3,855 matches
-
verdeă De la sfârșitul lui mai la sfârșitul lui iunie Gulie furajeră Jumătatea lui mai Mazăre Jumătatea lui mai Morcov Jumătatea lui mai Nap Jumătatea lui mai Păstârnac Jumătatea lui mai Pătrunjel Începutul lui martie Începutul lui mai Începutul lui mai Pepene galben A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Pepene verde A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Physalis pruinosa Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Porumb Jumătatea lui mai Praz Începutul lui martie Începutul lui mai
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Jumătatea lui mai Mazăre Jumătatea lui mai Morcov Jumătatea lui mai Nap Jumătatea lui mai Păstârnac Jumătatea lui mai Pătrunjel Începutul lui martie Începutul lui mai Începutul lui mai Pepene galben A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Pepene verde A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Physalis pruinosa Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Porumb Jumătatea lui mai Praz Începutul lui martie Începutul lui mai Ridichi Mai sau iunie Roșii Sfârșitul lui martie spre jumătatea lui
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
tulpinei. Compost: Materie organică obținută prin descompunerea deșeurilor vegetale și menajere (vezi „Compostarea”Ă. Conifer: Arbore sau arbust cu frunziș persistent, cum ar fi tisa, zada, pinul și bradul. Cuib: Gaură în care se seamănă 3-5 semințe mari ca pentru pepeni, condurul-doamnei, bostani, bob sau dovleac. Cultivarea forțată: Constă în producerea plantelor înainte de perioada normală de vegetație. Curățarea copacilor: Curățarea unui copac prin înlăturarea ramurile uscate sau a crengilor din partea superioară a tulpinii cu ajutorul unui cosor sau al unui foarfece de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
tratamente chimice pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor. Cercetările întreprinse de S.C.D.L. Buzău la această specie, mai ales în ceea ce privește rezistența genetică față de atacul agenților patogeni, au scos la iveală date deosebit de importante. A fost cultivată în seră alături de castraveții comuni, pepeni galbeni, lufă, dovlecei, Cucumis metuliferus și de alte varietăți din familia Cucurbitaceae; nu s-a aplicat niciun tratament chimic; ca rezultat, plantele au început să piară datorită atacului masiv de nematozi, făinare, pătare unghiulară, păianjen, afide, musculița albă de seră
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
făinare, pătare unghiulară, păianjen, afide, musculița albă de seră (cam tot ceea ce se poate întâlni într-o seră în care s-au cultivat legume timp de peste 40 de ani). Primii care au cedat atacului au fost castraveții comuni, au urmat pepenii și, pe rând, celelalte specii, însă cea care nu a fost afectată deloc a rămas Momordica. Aparatul foliar al acestei specii s-a mentinut intact. Pe locul doi s-a situat C. metuliferus, care a înregistrat spre sfârșitul perioadei de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte mic, culme » d. sl. občina + ap. rotundă (feminin) d. lat. rotundus. OUȘORU, culme muntoasă (753 m. înălțime) care face parte din Subcarpații Vrancei. De aici izvorăsc pâraiele Zăbrăuți, Pepeni, Căiuți și Bogdana. Et.: ap. ou d. lat. ovum + suf. diminutival -șor. Și acest nume de loc era la origine o metaforă, fiindcă era determinat de forma oronimului respectiv, asemănătoare cu cea a unui ou. De altfel, toponimul este răspândit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
glas unei opinii larg răspîndite, fostul ministru de Externe german, Joschka Fischer, exprima recent un sentiment de frustrare vis-à-vis de rolul militar rezervat țării sale în "concertul" nord-atlantic. "Alianța atlantică spunea el, ca un bun ecologist este formată dintr-un pepene (S.U.A.), două portocale (Marea Britanic și Franța) și cîteva mici boabe de mazăre. Nu este deloc simplu să fii o măzăriche"26. Deci, Germania dorește să redobîndească un real potențial militar, în cadrul european și euro-atlantic. A făcut multă vîlvă proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
bulbi, rădăcini, frunze, tuberculi, fructe etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fără carne). Sunt produse în grădini, sere, solarii, culturi de câmp. Există și legume netipice: tomatele sunt de fapt fructe acide, nepomicole; pepenii sunt fructe de desert, dar nepomicole. Între importurile horticole, doar batatele (cartofii dulci), prezintă oarecare importanță. 3.1.1. Produsele alimentare de origine horticolă se clasifică din punct de vedere merceologic în trei mari categorii: a. produse proaspete; legumele au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conserve cu denumire tradițională (roșii în bulion etc). 3.2.2. Criteriile de clasificare a produselor horticole Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele horticole în funcție de familia botanică din care fac parte plantele horticole respective. Se utilizeaza denumirea de: legume Cucurbitaceae (castraveți, pepeni), legume Solanaceae pentru fructe (tomate, ardei, vinete) etc. Clasificarea comercială, se bazează pe data sau momentul diferit al apariției pe piață. Există produse extratimpurii (foarte timpurii, denumite și trufandale de la türfandá în limba persană), timpurii, semitardive (semitârzii), tardive (târzii). Unele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și legume (se menționează din nou). Clasificarea horticolă studiată în România diferă uneori de clasificările tehnologice din alte țări. Căpșunul este considerat plantă legumicolă în Franța (Chaux, Cl. Și Foury Cl., 1994). Vița de vie se studiază în cadrul pomiculturii, iar pepenii sunt considerați fructe sau o categorie distinctă (nici fructe nici legume) în diverse țări. Clasificarea morfologică are în vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean etc; e) produse
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dar mai ales cu conținutul în amiloză (amidon cu macromolecule liniare), precum și în substanțe pectice solubile (care apar către sfârșitul păstrării). Fermitatea țesuturilor constituie o garanție a menținerii calității la unele specii, pe parcursul manipulării, transportului sau comercializării. Tomatele, piersicile, caisele, pepenii galbeni și alte produse care evoluează după recoltare, nu sunt de calitate fără a prezenta și fermitatea cerută de beneficiari. Fermitatea fructelor este determinată de transformarea enzimatică a protopectinei insolubile din țesuturi, care are un grad de polimerizare ridicat și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Sorma - Compac, Setop etc) de instalații de sortare-calibrare au reușit să intercaleze pe flux modele de aparatură NIR capabile să determine conținutul în zaharuri, aciditate, substanță uscată, uleiuri, brunificarea internă, sticlozitatea etc. Viteza de evaluare atinge 5 fructe/secundă la pepeni și 10 fructe/secundă la fructe mai mici, cu o precizie de ± 0,5 0Bx pentru substanța uscată solubilă. Pentru fiecare specie/soi este necesară o etalonare, care este funcțională atâta vreme cât nu se schimbă grosimea epicarpului, temperatura ambiantă, lumina incidentă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt: mazărea boabe, pepenii galbeni, ceapa, pătrunjelul, gutuile, căpșunile (plutesc imediat sub nivelul apei, la suprafață); c) mai grele ca apa sunt: cartofii, fasolea păstăi, morcovii, cireșele, vișinile, murele, zmeura, coacăzele, prunele, strugurii, perele (se lasă la fundul apei). O aplicație practică este metoda
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nucile la -6,70C, 6,90C (relație inversă). Produsele horticole se grupează în cinci clase de rezistență diferențiată la îngheț: a) deosebit de sensibile la îngheț, fiind afectate la temperaturi negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii, cartofii, ceapa, ciupercile, conopida, guliile, mazărea de grădină, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, sparanghelul, țelina, căpșunile, murele, piersicile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
10% umiditate totală și castanele (47-53%). 2. Grupa a doua (70-80%) cuprinde produse bogate în glucide: cartofii, mazărea verde, păstârnacul, strugurii, prunele. 3. Grupa a treia (80-90%) cuprinde majoritatea legumelor și fructelor. a. O umiditate de 80-85% au ceapa, pătrunjelul, pepenii galbeni, dovleceii, prazul și majoritatea fructelor. b. O umiditate de 85-90% se constată la ardei, conopidă, fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se constată la ardei, conopidă, fasole verde, gulii, morcovi, ridichi, sfeclă roșie, țelină, varză, căpșuni și piersici (predomină legumele). 4. În a patra grupă, produsele au conținutul maxim de umiditate totală (peste 90%), aici încadrându-se numai legume: castraveți, ciuperci, pepeni verzi, salată, spanac, sparanghel, tomate și pătlăgele vinete. Privit în dinamică, procentul de umiditate totală scade în perioada maturării, ca urmare a acumulării substanței uscate. În urma recoltării, conținutul în umiditate din produse începe să se diminueze. Pierderile de umiditate au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de 1 % (cartofi) și 26 % (usturoi). La fructele din România, zmeura are un conținut mediu de numai 5 %, iar strugurii au conținutul mediu cel mai ridicat (16 %). Dintre produsele horticole mai cunoscute, 7 specii de legume (ceapa, păstârnacul, morcovii, pătrunjelul, pepenii galbeni și verzi, usturoiul) și 13 specii 48 de fructe (afine, agrișe, caise, castane, cireșe, gutui, mere, nuci, pere, piersici, prune, struguri, vișine) au un conținut maxim de glucide totale de peste 10%. Dinamica glucidelor totale. În timpul maturării, conținutul în glucide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
albine conține cantitatea cea mai mare de fructoză (41%), alături de 34% glucoză. În ultimele decenii, fructoza obținută din porumb prin procedee enzimatice este folosită pe scară largă în diverse sectoare ale industriei alimentare din țările dezvoltate. Zaharoza se acumulează în pepeni (10 %), piersici (5 %), caise (5 %), mere și pere (3,5 %), păstârnac, coacăze, prune (peste 2%). Zaharoza are puterea de îndulcire maximă la o concentrație a soluției de 20%, care crează saturarea senzației de dulce. Peste această concentrație, orice adaus nu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sunt mult mai răspândite, reprezentând 50% din totalul proteinelor ca substanțe de rezervă. Legumelina din mazăre, faseolina din fasole, legumina (mazăre și fasole), tuberina (cartofi), amandina (migdale) sunt mai cunoscute. Au fost identificate globuline și în spanac, ciuperci, tomate, castraveți, pepeni verzi etc. Globulinele au o reacție mai acidă decât albuminele, datorită conținutului mai ridicat în acid glutamic și acid aspartic, alături de leucină și glicocol. Diversele globuline diferă prin conținutul de aminoacizi (număr și cantitate). Chiar când este vorba de aceeași
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Fosfoaminolipidele se asociază cu proteidele în complexe lipoproteice, care participă în procesul de respirație. Conținutul în lipide al majorității produselor horticole este foarte redus, nedepășind în general 1%. La legume oscilează între minimum 0,1% (la sfecla roșie, usturoi, ridichi, pepeni, cartofi, sparanghel) și maximum 0,50% (la mazăre). La fructe se evidențiază nuciferele, cu valori deosebit de mari: alunele cu 62 %, nucile cu 63 % și migdalele cu 54 %. Restul fructelor conțin între 0,1 % (agrișele, caisele, piersicile) și 1 % (murele), 2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
malic este conținut în produsele horticole atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri de Na, K, Ca, Mg etc. Predomină printre acizii organici din mere, pere, gutui, cireșe, vișine, caise, piersici, prune, mure, morcovi, fasole de grădină, pepeni, castraveți și revent. În mere, acidul malic prezintă un procent maxim în perioada premergătoare recoltării, când ponderea sa atinge 70% din totalul acizilor organici. Ulterior, procentul scade, dar rămâne preponderent. La revent, acidul malic este predominant, iar acizii citric și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
etc.). Acumularea vitaminei C este un proces specific fiecărui produs horticol. La unele specii cum ar fi merele, prunele sau dovleceii în floare, are loc o diminuare a conținutului odată cu evoluția procesului de maturare. La alte specii ca tomatele sau pepenii galbeni, se poate constata o creștere a cantității de acid ascorbic din țesuturi, pe măsura succesiunii fazelor de coacere. Stabilitatea acidului ascorbic în țesuturi este influențată de existența ascorbatoxidazei (ascorbinoxidazei), o metaloenzimă al cărei cofactor este constituit din cationi de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cantității de acid ascorbic din țesuturi, pe măsura succesiunii fazelor de coacere. Stabilitatea acidului ascorbic în țesuturi este influențată de existența ascorbatoxidazei (ascorbinoxidazei), o metaloenzimă al cărei cofactor este constituit din cationi de cupru. Produsele bogate în ascorbatoxidază (castraveții, dovleceii, pepenii galbeni, cartofii, morcovii, merele, strugurii) sunt mai sărace în vitamina C. În mod contrar ardeii sau fructele multor arbuști fructiferi, au un conținut în acid ascorbic mai stabil, datorită conținutului de ascorbatoxidază mai redus. Vitamina P (rutina, bioflavonele) sau substanțele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de activitate vitaminică. Acționează ca o oxidază terminală în procesul de respirație. Produsele cu ascorbatoxidază au conținutul în acid ascorbic instabil expus permanent diminuării, mai ales pe parcursul valorificării, fapt evident în momentul când se studiază conținutul în această vitamină. Dovleceii, pepenii galbeni, castraveții, salata, spanacul, strugurii, merele, boabele de fasole și alte produse horticole, mai sărace în vitamina C, fac parte din această grupă. Studiile efectuate cu privire la dinamica acestei enzime au pus în evidență o creștere evidentă a acesteia în meristemele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]