1,515 matches
-
reveni nici după 12 ani, se lăfăie în Senatul României și pe ecranele televizoarelor sub privirile îngăduitoare sau indiferente ale concetățenilor. Nu numai că lumea îi suportă, dar la emisiunile de ore și ore ale lui Păunescu de la PRO TV se perindă scriitori, pianiști, medici, cântăreți... Cum se poate intra în NATO ― întreb retoric ― cu trubadurii lui Ceaușescu, cu aceste scârboșenii guralive care se distribuie în rolul de directori de conștiință? O jumătate de oră mai târziu sânt acasă: pe postul Antena
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
arătate până aici rezultă că amândouă epocile din perioada preistorică a metalelor, când oamenii au folosit pentru confecționarea uneltelor bronzul și fierul, sunt relativ bine reprezentate istoric pe teritoriul comunei Umbrărești, că o succesiune de culturi și civilizații s-au perindat pe aceste meleaguri, că urmele sunt numeroase și relevante cu toate că, până la data când se pun pe hârtie rândurile noastre, nu s-au întreprins cercetări și săpături sistematice de către specialiști în domeniul arheologiei. Datările noastre și încadrarea în diferitele culturi propusă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai vorbit, se află actualmente, ca și în străvechime, pe teritoriul comunei Umbrărești, apreciem că și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învățător la această școală. Cu prilejul examenului mai sus citat, elevii din Torcești au fost însoțiți de M. Stamate, suplinitor; din 9 înscriși, prezintă 7 și promovează numai 3 (trei) cu specificația: „slab pregătiți din pricina deșilor suplinitori care s-au perindat la această școală”. La Condrea era învățătoare acum doamna Lucia Costea, iar la Umbrărești prezintă elevi la examen învățătorul Vasile Sobieschi. În anii următori, rămâne stabil pe postul său doar acesta din urmă, la celelalte școli din comună continuând perindările
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adunat în iulie 1996 diferitele echipe care efectuaseră cercetări pe teren timp de doi ani, ca urmare a apelului de oferte lansat de mai multe ministere franceze (Charlot și Emin, 1997). La tribună, în afară de câțiva înalți funcționari de stat, se perinda un areopag de gânditori unii mai străluciți ca alții, iar unul dintre ei a luat cuvântul ca să întrebe dacă "ne gândisem să definim violența". Firește că nu, cercetătorii de teren, acești ignari amărâți, sunt prea stupizi și prizonieri ai unui
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca data redactării acestui al doilea dialog delfic să fie prezumtiv situată la sfârșitul secolului al II-lea d.Hr. Adelina Piatkowski Despre oracolele Pythieitc "Despre oracolele Pythiei" 1. (394) Basilokles: Vă prinsese Înserarea, dragă Philinos,În timp ce Încă vă mai perindați cu oaspetele printre monumente, (E) iar eu nu am mai rămas să vă aștept. Philinos: Ei, dragă Basilokles, ne-am plimbat și noi agale, presărând Încolo și Încoace sămânță de vorbă, iar apoi secerând cu iuțeală În toiul disputei acele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță, membru al „Academiei Bârlădene”, din articolul „De la Academia Bârlădeană” * 82 Înainte Înainte, ziar independent, bilunar, redactor P. Strat - Delatutova, editat în 1935 și „revindecă drepturile noastre sfinte uzurpate de conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul care sfredelește pământul în dogoarea soarelui din zori până-n seară” (Înainte, 1 ianuarie 1935). Redacția și administrația în comuna „Aviator Crețu” Tutova. * Înainte, 2 ziar independent, apare la 1 ianuarie 1935 sub conducerea unui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
valului întunericului și scoaterea din mocirla în care zac înglodați până-n gât țăranii.” Ziarul se angaja să lupte pe două fronturi: Îmbunătățirea retribuției muncii și ridicarea țărănmii din mizerie și ignoranță căci „ pentru revendicarea drepturilor noastre sfinte, uzurpate de către conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul ce sfredelește pământul în dogoarea soarelui din zori până-n seară am scos acest ziar." De altfel, în articolul „De vorbă cu cititorii", din primul număr, redacția zice: „Nu urmărim scopuri personale, nu urmărim pricopsirea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
afară de partidul social‐ democratic în formațiune și al cărui viitor aparține în mersul evolutiv al societății, recunoaștem actualmente două partide cu dreptul la guvernământul țării: partidul conservator și cel liberal”, pentru că - spune ziarul - existența a două partide „care să se perindeze la putere și să se contro leze unul pe altul, este de o mare necesitate, fără care regimul constituțional nu poate fi.” Înscriindu‐se în zona acestor deziderate, Legalitatea a fost mereu pe poziție de... control, când cu ziarișt ii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
contră, ar trebui să se realizeze pentru fiecare lege o evaluare a efectelor dar și a limitelor de acțiune a acesteia. Marele pericol În fața progresului este adoptarea unei legi cu scopul exclusiv de a "câștiga puncte" de către politicienii care se perindă la guvernare. O lege nu poate fi un substitut formal pentru un sistem de finanțare stabil, eficient și bine reglementat și nici un alibi pentru absența unei politici pentru Învățământ cu o viziune clar definită pe termen lung. Legea nu este
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
instalat la putere cu un număr disproporționat de mare de mandate față de ponderea sa reală în societate, obținute grație unei legi electorale anapoda construite, s-a constatat că partidul comuniștilor este garnitura cea mai incompetentă dintre toate câte s-au perindat la guvernare în R. Moldova după 1989. Presa independentă și de opoziție a înregistrat cu lux de amănunte, pe un ton situat sub semnul stupefacției, „gândirea primitivă”, anacronică, total depășită a guvernanților comuniști. Populația folosește drept umor negru expresii înaripate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
schimb, personaje neglijate ale "mileniului întunecat", dându-le substanță și specific. A evitat diabolizările, ca și exaltarea unilaterală a virtuților românești pe care acea epocă le-ar fi pus la încercare. A povestit cu răbdare despre neamurile care s-au perindat prin ținuturile noastre de azi ori s-au stabilit în apropierea lor. Nu s-a mulțumit să urmeze retoric "firul istoriei", construind o țesătură flexibilă de intrigi și personaje, punând apoi la lucru complicate conexiuni între ele. Autorul și-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
i se raliază și Viorica S. Constantinescu în articolul intitulat " Timpul parodiei", unde constata că, în sfera mai largă a comicului, parodia se așază sub semnul deriziunii, marcând relativitatea tuturor valorilor. Modificarea perpetuă a "scenei literaturii", pe care s-au perindat mereu alte decoruri privite de mereu alți curioși, își conține germenii propriei tautologii. Căci, deși tablourile se schimbă, efectul rămâne mereu același. Dacă în Antichitate și Renaștere este necesară, pentru înțelegerea parodiei, o disociere cât de exactă posibil față de genurile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fuzionări, fărâmițări, consolidări, dispariții ori apariții de noi partide, practic exista o totală disperare după interese pe fondul unor mari și nemăsurate orgolii. Toate acestea creau o cvasi-instabilitate a guvernelor. În cei 22 de ani la conducerea România s-au perindat 33 de cabinete. Cele mai lungi guvernări au fost doar ale liberalilor: 19 ianuarie 1922-27 martie 1926 și 14 noiembrie 1933-28 decembrie 1937. Totodată, pe parcursul acestei perioade și corpul legiuitor a avut aceeași evoluție, suferind dese schimbări. De cele mai multe ori
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
19 ianuarie 1922-27 martie 1926 și 14 noiembrie 1933-28 decembrie 1937. Totodată, pe parcursul acestei perioade și corpul legiuitor a avut aceeași evoluție, suferind dese schimbări. De cele mai multe ori, durata unei legislaturi parlamentare era la latitudinea regelui. Astfel că s-au perindat 11 corpuri legiuitoare în urma celor 10 alegeri parlamentare. Acutizarea vieții social-economice s-a declanșat și pe fondul celei dinastice imediat decesului regelui Ferdinand din 20 iulie 1927 (s-a recurs la un paleativ instituțional prin care o Regență va prelua
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai 1945 când, odată cu trecerea României în tabăra Aliaților, comunitatea sa informativă a cunoscut rigorile ocupației sovietice. În acest timp, principalul serviciu informativ era purtat între Președinția Consiliului de Miniștri și Ministerul de Război, iar la conducerea lui s-au perindat mai mulți directori generali: lt. col. Traian Borcescu (între 23 august și 11 septembrie 1944), col. Ion Lissievici (între 11 septembrie și 24 decembrie 1944), col. Victor Siminel (între 24 decembrie 1944 și 26 aprilie 1945) și N. D. Stănescu (după
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
față de "problema națională" apare chiar de la începutul secolului, acesta adăugîndu-se faptului că partidele comuniste din Est dispuneau de o carte sfîntă: lucrarea, practic nulă, pe care tovarășul Stalin o consacrase problemei naționalităților. În Polonia, oportunismul Partidului a dus la menținerea, perinde ad cadaver, unei politici demagogice în mediul agricultorilor. În schimb, puterea comunistă și-a împlinit sarcina principală de distrugere a capitalismului și a tot ce constituia fundamentul puterii burgheziei. Pe lîngă aceasta și cu scopul de a acredita ideea că
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, precum bătăi, crime, violuri, furturi, distrugeri de bunuri, până la cele mai puțin șocante (dar nu mai puțin nocive), cum ar fi violențele verbale, toate acestea susținute de o abundență de imagini violente, se perindă zilnic În fața ochilor elevilor. În România, opt școli din zece se confruntă cu fenomene de violență, În diverse forme: violența Între elevi, violența elevilor față de profesori, violența profesorilor față de elevi, violența verbală sau, În cazurile cele mai grave, violența fizică
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
nu ar mai fi îndrăznit să se considere drept o persoană respectabilă și puțin enigmatică. Nu, această plăcere o va lăsa pentru acasă, în familie, acolo unde, vorba proverbului, se spală rufele de acest fel. Precum stâlpii de telegraf se perindau ritmic prin ferestrele deschise ale vagonului, lăsând în urmă nostalgia peisajului trecut, tot așa gândurile îi aduceau în fața ochilor, într-o succesiune haotică, amintiri și imagini din diferite etape ale existenței sale anterioare, mai mult sau mai puțin semnificative. Acestea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Surpriza era si mai mare când, după cutremur, părinții au deschis larg ușile. Subiect de pictură naivă. Patul, plita, dulapurile, masa cu tot cu farfurii, toate înecate în moloz și praf ca după bombardament. Ca într-un film mut, i se mai perindau prin față imagini rămase nealterate în memoria sa, unele chiar din fragedă copilărie, altele din timpul vieții de elev, din perioada celor doi ani de serviciu la o mare întreprindere comercială sau din timpul efectuării stagiului militar egal cu șapte sute
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai ales de greșeli, pe lângă care a trecut, fără a le acorda atenția necesară și fără a le evita. Cel mai mult însă regreta locul și persoanele de la care își luase rămas bun încă de cu seară. Involuntar i se perindă prin fața ochilor scene din momentul plecării, chiar din zorii acestei frământate dimineți. Deși s-a trezit în cea mai perfectă liniște, aproape pe neobservate, când să iasă pe ușa pensiunii unde și-a petrecut cinci ani de studenție, constată cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai mare ca întotdeauna, își revărsa în compartiment, prin sticla transparentă a geamului, paralel cu orizontul, fantele sale de lumină. Acestea, ultimele pentru ziua respectivă, încălzeau parcă mai puternic obiectele pe care le întâlneau în cale. În partea opusă, se perindau prin fereastra dinspre răsărit, luminate pentru câteva secunde de razele aceluiași disc portocaliu, niște forme înalte, cilindrice, din beton. Nu erau altceva decât siluetele zvelte ale coșurilor din cadrul centralei termice din apropiere; semn că ei sunt abia la începutul călătoriei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mâncat o halcă de pește sărat sau igunak, ar fi băut o măsură bună de lapte covăsit luat de la niște crescători de reni din apropiere și ar fi râs împreună cu femeia lui până s-ar fi săturat. În timp ce i se perinda prin fața ochilor întreaga familie lăsată de izbeliște, pe care cine știe când o va revedea, dar care îl aștepta să se întoarcă cu sania încărcată cu daruri, apăru în depărtare un mic obiect colorat în niște nuanțe care nu existau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera zbuciumul van al oamenilor care se perindă în lume asemeni valurilor iute pieritoare. Ultimele două versuri ale acestei secvențe creează o imagine contrastivă între efeme ritatea miilor de unde și sânul mării infinit, exprimând ideea că oamenilor le este hărăzită doar clipa cea repede din infinitul vieții fără de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acasă în brațe de către tatăl său, care, atins tocmai în liniștea sa neturburată, se întreabă: Ce era cu Niculae ăsta? De unde mai răsărise și el cu povestea asta a lui cu școala? Și ce vroia la urma urmei? Des co perind astfel dragostea de învățătură a lui Niculae, Moromete își va da băiatul la Școala Normală de la Câmpulung, deși tră iește o adevărată dramă a paternității rănite, fiindcă și cel mai mic fecior se înstrăinează de rădăcinile sale țărănești. Relația dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]