1,183 matches
-
poziționat în bandă și validat cu sigiliul atașat roșu, cu bordură neagră, prins de suport cu șnur albastru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL). Semnificațiile elementelor însumate a) pergamentul desfășurat - menirea instituției de conservare a Fondului Arhivistic Național; ... b) făclia - rolul unității în dezvoltarea științei și culturii. ... ---------- Anexa 7 a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 7 din 27 ianuarie 2017 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
cu labele anterioare un baston de același metal încărcat cu cinci flori de crin roșii și manșonat de argint; 6. Arhivele Naționale - câmp roșu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, așezată în bară, peste care broșează un pergament desfășurat, natural, poziționat în bandă și validat cu sigiliu atașat roșu, cu bordură neagră, prins de suport cu șnur albastru. ... În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PRO PATRIA ET
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
al XIX-lea Jandarmeria Română; ... j) cununa din frunze de stejar - forță, putere, autoritate veche; ... k) coroana deschisă - perfecțiunea, iar prin extensie independența; ... l) crinul - figură onorabilă; demnitate, iar prin extensie așteptarea binelui; ... m) bastonul - autoritate, echilibru, administrația civilă; ... n) pergamentul desfășurat - simbolizează menirea instituției de conservare și protecție a Fondului arhivistic național; ... o) făclia - evocă rolul Arhivelor Naționale în dezvoltarea științei și culturii; ... p) deviza îmbogă��ește mesajul compoziției heraldice și evidențiază devotamentul celor care slujesc în acest minister față de
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
deschise, ținând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Pe pieptul acvilei se află un alt scut roșu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, așezată în bară. Peste făclie broșează un pergament desfășurat, natural, poziționat în bandă și validat cu sigiliul atașat roșu, cu bordură neagră, prins de suport cu șnur albastru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL). Semnificația elementelor
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
poziționat în bandă și validat cu sigiliul atașat roșu, cu bordură neagră, prins de suport cu șnur albastru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL). Semnificația elementelor însumate: a) pergamentul desfășurat - menirea instituției de conservare a Fondului Arhivistic Național; ... b) făclia - rolul unității în dezvoltarea științei și culturii. ... Anexa 8 DEPARTAMENTUL DE INFORMAȚII ȘI PROTECȚIE INTERNĂ Însemnul heraldic al Departamentului de Informații și Protecție Internă va păstra în compoziție elemente
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
speciale pentru fiecare categorie și a toleranțelor permise, fasolea trebuie să fie: - intactă 1, - sănătoasă; produsul afectat de putrefacție sau o deteriorare care îl face inadecvat pentru consum este exclus, - curată, practic fără materii străine vizibile, - cu aspect proaspăt, - fără pergament (endoderm dur), - practic fără paraziți, - practic fără daune produse de paraziți, - fără umiditate externă anormală, - fără miros și/sau gust străin. Dezvoltarea și condiția fasolei trebuie să fie de așa natură încât: - să reziste transportului și manipulării, și - să sosească
jrc5261as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90429_a_91216]
-
21.12.3 Alte tipuri de hârtie și carton necretate; foiță de țigară netăiată la dimensiuni 21.12.30 Alte tipuri de hârtie și carton necretate; foiță de țigară netăiată la dimensiuni 4805[.3 - .9] + 4813.9 21.12.4 Pergament de origine vegetală, hârtie impermeabilă la grăsimi, hârtie de calc și hârtie pergaminată și alte tipuri de hârtie lucioasă transparentă sau translucidă 21.12.40 Pergament de origine vegetală, hârtie impermeabilă la grăsimi, hârtie de calc și hârtie pergaminată și
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
foiță de țigară netăiată la dimensiuni 4805[.3 - .9] + 4813.9 21.12.4 Pergament de origine vegetală, hârtie impermeabilă la grăsimi, hârtie de calc și hârtie pergaminată și alte tipuri de hârtie lucioasă transparentă sau translucidă 21.12.40 Pergament de origine vegetală, hârtie impermeabilă la grăsimi, hârtie de calc și hârtie pergaminată și alte tipuri de hârtie lucioasă transparentă sau translucidă 4806 21.12.5 Hârtie și carton prelucrate 21.12.51 Hârtie și carton de tip compozit, necretate
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
Alte hârtii și cartoane, a căror greutate să nu depășească 225 g/m2 - - Produse din hârtie veche: 4805 80 11 - - - Testliner 18 9 - 4805 80 19 - - - Altele 18 9 - 4805 80 90 - - Altele 18 9 - 4806 Hârtii și cartoane sulfurizate (pergamente din fibre vegetale), hârtii rezistente la grăsimi, hârtii calc și hârtii glazurate, satinate, transparente sau translucide, în rulouri sau foi: 4806 10 00 - Hârtii și cartoane sulfurizate (pergament vegetal) 18 10 - 4806 20 00 - Hârtii rezistente la grăsimi 18 10
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
9 - 4805 80 90 - - Altele 18 9 - 4806 Hârtii și cartoane sulfurizate (pergamente din fibre vegetale), hârtii rezistente la grăsimi, hârtii calc și hârtii glazurate, satinate, transparente sau translucide, în rulouri sau foi: 4806 10 00 - Hârtii și cartoane sulfurizate (pergament vegetal) 18 10 - 4806 20 00 - Hârtii rezistente la grăsimi 18 10 - 4806 30 00 - Hârtii calc 18 10 - 4806 40 - Hârtii glazurate, satinate, transparente sau translucide: 4806 40 10 - - Hârtii glazurate 18 10 - 4806 40 90 - - Altele 18 10
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
înainte! Îmi vorbește despre trecut, despre captivitatea lui învăluită în culorile pubertății. Își întoarce, pe rând, obrajii să-i pălmuiască vântul negru al singurătății, păcatele celor morți tineri. Vorbește pentru că știe. Citește rar, ca dintr-o carte, un sul de pergament pe care-l poartă pe umăr, o lunetă prin care privește în stele, în praful lor ambiguu, imitând eternitatea. Îi aud dinții scrâșnind și tusea inundându-i cu sânge plămânii. Pașii lui măsoară distanțe abstracte, meridianele anilor, împovărătoarea lor aritmetică
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
sau foi, cu greutatea ≥ 225 g/m2 (excl. produsele de la poziția SA 4802; hârtia pentru caneluri, hârtie "testliner", hârtia sulfit pentru ambalaje, hârtia și cartonul de filtru și hârtia și cartonul pâslă) 4805.93 kg S 21.12.40.10 Pergament vegetal, sub formă de rulouri sau foi 4806.10 kg S 21.12.40.30 Hârtie impermeabilă la grăsimi, sub formă de rulouri sau foi 4806.20 kg S 21.12.40.50 Hârtie de calc, sub formă de rulouri
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Ghiriș-Arieș; după 1 decembrie 1918 = Ghiriș-Arieș. Stema municipiului Câmpia Turzii se compune dintr-un scut despicat de un brâu undat, de argint. În primul cartier, pe fond albastru, sunt două săbii încrucișate. În cartierul doi, pe fond auriu, este reprezentat un pergament care poartă numărul 1219. În cartierul inferior, pe fond roșu, sunt reprezentate o oală de turnat oțel (oțel curgând, ce se transformă într-un colac de sârmă) și două spice de grâu. Scutul este timbrat de o coroană murală, de
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
construită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată, fapt dovedit și de zidurile Curții Domnești. Emis din Suceava în 6 octombrie 1408 (6916), respectivul document menționa: Copia slavonă după pergamentul original, fost în Arhiva orașului Liov, a fost realizată de I. Bogdan și se păstrează la Biblioteca Academiei Române (nr. 5231). Documentul era întărit cu pecetea domnească, „+ Pecetea lui Io Alexandru voievod <domn> al Țării Moldovei“ . Domnitorii Moldovei, prevăzători în fața atacurilor
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
printr-o diagonală galbenă ce poartă însemnele economiei locale: agricultura și industria chimică. În partea superioară dreaptă, pe fond albastru, este reprezentată o construcție religioasă simbolizând mănăstirea "Sfinții Voievozi", iar pe câmpul din stânga jos, pe fond roșu, este plasat un pergament desfășurat, purtând un sigiliu. Scutul este timbrat în partea superioară de o coroană murală de argint, alcătuită din șapte turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Criș, Dudești, Boian, Precucuteni, Gumelnița), epoca bronzului (culturile Tei, Monteoru, Coslogeni), epoca fierului (culturile Halstatt, Latène). Prima mențiune documentară a localității pare a fi cea din catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar sub numele "Eșteu" într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are vechime de câteva secole, fiind recunoscută de comercianții de chilimuri și scoarțe. Printr-un document emis la 30 septembrie 1591 voievodul Ștefan
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu timpul și-au luat numele de Sărăcinești - primii stăpâni ai acestor locuri. Această familie a ridicat un schit care s-a numit Sărăcinești. Un pergament cu litere slave redactat la București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cu ușurință cantitatea necesară de apă. În Muncelul de Sus nu sunt țigani cum sunt în satele vecine, iar acest lucru i se datorează boierului. El a adus străini pentru lucrarea pământului, în special ruși, lucru ce e confirmat de pergamentul lui Dimitrie Sturdza aflat la Arhivele Statului din București. Astfel, în satul Muncelul de Sus, după naționalitate toți locuitorii sunt români. În sat este o grădiniță, o școală de opt clase și un dispensar ce a avut o maternitate, iar
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
1453, la Viena, de regele Ungariei, Ladislau al V-lea de Habsburg. Ioan, fiul lui Petru de Șmig (Johane filio Petri de Somogyon) este amintit într-un document emis, în 9 decembrie 1467, de Conventul din Cluj-Mănăștur. Actul, redactat pe pergament, cuprinde un raport adresat regelui Ungariei, Matia Corvin, despre punerea în proprietatea lui Ioan de Iernut a unor moșii și despre împotrivirea dominicanilor din Sighișoara față de dania proprietății Albești . Nicolae de Șmig (Nicolaus de Somogyom) este menționat la 26 aprilie
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Ivren. Data constituirii arată că a fost o așezare aflată în serviciul fortăreței de iobagi pe linia Érmellék (Valea Ierului). Așezarea și-a primit numele de la proprietarul pământului, "familia Irinyi". Dreptul de proprietate a familiei Irinyi este intensificată și de pergamentul din 1264. Au rămas mai multe variente de nume ale așezării: 1270 Iriny, 1329 Juren, 1349 Iwen, 1366 Iryn, 1458 Iren, 1460 Irin, 1820-1851 Iriny. Nu se știe pe timpul turcilor cât de mare a prădarea. Pe baza plângerilor în legătură cu povara
Irina, Satu Mare () [Corola-website/Science/301766_a_303095]
-
este folosită pentru evidențierea detaliilor. Se cunosc picturi pe bază de pigmenți dizolvați în apă realizate în peșteri, a căror vechime este de c. 30 000 de ani, adică din paleoliticul superior. În antichitate s-au folosit diferite suporturi, papirus, pergament, piele, pânză sau lemn, în diverse locuri, cum ar fi Egiptul și Etiopia. În China acuarela a fost practicată odată cu inventarea hârtiei, acum 2000 de ani, tehnica devenind foarte comună și în Japonia și Coreea, mai ales în formă monocromă
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
diverși artiști olandezi și flamanzi. În lucrări predomină ilustrații despre plante și animale. Ilustrațiile botanice devin populare în Renaștere, atât pentru cărțile tipărite prin tehnica gravurilor în lemn colorate manual, cât și ca desene în tuș colorate pe hârtie sau pergament. Ilustratorii tratatelor de botanică, cu capacitatea desenelor lor de a reprezenta esențialul, au fost printre cei mai abili acuareliști din toate timpurile. Ilustrațiile despre natură au atins cel mai înalt nivel în secolul al XIX-lea, prin artiști ca John
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
el în 811, prevedea vânzarea cărților din biblioteca personală iar sumele „să fie împărțite săracilor”. De aceea există până astăzi în muzee și biblioteci numeroase manuscrise carolingiene, unul dintre ele fiind Codex aureus. Acesta este scris pe foi fine de pergament cu litere de aur, de unde și numele de Codicele de aur. Din cele 476 de pagini (recte 238 foi), 455 sunt ornamentate. Manuscrisul conține: Textul manuscrisului are 238 foi și Tetraevanghelul (adică evangheliile lui Matei, Marcu, Luca și Ioan din
Codex Aureus () [Corola-website/Science/298594_a_299923]
-
romane. - “Cărțile Sibilinice” din Roma (distruse la un mare incendiu în anul 83 î.Hr.). - Scrierile celtice ale druizilor (preoți celtici): distruse de către împăratul roman Iulius Cezar (100-44 î.Hr). - Biblioteca din Alexandria (Egipt), a dispus de peste 700.000 role de pergament și papirus. A fost distrusă parțial - prin incendiu - la ocuparea Egiptului de catre impăratul roman Iulius Cezar în anul 48 î.Hr. A ars însă doar o parte a bibliotecii, și nu din rea intenție, ci în urma înfrângerii unei revolte locale stârnită
Bibliotecă () [Corola-website/Science/298670_a_299999]
-
Testimony" consideră „Cunoașterea consensuală din lumea academică este că poveștile despre Isus și zicerile lui au circulat vreme de decenii, suferind nenumărate repovestiri și înfrumusețări înainte de a fi așternute definitiv în scris.” Sunt cunoscute aproximativ 250 de manuscrise unciale pe pergament, prin care s-a transmis textul cărților considerate părți ale "Noului Testament". Cele mai importante manuscrise sunt:
Noul Testament () [Corola-website/Science/299340_a_300669]