6,879 matches
-
activitate pentru dezvoltarea relațiilor culturale româno-elene. În 1994 i se acordă Premiul Uniunii Traducătorilor din Grecia pentru transpunerile în limba greacă din opera lui Mircea Eliade (două volume tipărite la Atena în 1989 și unul în 1991). Articolele apărute în periodicele grecești au fost reunite într-un volum privind relațiile culturale româno-elene (1995). În activitatea didactică și științifică M.-H. se străduiește, pe de o parte, să facă înțelese valorile spirituale ale Greciei, din Antichitate până în contemporaneitate, iar pe de altă
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
D.[umitru] (27.V.1860, București - 1.V.1909, București), versificator, prozator și ziarist. După absolvirea liceului intră în gazetărie, fiind mai întâi corector la câteva ziare, apoi înființând periodicele „Zorile” (1884), „Foarfeca” (1888, împreună cu Dem. Rocco), dar mai cu seamă ca redactor la „Ciulinul” (1884) și „Universul” (1884-1909). A debutat cu versuri la „Portofoliul român” (1881) și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
împreună cu Dem. Rocco), dar mai cu seamă ca redactor la „Ciulinul” (1884) și „Universul” (1884-1909). A debutat cu versuri la „Portofoliul român” (1881) și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări i-au apărut în periodicele al căror redactor a fost, semnate, în afară de Marion, și cu pseudonimele Dumitru Câmpulungeanu, Marino Marinelli, Mitică, Nicodem, Nitză Delamilcov, Orion ș.a. În „Ciulinul” M.-M. publică satire violente ce vizau guvernarea liberală, elocventă fiind „epopeea” Bratianida. În „Universul” și în
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
meu”, „Povești”ș.a.), scriind versuri, schițe, povestiri, articole. Acestea cuprind critici politice acide sau evocă tristeți de mahala, provocate de sărăcie, de nedreptate, de lipsa unui orizont. Pentru a scrie (aproape singur, sub cele mai diverse pseudonime) revista „Veselia” sau periodicele speciale „Biblioteca Marion”, „Marion la expoziție”, prolificul autor pătrunde într-o realitate pitorească, de bâlci, unde se râde fără răutate, iar dramele pasionale se consumă, într-un patetism ridicol, pe străzi și la baluri. După ce publică facila comedie Talmeș-balmeș (1885
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
literare ținute la Cluj, Oradea, Brașov, București. Era cunoscut și apreciat de scriitori și epigramiști de frunte, precum Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Ion Minulescu, I. C. Popescu-Polyclet, cu unii dintre ei purtând incitante dueluri epigramatice. Și-a adunat catrenele din periodice - „România”, „Flacăra”, „Societatea de mâine”, „Dacia”, „Graiul românesc”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Vestul”, „Vremea”, „Unirea română” ș.a., unde semnează și Dion Mardan, Mugur Mardan - în trei volume: Drăcovenii (1933), Epigrame(1935) și Epigrame (1939). Om de duh, epigramistul cultivă o satiră ușoară
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
se mișcă inițial în paradox și insolit. Poza dezabuzat ironică și-o va păstra, de altfel, tot timpul. Micile lui snobisme, reacții destinate să epateze, se traduc în inocente veleități nobiliare. Bunăoară, fragmente din poemul Salomeea (1915) apăruseră întâi în periodice, sub semnătura Adrian de Maniu. Nonconformistul, fostul colaborator la revistele de frondă literară „Insula” și „Simbolul” crede că un scriitor e „un bolnav care nu își poate stăpâni artezianismul gândurilor și revarsă ediții de dureri prostituate întru hrănirea publicului”. Chiar dacă
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
despre cucerirea Daciei de către romani, despre Aurelian și retragerea romanilor, despre formarea limbii române, despre migrațiile hunilor. După un manual de istorie alcătuit de el s-a predat vreo cincisprezece ani în Transilvania și Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au, majoritatea, subiecte istorice, glorificând pe strămoși, militând pentru emancipare națională. Sunt scrise însă într-o limbă greoaie, înțesată de latinisme. Câteva încercări în proză, fade evocări istorice, și piesa de inspirație folclorică Pețitorii (1905) - semnată A. L. Ipan - sunt
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
predă și limba franceza. Debutează în 1908, cu o povestire, la „Viața românească”, iar în 1911 îi apare primul volum de proză scurtă, Ada Lazu, un an mai târziu fiind admisă în Societatea Scriitorilor Români. Își extinde colaborările și la periodice din București: „Rampa” (în care semnează și comentarii muzicale), „Lectura pentru toți”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”. Hipersensibilă, arsă de dorința de „a face ceva care să iasă din nivelul comun”, conștientă că are „aptitudini pentru lucruri mai alese”, suferind
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
pe care acesta Îi Însărcinează cu dezvoltarea. Suprafețele cultivate sunt instabile fiindcă ies și revin În circuitul agricol la intervale neregulate, nefiind deci un material promițător pentru o hartă cadastrală. Agricultorii Înșiși, desigur, sunt la rândul lor instabili, mutându-se periodic pentru a desțeleni noi terenuri. Înregistrarea sau monitorizarea acestor populații, ca să nu mai vorbim de transformarea lor În contribuabili ușor de evaluat, este o muncă de Sisif. Scopul statului și al autorităților agricole, așa cum am văzut În cazul Tanzaniei, era
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, periodic de literatură apărut la București, între 15 mai 1934 și iunie-iulie 1937, director-proprietar fiind I. Marinescu. Orientarea tradiționalistă a revistei este susținută de autori puțin reprezentativi, în poezie mai ales: N. Mihăescu- Nigrim, G. Tutoveanu, N. Țimiraș, Const. A.I. Ghika
IMAGINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287535_a_288864]
-
Buzău), „Neamul românesc” și „Ramuri”. A mai semnat Miron Volbura, Barbu Mihail, I. Neagu etc. În preajma primului război mondial trimitea poemul Convoi funerar revistei „Viața românească”, unde va fi publicat abia în 1922. Din Germania mai expedia și câteva corespondențe periodicelor „Viitorul”, „Nouă revista română”, „Gazeta Bucureștilor” (acesteia din urmă și în 1918). După încheierea păcii se dedică profesiunii de economist, publicând sporadic articole pe teme de specialitate. Abia între 1936 și 1940 da la iveală mai multe poezii și traduceri
ILIESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
Eu și Europa”. Până la urmă se stabilește la București, unde în 1943 devine redactor la revista „Plaiuri năsăudene”, apoi director la „Transilvania noastră”. Schimbările de după 1944 îi sunt inițial defavorabile, el fiind nevoit să muncească o vreme în mină. La periodicele la care a lucrat, ca și la „Hyperion”, „Curierul liber”, „Viața literară”, „Brașovul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Azi”, „Progres și cultură”, „Familia”, „Lanuri”, „Vremea”, „Gazeta literară” ș.a., colaborează cu versuri și mai rar cu reportaje și articole sociale
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
de către Heliade și Asachi cu concursul unor continuatori ai Școlii Ardelene, ca Gh. Lazăr, Damaschin Bojincă, Florian Aaron, Vasile Fabian-Bob. Sub impulsul mișcării iluministe au luat naștere în Transilvania, în Moldova și în Muntenia, teatrul și presa. Întemeietori ai primelor periodice de durată au fost Heliade, Asachi și G. Barițiu. Literatura română datorează Școlii Ardelene singura epopee încheiată, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, scriere de o factură modernă accentuată, care include, transpuse în ficțiune sau purtate în „sertarele” textelor din subsolul poemului
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
august 1944 și de la 24 până la 29 august 1944. Ziarul iese sub direcția lui I. Ștefănescu-Gruiu, apoi a lui Gr. Malciu, care este și administrator-delegat, menționându-se în subtitlu: „Cel mai răspândit și mai bine informat ziar popular”. Colaboratorii acestui periodic de politică guvernamentală elogiază politica lui Ion Antonescu și succesele armatei române de pe frontul de Est. Numeroase reportaje de pe front sunt semnate de Constantin Virgil Gheorghiu (Jurnalul de front, Un preot de 60 de ani în Marina Regală, Reporterul fotograf
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
rolul important al femeilor în viața socială, scriind pe această temă articolele Literatura și femeia, Femeia în literatura și Femeile și literatura, după cum înțelesul poporanist al mesianismului cultural își găsește expresia în articole că Literatura pentru popor, Cărți pentru popor, periodice pentru popor. Sub raport strict literar, revista pledează pentru realism (N.I. Popa, Conversiunea d-lui Teodoreanu la românul realist), luând atitudine față de invazia nonliteraturii sau față de anarhismul poetic, de curentele moderniste și avangardiste, de misticismul gândirist și deplângând devalorizarea spiritului
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
că revista elevilor continuă publicația „Scânteia”, scopul ei fiind a încuraja „micile talente ale acelora care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din carnetul nostru”, „Din spicuirile lui Nicu”, „Diverse”, „Glume”, „Folclor”, „Ghicitori”, „Probleme”, „Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter didactic. Într-un studiu asupra operei lui Ion Budai-Deleanu, de pildă, se consemnează
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
de Mircea Vulcănescu, Lucian Blaga, Gheorghe Brătianu, Nae Ionescu, E. Lovinescu. Împreună cu Mircea Eliade, Emil Turdeanu și alții, conduce revista „Ființa românească” a Fundației Regale Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
la aceeași școală. Într-o epocă de cruntă represiune, poetului Lucian Blaga i s-a oferit posibilitatea de a lucra la o temă anume strecurată, cu complicitatea unora din susținătorii săi taciți, în planul ce cercetare al Institutului, Românii în periodicele germane din Transilvania în secolul al XVIII-lea. Tiberiu Rebreanu, fratele marelui prozator, într-o vreme în care Fanny și Puia Rebreanu continuau să fie hăituite, a găsit un loc de muncă tot aici. Pentru un răstimp, între două arestări
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
până la data publicării ei. Specificul literar este înțeles și urmărit dintr-o perspectivă modernă, de la interpretarea celor dintâi manifestări până la aceea a marilor scriitori din secolul al XIX-lea. Articolele au o structură monografică, adaptată caracteristicilor tipului de scriitor, de periodic ori de specie analizate, fiind urmate de ample bibliografii. Sunt înregistrați autorii străini traduși și este oferită lista traducătorilor a căror activitate este discutată sub vocea corespunzătoare, facilitând investigarea relațiilor cu alte literaturi. Autorii lucrării, distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este principiul integrării artelor în ansamblul civilizației epocii. În
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
alunecă singur, ca un stilet”, „verbul zgârie-cer”. Eliberate de logică, de asocierea după norme și „descojite de simbol”, „cuvintele obțin [...] propriul lor sens, boxând sau îmbrățișându-se între ele”. Mai mult sau mai puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
ale lui Adrian Maniu, considerând că i-ar lipsi „capacitatea, absolut necesară unui prozator, a inventivității epice” și, de asemenea, „vocația construcției narative ample”. Singurătatea și tristețea oglinzilor (I-II, 2002), carte apărută postum, cuprinde cronici publicate de I. în periodicele anilor ’70-’80, a doua parte fiind constituită din articole și eseuri, unele inedite. Deși a scris și despre autori consacrați, au fost preferați tinerii scriitori bucovineni (Gheorghe Lupu, Constantin Ștefuriuc, Ilie Tudor Zegrea, Stelian Gruia, Dragoș Vicol) pe care
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
București (1936). Din 1928 până în preajma celui de-al doilea război mondial a fost bibliotecar la Academia Română. Debutează în 1924, cu publicistica literară și culturală, la „Dacia”, „Dobrogea juna” și „Strălucitorul” (Constantă). Aproape trei decenii va fi prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord-
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață”, „Convorbiri literare” „Viața românească”, „Realitatea ilustrata” (revista căreia în 1934-1935 îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare consacrate scriitorilor români din secolele al XIX-lea și al XX-lea), „Muzică și poezie”, „Libertatea”, „Revista Fundațiilor
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]