KorAP: Find »[drukola/base=pasibil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...50 >

1,235 matches

Corola-website/Law/89458_a_90245

cazul unei anchetei anti-subvenții beneficiile sunt examinate în corelație cu totalul exporturilor pentru toate produsele și toate destinațiile, conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază și a "Ghidului pentru calculul volumului de subvenție în cazul anchetelor taxelor vamale pasibile de măsuri compensatorii" (denumit în continuare "Ghidul de calcul")4. (18) GI și nouă dintre producătorii exportatori au mai argumentat că Comisia ar fi trebuit să examineze dacă a existat de fapt o restituire suplimentară a taxelor vamale pe materiile

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
producție care sunt consumați efectiv în procesul de producție și nici verificarea sistemului dacă acești factori de producție au fost efectiv importați. (22) GI și nouă producători exportatori au considerat că Comisia a apreciat incorect valoarea creditului licenței DEPB ca pasibilă de măsuri compensatorii în locul valorii nete la vânzare a licenței. O societate a precizat că taxele achitate pe vânzarea licenței trebuiau scăzute din suma totală a subvenției. (23) Conform prevederilor actuale aplicabile DEPB, o societate care a obținut licențele poate

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
ancheta privind barele șlefuite din oțeluri inoxidabile. (25) Comisia a aplicat aceeași metodologie ca în procedura utilizată în industria producătoare de antibiotice 5 și barele de oțel inoxidabil 6. Conform art. 7 alin. (2) din regulamentul de bază, volumul subvenției pasibilă de măsuri compensatorii a fost determinat prin repartizarea valorii subvenției totale la nivelul exporturilor totale. Deoarece subvențiile de export nu aveau legătură cu exportul produsului în cauză ci cu toate exporturile societăților, Comisia a considerat adecvat să utilizeze această metodologie

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
export nu aveau legătură cu exportul produsului în cauză ci cu toate exporturile societăților, Comisia a considerat adecvat să utilizeze această metodologie. Recurgerea la această metodologie nu a avut drept consecință contabilizarea dublă a beneficiilor care fuseseră deja calculate ca pasibile de măsuri compensatorii în cazul barelor de oțeluri inoxidabile, deoarece subvențiile au fost repartizate pe ansamblul exporturilor. (26) Una dintre companii, Raajratna Metal Industries Ltd, a contestat metodologia utilizată de către Comisie pentru calculul beneficiului în cadrul sistemelor PBS și DEPB. Aceasta

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
pe baza perioadei medii utilizate de producătorii exportatori indieni care au cooperat. Acest mod de procedură este conform art. 7 alin. (3) din regulamentul de bază care precizează că dacă subvenția poate fi raportată la achiziționarea bunurilor fixe, valoarea subvenției pasibilă de măsuri compensatorii se calculează prin distribuirea subvenției pe o perioadă care reflectă amortizarea normală a bunurilor de capital din industria în cauză. În lumina acestor prevederi, nu este corect să se utilizeze perioada de amortizare comunicată de această societate

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
această societate a depus o copie după declarația de impozit pe venit, demonstrând că nu a profitat de nici un beneficiu în cadrul acestui sistem. În consecință, marja de subvenție pentru Drawmet Wires Ltd este modificată la 8,5%. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (33) Luând în considerare concluziile definitive de mai sus, pe baza diferitelor sisteme, volumul măsurilor compensatorii stabilit pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Carnet de conturi DEPB EPCGS Impozitul pe venit Total Drawnet Wires 1

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
plus, o societate care produce năvoade de pescuit și sârme din oțeluri inoxidabile gestionează resursele financiare și contabilitatea celor două sectoare separat. (46) Pe parcursul anchetei, s-a constatat că producătorii exportatori de sârme din oțeluri inoxidabile au primit un împrumut pasibil de masuri compensatorii, după cum admite GC, specific industriei năvoadelor de pescuit. Se consideră irelevant faptul că sistemul în discuție nu este specific pentru industria producătoare a produsului supus anchetei, atâta timp cât programul este specific ca atare și beneficiile au legătură cu

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
științei și tehnologiei (STPF)(d) (49) GC a susținut că aceste programe constituie un ajutor în activitățile de cercetare în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. (a) din Acordul ASCM și nu poate fi acționat în justiție și nici nu este pasibil de măsuri compensatorii. În plus, dezvoltarea tehnologică și promovarea științei și tehnologiei constituie criterii obiective și neutre, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. (b) din Acordul ASCM, iar programele sunt în general la dispoziția tuturor sectoarelor industriale, care investesc

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
corespunzătoare la volumul subvenției pentru societatea în cauză. (53) GC a susținut că, din moment ce împrumuturile EXIM-EC (preexpediție), EXIM-SM și EXIM-FIC au fost acordate la rate superioare celor plătite efectiv de EXIM pentru fonduri, împrumuturile EXIM-CE, EXOM-SM și EXIM-FIC nu sunt pasibile de măsuri compensatorii. În plus, s-a susținut că nota de subsol 5 a art. 3 alin. (1) lit. (a) a Acordului ASCM precizează că măsurile prevăzute în anexa I neconstituind subvenții de export nu vor fi eliminate în temeiul

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
consumați în produsul exportat pe perioada anchetei. (64) Ca răspuns la aceste argumente, se consideră că, din motivele explicate mai sus, plățile efectuate în cadrul sistemului de rambursare forfetar constituie donații bazate pe rezultatele la export și sunt deci specifice și pasibile de măsuri compensatorii în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (a) din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator deoarece el a

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
din regulamentul de bază. În plus, este irelevant dacă folosirea unui sistem de restituire a taxelor vamale legal ar fi fost mai avantajos pentru producătorul exportator deoarece el a ales să beneficieze de avantajele unui sistem care constituie o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (65) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul exceptării și reducerii de taxe fiscale (TERCL

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
măsuri compensatorii. În consecință, aceste argumente se resping. 3. Programele fiscale (a) Nespecificitatea limitării la industria manufacturieră (65) În hotărârea sa provizorie, Comisia a considerat că anumite articole din Legea privind controlul exceptării și reducerii de taxe fiscale (TERCL) erau pasibile de măsuri compensatorii deoarece acestea erau specifice în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (a) din regulamentul de bază, datorită faptului că ele se limitau la anumite întreprinderi, inclusiv cele din industria manufacturieră. Aceste articole sunt: - art. 7 (reducere specială

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
a susținut că, deoarece prevederile acestor articole sunt, în practică, disponibile pentru o mare varietate de industrii/întreprinderi, ele nu sunt specifice conform art. 2 alin. (1) lit. (a), (b) și (c) din Acordul ASCM și nu sunt, în consecință, pasibile de măsuri compensatorii [aceste paragrafe ale Acordului ASCM sunt reproduse în art. 3 lit. (a) (b) și (c) din regulamentul de bază]. GC a subliniat în special că conceptul de "industrie manufacturieră" este definit foarte larg și include zeci de

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
art. 8 alin. (3) din Acordul ASCM. În consecință, Comisia a fost autorizată să deschidă o anchetă referitoare la această prevedere a TERCL. În ceea ce privește solicitarea GC că această prevedere nu poate fi acționată în justiție și, în consecință, nu este pasibilă de măsuri compensatorii, se solicită GC să demonstreze această afirmație. Comisia a oferit prilejul pentru această demonstrație la începutul anchetei, dar aceasta nu a fost făcută. În aceste condiții, măsurile compensatorii pot fi instituite pe beneficiile obținute în temeiul acestui

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
de această prevedere. Punând în aplicare această prevedere a TERCL, GC a conferit un avantaj disproporționat întreprinderilor din anumite sectoare industriale. (77) Se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibil de măsuri compensatorii. (e) Art. 23 din TERCL (rezerva pentru pierderile în investițiile externe) (78) GC consideră

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (conform motivelor 67-70) și deci pasibil de măsuri compensatorii. Sistemul este de asemenea specific în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibil de măsuri compensatorii. (e) Art. 23 din TERCL (rezerva pentru pierderile în investițiile externe) (78) GC consideră că prevederile acestui articol nu au intrat în vigoare din ianuarie 1998. GC a susținut de asemenea că aceste prevederi ale articolului sunt

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
motivele 67-70), reprezintă o realitate faptul că aceste prevederi ale art. 23 al TERCL, limitează beneficiile doar la anumite întreprinderi. Această prevedere este deci specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (a) din regulamentul de bază și este deci pasibilă de măsuri compensatorii. (81) GC a susținut, de asemenea, că criteriul privind investițiile externe reprezintă un criteriu obiectiv și neutru, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. (b) din Acordul ASCM. Se consideră că acest criteriu nu este neutru în

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
a acordat un avantaj unui număr limitat de întreprinderi care aveau interese în străinătate. (82) Se consideră, de aceea, că această clauză a TERCL este specifică în temeiul art. 3 alin. (2) lit. (b) din regulamentul de bază și deci pasibilă de măsuri compensatorii. (f) Art. 25 din TERCL (creditul de impozitare pentru investiții în facilități pentru creșterea productivității). (83) Ca o completare la argumentul GC cu privire la nespecificitatea clauzelor acestui articol, GC a precizat că referirea la tratamentul preferențial acordat produselor

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația generală privind nespecificitatea, se consideră că acest sistem este specific în măsura în care se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, este pasibil de măsuri compensatorii. Se știe dinainte că anumite întreprinderi au mai multe șanse decât altele pentru a beneficia de avantaje fiscale pentru îmbunătățirea productivității, numai datorită tipului de activitate. De aceea, avantajele acestui sistem vor fi, inevitabil, mai accesibile pentru

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
de investiții începute înainte de acea dată. În consecință, ele au continuat să beneficieze de avantaje pe perioada anchetei. (86) Se consideră că acest sistem este specific deoarece se limitează la anumite întreprinderi (vezi motivele 67 - 70) și, în consecință, este pasibil de măsuri compensatorii. În ceea ce privește diferitele taxe în vigoare înainte de sfârșitul anului 1996, sistemul este specific în temeiul art. 3 alin. (4) lit. (b) din regulamentul de bază. În ceea ce privește afirmația generală de nespecificitate, ca în cazul art. 25, acest sistem este

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
ca în cazul art. 25, acest sistem este accesibil numai acelor societăți care investesc în anumite echipamente pentru îmbunătățirea productivității. Ținând cont de natura acestei condiții, este inevitabil ca anumite întreprinderi să profite de ea în detrimentul altora. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (87) Ținând cont de concluziile definitive privind diferitele sisteme prezentate mai sus, volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Împrumuturi Împrumuturi Impozit Impozit Restituirea taxei vamale Total subvenție (export

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
îmbunătățirea productivității. Ținând cont de natura acestei condiții, este inevitabil ca anumite întreprinderi să profite de ea în detrimentul altora. 4. Volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii (87) Ținând cont de concluziile definitive privind diferitele sisteme prezentate mai sus, volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilite pentru fiecare producător exportator în cauză este următorul: Împrumuturi Împrumuturi Impozit Impozit Restituirea taxei vamale Total subvenție (export) (altele) (export) (altele) Korea Welding 0,47 0,06 0,34 0,08 0 0,95 Shine Metal

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
schimbării numelui entității) va fi adresată Comisiei împreună cu toate informațiile necesare, și anume orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzările interne și externe legate de schimbarea numelui. (J) PERCEPEREA TAXELOR VAMALE PROVIZORII (134) Luând în considerare volumul subvențiilor pasibile de măsuri compensatorii stabilit pentru producătorii exportatori indieni și ținând cont de gravitatea prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor reținute ca taxe vamale compensatorii provizorii pe importurile originare din India, în temeiul regulamentului CE nr.

jrc4293as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89458_a_90245]
Corola-website/Law/89456_a_90243

de import (DEPB): (11) Guvernul Indiei (GI) și nouă producători exportatori au susținut că aceste sisteme, prezentate în motivele 14 - 25 și 26 - 35 din regulamentul provizoriu, au fost evaluate greșit de către Comisie în ceea ce privește valoarea subvenției și a volumului avantajelor pasibile de măsuri compensatorii. Ei au susținut în special că evaluarea avantajelor de către Comisie în cadrul acestor sisteme a fost incorectă, deoarece numai restituirea taxei vamale excedentare poate fi considerată o subvenție în conformitate cu art. 2 din Regulamentul nr.2026/97 (denumit în

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]
numai restituirea taxei vamale excedentare poate fi considerată o subvenție în conformitate cu art. 2 din Regulamentul nr.2026/97 (denumit în continuare "regulamentul de bază"). (12) Comisia a recurs la următoarea metodă pentru a stabili dacă PBS și DEPB constituie subvenții pasibile de măsuri compensatorii și, dacă este cazul, pentru a calcula volumul beneficiului. Conform art. 2 alin. (1) lit. (a) pct. (ii), Comisia a ajuns la concluzia că aceste sisteme implică o contribuție financiară din partea GI, în măsura în care încasările guvernamentale (taxele vamale

jrc4291as1999 by Guvernul României (1999) [Corola-website/Law/89456_a_90243]