1,388 matches
-
oferi drepturi, la fel de ușor le poate lua. A doua consecință e o aplicație a principiului "prea mult bine înseamnă mai puțin bine". Aceasta din cauză că drepturile nu sunt bunuri care pot fi negociate și câștigate în urma unui proces supervizat, acceptat sau patronat de către stat. Dacă un individ "câștigă" un drept, aceasta nu duce la un câștig pentru societate, ci la o pierdere, pentru că se face prin pierderea acelui drept sau a altuia de către altcineva. Altfel spus, suma drepturilor egale e constantă la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unei societăți. Expresia acestui fapt, că drepturile nu sunt inerente ființei umane, ci sunt rezultatul unei acțiuni pozitive a statului, ar fi aceea că autonomia, libertatea și inviolabilitatea persoanei există doar dacă este garantată de stat sau de consensul social patronat de către acesta. Mai mult decât atât, într-o societate în care obiectivul principal al politicianului nu este strict buna guvernare, ci mai degrabă câștigarea de voturi 11, politicianul va fi tot timpul tentat în "a acorda" drepturi (sociale, în cele mai multe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
era gata să cucerească strada, iar vânzătorii de ziare își umpleau buzunarele. Tocmai începuse războiul în Est. Abia întoarse, Caterina începu o corespondență susținută cu Silvia și, până la urmă, obținu ce voia. Silvia o anunță că găsise un institut particular, patronat de Societatea ortodoxă națională a femeilor din România, care ar primi-o pe Nel. Spre sfârșitul verii, Caterina se duse la Galați, înarmată cu documentele necesare, ca s-o înscrie. Taxele erau mari, iar trusoul cerut îl făcu pe Constantin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unele aprecieri fiind preluate însă în versiunea finală: Director de formă erea Grigore Păucescu, însă director de fapt, adevăratul conducător al ziarului, erea Filipescu. De altfel Păucescu și Filipescu n-au putut duce multă vreme casă bună împreună. Păucescu, neputând patrona toate violențele ziarului, s-a retras de la direcție foarte curând. Epoca dezmorțește opinia publică. Apariția pe scena politică a lui Filipescu și a presei sale deschide o nouă eră în politica țării, eră care nu se va închide decât cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cele dintâi voci cari ne treziră din somnul robiei s-au auzit din România. Țara voastră a fost pentru noi focarul luminat al libertății, speranța în viață nouă, în progres. Deși vasali puternicilor sultani, românii au îndurat, ba chiar au patronat organizarea comitetelor revoluționare, au permis lui Racovsky să pronunțe discursurile sale înfocate, au permis lui Liuben Karavelov tipărirea ziarelor Svoboda și Nezavisinosti. Voi ați permis neastâmpăratului Botev să ne trimită Cuvântul refugiatului bulgar și apoi a edita Snamen (Stindardul), organele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lupu, de pe banca ministerială, și foștii lui tovarăși de luptă din partidul național-țărănist. Madgearu i-a amintit doctorului Lupu că el l-a recomandat lui Iorga, în 1919, pentru ministerul de interne. Acum a trecut în lagărul oligarhiei și a patronat fraudele din alegeri. Doctorul Lupu a susținut că alegerile liberale au fost "cele mai curate de la 1919". Și a continuat: În ce privește că sînt alături, pe banca ministerială, de domnul I.C. Brătianu, aceasta mă onorează. Dumneavoastră stați alături de boierul Cantacuzino. Ce
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Cînd Iuliu Maniu formula această cerere, Ana Pauker dușmana de moarte a lui Tătărăscu sosea odată cu trupele rusești, în uniforma armatei dușmane. Cu ce autoritate morală mai putea Maniu, în acele momente cruciale de ocupație sovietică, pe care el le patronase, să judece pe alții pentru o vină infinit mai mică? Cererea lui Maniu apărea cu atît mai scandaloasă cu cît adevăratul autor al aducerii lui Carol în țară, în iunie 1930, a fost Maniu însuși. "Împotriva ta prepari răul, pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
16, Mihai și Carol al II-lea asistă la ședința de după amiază a Congresului Căminelor Culturale la Arenele Romane. La sosirea lor, se intonează Imnul regal. A rostit un discurs de întâmpinare dr. G. Banu, directorul Fundației „Carol I”, care patrona activitatea căminelor culturale. Au ținut discursuri reprezentanții provinciilor românești, ai preoților și învățătorilor. A răspuns Carol al II-lea, care le-a acordat diplome de onoare și decorații („Meritul cultural”). La ora 17, Carol și Mihai au părăsit Arenele Romane
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost o natură mai războinică decât tatăl său. Iubea luptele și Încăierările. A murit Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim.“ După Stephan Molitor, ziua morții sale este 3 decembrie 1122. A fost Îngropat În cimitirul mânăs tirii fa miliei, patronată de Sfântul Petru, În Pădurea Neagră. Au fost prădate și incendiate ne numărate orașe, locuitorii omorâți, femeile violate. Așa a procedat, de exemplu, Bohemund al Antiohiei, la Niș, Castoria, În Macedonia, În Niceea și În alte locuri, În timpul Crăciunului din
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Nicolescu s-a reușit, în 2005, să se inaugureze, la Editura Junimea din Iași colecția "Ananta. Studii transdisciplinare", colecție coordonată de universitarul Tiberiu Brăilean și continuată, azi, de Simona Modreanu. Colecția a fost deschisă de cartea mea Transmodernismul. Basarab Nicolescu patronează la Editura Curtea Veche din București o colecție similară sub genericul "Știință și religie". Studiul meu Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă Ermetismul canonic va apărea curând în această colecție, care nu se restrânge doar la știință și religie. Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că a fost un mare profesor și că m-ar fi învățat foarte multe lucruri. MĂ reprima când vedea că citesc diferite chestii în alte limbi, dar nici nu l-am văzut să facă niciun compromis mare. L-am văzut patronând toate astea, că nu puteai să nu le patronezi... vă dați seama, veneau ofițeri de Securitate care se închideau la el, veneau tot felul de oameni, dar, ori de câte ori un disi‑ dent a avut nevoie de noi, ori de câte ori am avut eu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ar fi învățat foarte multe lucruri. MĂ reprima când vedea că citesc diferite chestii în alte limbi, dar nici nu l-am văzut să facă niciun compromis mare. L-am văzut patronând toate astea, că nu puteai să nu le patronezi... vă dați seama, veneau ofițeri de Securitate care se închideau la el, veneau tot felul de oameni, dar, ori de câte ori un disi‑ dent a avut nevoie de noi, ori de câte ori am avut eu nevoie să ajut vreun coleg, nu refuza. Deci noi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
transferând avutul statu‑ lui în avut privat nu pe calea transparentă, bună doar de discutat la televiziuni, ci pe cea netransparentă. Și Ion Iliescu nu e doar cel care a definit capitalismul de cume‑ trie, ci cel care l‑a patronat. V.A. : Cei care conduceau întreprinderi sau cei ce lucra‑ seră în comerțul exterior aveau să privatizeze relațiile pe care le aveau întreprinderile la care fuseseră angajați. Mulți dintre ei, securiști sub acoperire. A.M.P. : Cazul Dan Voiculescu. Sau toți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care are un fel foarte auto‑ ritar și eficient de a ajunge la putere și de a o menține a permis ca în acei ani, în ’90-’91, să se întâmple ce s-a întâmplat cu bunurile țării ? El a patronat acest furt și acest transfer al avuției statului în domeniul privat. El este patronul capitalismului de cumetrie românesc, el este patronul acestei elite de pradă. Enorma putere pe care a avut-o a folosit-o în mod necin‑ stit ; această
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să-i plătești pe fideli decât prin căpĂtuirea lor din avutul public. Deci fiecare și-a luat, pur și sim‑ plu, ce-a vrut. Și așa s-a construit noua elită de putere în România după ’90. O elită rapace patronată de el. Și care nu mai era ideologică. V.A. : Am stat de vorbă cu mai multă lume și am citit destul despre ce s-a întâmplat în țările foste comuniste din Europa. Toate, inclusiv Bulgaria, au avut o masă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
niciodată în chestia asta. E absolut normal că au crescut bănuielile contra lui și s-a ajuns să se spună că el a pus și a tras în noi în 21-22, deoarece, în mod evident, el este cel ce a patronat îngro‑ parea acestui adevăr. Și atunci raționamentul pe care oame‑ nii îl fac e că cine a patronat îngroparea cazului e și cel vinovat, probabil. Dar nu știm dacă este așa, pentru că la început se poate să fi fost considerații
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se spună că el a pus și a tras în noi în 21-22, deoarece, în mod evident, el este cel ce a patronat îngro‑ parea acestui adevăr. Și atunci raționamentul pe care oame‑ nii îl fac e că cine a patronat îngroparea cazului e și cel vinovat, probabil. Dar nu știm dacă este așa, pentru că la început se poate să fi fost considerații de stabilitate a regimului. Adică au făcut niște înțelegeri tocmai ca să oprească focul, iar după ce s-a obținut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
altceva: românismul. Dacă dincolo de politică, tinerii făceau fie și numai literatură, ei nu aveau unde să o publice, iar cuprinderea ei în publicațiile existente, de obicei presă de partid, ar fi fost bănuiți de simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
memorialistica lui Eliade, despre contextul vreunei candidaturi, putem rămâne cu imaginea destul de iluzorie că, ani la rând, o lume întreagă se învârte în jurul lui Eliade, îl propune, îl susține, îl provoacă, iar el acceptă, când activ, când pasiv, acest joc, patronând enigmatic suite de demersuri fără finalitate. În aproape perfectă concordanță cu această tramă incertă, nici întrebarea plănuită de Culianu pentru un nefinalizat interviu nu a primit un răspuns public: „Sunteți, probabil, unul din ultimii oameni care sunt în același timp
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lupte necruțătoare cu canaliile trecutului (n.n. îngrozitor trecut în care părinții lui Eminescu îl adunau pe acesta de pe drumuri și-și permiteau să-l trimită la studii la Berlin și Viena, întors în țară era invitat de onoare în saloanele patronate de Carmen-Sylva poeta-regină, era numit prim-redactor la Timpul etc.), tocmai ale acestui trecut al cărui martir a fost Eminescu... iar cel mai puternic factor în crearea noii condiții a scriitorului este sprijinul neprecupețit pe care i-l dă partidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a călători și de a se asocia, În numele, se’nțelege, unor „idealuri” făurite de diverși visători sociali, Italieni, Francezi, Nemți sau Ruși. O victorie „amară” pentru nu puțini „visători” ai omenirii și poate, ca și „Sfânta Alianță”, a acelei Viene patronate de balurile aristocrației și de un insolent Metternich, ministrul de Interne, o falsă victorie!... Da, dar... În numele cui?! Al unui alt ideal?! Puțin probabil, omenirea nu se poate organiza În funcție de „idealuri”, oricât ar fi ele de radicale - precum cel „brun
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
printr-o cosmetizare uneori stridentă În a „uita” de clipa sau ceasurile „dezagreabile” ale sfârșitului. Moartea, prezența și procesul ei „excluse” din viața de zi cu zi și din preocupări, despuind-o de aura ei magică, solemnă, sub care a patronat secole. Moartea, retrasă În clinici Închise și În noile camere de tortură „de catifea” ce au devenit stațiunile de reanimare, a devenit o „non-existență”, iar muribundului i s-au răpit acele privilegii care făceau ca În trecut el să se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu greu și-ar putea găsi egal În Întreaga istorie a românilor. Nu Cuza singur a făcut România, totuși România s-a făcut sub conducerea lui. A evoluat cu abilitate printre puterile europene, Îmbinând persuasiunea cu politica faptului Împlinit. A patronat și, la nevoie, a știut să impună marile reforme. Administrația, justiția, Învățământul, armata, toate s-au așezat pe baze noi, europene. Reforma agrară din 1864 a dat, În sfârșit, pământ țăranilor, Încercând un compromis Între păstrarea marii proprietăți boierești și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în procesiune, cu niște purtători de prapuri în față, simțindu-ne pe post de figuranți ai evenimentelor narate. Speech-urile celor doi oficiali din zonă, un francez și un flamand, care ne-au îndemnat să venim la Casa de creație patronată de Conseil Général, Département du Nord - regiune care reunește 79 de cantoane franceze. Volumul Les annales de la Villa Mont-Noir, cuprinzând textele scriitorilor care au petrecut aici sejururi literare în ’98-’99, consemnează, pe lângă prezența a doi colegi de-ai noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Lucian Raicu și Luceafărul - Cornel Regman, reviste ce dădeau tonul criticii, m-au situat în filiația celor mai mari prozatori naționali sau europeni: Faulkner, H.P. Bengescu, Liviu Rebreanu. Cununa a fost „masa rotundă” în jurul romanului organizată de Matei Călinescu și patronată de Șerban Cioculescu, directorul Vieții românești, cu participarea unor critici de marcă. Orgoliul meu a fost hiper-satisfăcut și „spaima”, mai ales acea spaimă - a mea și a clanului meu burghez, îngenuncheat și maltratat de noii stăpâni! - aproape stinsă. (În zone
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]