pînă în prezent. Nu ne propunem, însă o abordare exclusiv din această perspectivă pe care o considerăm în discuția de față extra-didactică, ci vom semnala acolo unde se impune orientarea ideologică fundamentală și declarată a caracterului partinic al lucrării, încercând să izolăm în contextul discuției aceste aspecte de caracterul pur științific și didactic al lucrării. Totuși nu putem ignora total, această realitate supraordonantă, mai ales pentru că ignorarea acestui aspect ar însemna a nu recunoaște existența unei influențe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de cercetare și predarea unei limbi literare cu datoria patriotică. Este de așteptat, deci, ca toate metodicile universitare să se axeze și ele pe aceleași baze de discuție. Atât disciplina, cât și paradisciplina sînt abordate de acum dintr-o perspectivă partinică și angajantă. înainte de analiza propriu-zisă a lucrărilor din această perioadă, observăm că acestea sînt clasificabile în trei clase distincte: a. lucrări care tratează ambele mari compartimente ale limbii: didactica limbii și didactica literaturii (statistic acestea sînt în număr de 12
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la care a recurs pentru a fi ales: „Găseste-mi, mă-nțeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la «Răsboiul»...”. Grupul lui Cațavencu, potrivit relatării - detaliate, Ținând seama de faptul că Pristanda surprinde prin fereastră tabloul Întrunirii opozanților - polițaiului Întreține o anume complicitate partinică și creează un climat de gașcă prin jocul de cărți. Au jucat stos, atmosfera e Încinsă, de Întrunire amicală Între bărbați, bazată pe simpatii politice: „PRISTANDA: [...] Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cu fosta nevastă a lui Albert Gudurău, fecior de ex-senator și nepotul unui ex-deputat) și Gudurăi, membri marcanți ai partidului aflat În opoziție. Pricina neînȚelegerilor e, așadar, o femeie. Peste ițele Încâlcite ale unor daraveli matrimoniale destrămate se suprapun diferențele partinice, interesele politice. Atenaisa, reorientată sentimental, divorțeză, Gudurăii refuză să restituie averea-zestre (paraferna), divergențele se transformă Într-un conflict alimentat de orgolii și scandaluri. Scena e târgul de provincie moldav, confruntările nu Țin de culise, firesc din moment ce sunt personaje importante În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
realizarea sarcinii puse de tov. Gheorgiu și C.C. de a desființa cartelele. Tovarășă Ana, n-ați răspuns ce înseamnă aceste convorbiri laterale, nepatinice, cu Vasile Luca și Teohari Gerogescu? Convorbiri de acestea ați avut și înainte. Este aceasta o metodă partinică? Eu nu pot să spun ce ați vorbit, nu am de unde să știu, dar analizez faptele și convingerea mea este că ați avut relații antipartinice cu Luca și Teohari de mai mulți ani, că Dv. ați mers pe linia constituirii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și a legalității revoluționare", respectiv "violarea principiului conducerii colective a partidului" și "acumularea unei imense și nelimitate puteri", utilizată, odată cu trecerea anilor, tot mai discreționar și abuziv (Hrușciov în Jacobs: 1979, 162). Inițiativa prim- secretarului PCUS era însă limitată și partinică deopotrivă. Limitată, deoarece "privea doar crimele comise împotriva partidului (nu și a societății, n.m.) și numai după 1936 (mai degrabă 1934, an în care s-a desfășurat al XVII-lea Congres al PCUS, n.m.)" (Pop: 2002, 50), adică după declanșarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Congres al PCUS, n.m.)" (Pop: 2002, 50), adică după declanșarea Marii Terori; ori, se știa fără urmă de îndoială că și înainte de această perioadă avuseseră loc lupte pentru putere și "reglări de conturi" în PCUS care se soldaseră cu crime. Partinică, datorită faptului că destalinizarea avea implicații politice benefice pentru Hrușciov, permițându-i să discrediteze vechea gardă post-revoluționar leninistă care îi obstrucționa accesul spre obținerea unui grad de putere cât mai ridicat. Neintrând în cercul intim al lui Stalin decât după
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
membrilor de partid pe care ajunsese să îi considere indezirabili. De asemenea, în planul relațiilor internaționale îi era reproșată "afacerea iugoslavă" care, în optica lui Hrușciov, "nu conținea nici o problemă care nu ar fi putut să fie soluționată prin discuții partinice între tovarăși". Pe cale de consecință, "ar fi fost complet posibilă prevenirea rupturii relațiilor cu acea țară. Asta nu înseamnă", continua Hrușciov, "că liderii iugoslavi nu au făcut greșeli sau nu au avut lipsuri. Dar aceste greșeli și lipsuri au fost
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]