1,304 matches
-
din octombrie 1920 despre a doua manifestare a mea în București.6 Iarna din 1920-1921 a fost foarte geroasă, noi am plecat din București la 13 decembrie pe un ger de minus 20 de grade și după o călătorie cu peripeții până la Galați, unde așteptam plecarea vaporului două săptămâni, din cauza gerului cumplit care înghețase Dunărea pe distanțe mari, tot cu emoții ajungeam la Neapole. De data aceasta, eram doi. Aveam cu mine o ființă de care eram legat cu tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sumar criza politică din Atena vinovată de o gafă colosală, de neiertat, condamnarea la moarte a lui Socrate, Dumitru Solomon surprinde intențiile de reformare a cetății nutrite de Platon, filosoful ideilor pure. Dramaturgul evidențiază contradicțiile gânditorului antic : cu gândul la peripețiile sufletului dincolo de trup și dincolo de moarte, acesta a căutat să pună ordine și în cele pământești imaginând o republică diriguită de un tiran filosof (p. 172). Plăsmuitorul abstracțiunilor s-a lăsat tentat de politica prozaică și a formulat idei incomode
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ni se spune în film „autentice, originale și nominale” și destinate în mod exclusiv copiilor care nu cred în Moș Crăciun până nu îl văd. Călătoria îi poartă pe copii prin peisaje hibernale de vis și îi trece prin niște peripeții incredibile, adevărate ritualuri de inițiere prin care micuții pasageri învață rând pe rând ce înseamnă curajul, altruismul și mai cu seamă viața în comuniune cu ceilalți și cu propriul sine. Odată ajunși la destinație, copiii vizitează fabrica de jucării condusă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de Prut. Dar în anul 1940 cerul s-a întunecat dinspre Răsărit. Eu cu mama și bunicii eram dincolo de Prut, în orașul nostru natal Bălți. Tatăl meu, pentru reîntregirea familiei, ne-a chemat dincoace de Prut, iar după mai multe peripeții am ajuns în Banat. În 1941 am mers din nou acasă, unde aveam lăsate proprietăți în comuna Alexandreni, satul Elisabeta. Au fost “transformate“ unele locuințe de ale noastre, una din ele a fost cooperativă, alta grădiniță. În iazurile cu pește
DEZRĂDĂCINAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Motruc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1692]
-
Orăscu, Radu Cornescu, G. Capeleanu, Rădulescu, Popini, Scarlat Ghica, Constantin Duca și I. Ghica. Trebuia de făcut de două ori înconjurul lacului fără să ți se fi luat drapelul din mână. Premiul a fost câștigat de Tilică Orăscu, după multe peripeții, lupte, căderi și situații comice. A patra cursă de fond: trei ori înconjurul lacului a fost câștigată ușor de N. Cuțarida, Tilică Orăscu al 2-lea. Publicul era foarte pasionat după aceste întreceri sportive; la 9 ianuarie s-au înregistrat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și-au pierdut țara, nici bogățiile, nici sfînta libertate. Ele pot acepta, la rigoare, status-quo-ul și coexistența pașnică. Pentru noi și pentru atîtea alte popoare, aceste două cuvinte reprezintă însă continuarea mizeriei, a terorii polițiste și a lacrimilor. 79 După peripeția cu Ministerul de Finanțe, am fost numit ministru al României în Argentina. Starea mea de îngrijorare, provocată de tot ce vedeam că se întîmplă în țară, era din ce în ce mai mare, eram, cum spunea Kippling, ca omul căruia furtuna îi ascuțise simțurile
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Din cauza prigoanei rusești, mătușa Ileana și cu Sina și-au luat câte o boccea în spate și s-au încumetat să fugă la noi, în România. Soțul ei a murit pe front și au rămas fără niciun sprijin. După multe peripeții la graniță, ne-am trezit într-o seară cu ele în curte. Ce surpriză ne-au făcut! De obosite ce erau, flămânde și necăjite, nu scoteau nicio vorbă. Lacrimi grele le-au acoperit obrajii palizi... La picioare erau numai răni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai era loc nici pe acoperișul vagoanelor. Și dintr-odată începe să urle sirena. Alarma aeriană! Oamenii sar din tren și aleargă cu disperare spre un loc de refugiu. Aerul vibrează din ce în ce mai tare și soarele dispare acoperit de norii bombardierelor. Peripeții, spaime! Eu mă pierd în mulțime. După ce încetează alarma, ne regăsim cu toții. În sfârșit, reușim să ajungem și noi într-un vagon, pe geam, ajutați de colegii părinților mei. Tot drumul a fost un calvar. Dar am scăpat! Garnitura a
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
fără să le facă rău. Nelegiuirile în comună erau doar la început. Un bătrân cinstit și bun creștin a sfătuit-o pe mama să plece cât mai repede, deoarece era în pericol. Mama a ascultat sfatul și prin mai multe peripeții a reușit să ajungă la Cernăuți, apoi în satul numit Storocea unde locuia mama sa. Aici împreună cu circa o sută de persoane au scris o scrisoare adresată lui Stalin cerând repatrierea în România pentru întregirea familiei. Răspunsul a venit favorabil
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
Peisajul este superb, mai ales cel în mijlocul căruia se află cascada Kegon, al cărui șuvoi de ape se zbenguie pe o stâncă impunătoare, aflată într-o pădure cu cedrii falnici. Drumul până la cascadă a fost presărat cu tot felul de peripeții plăcute...Momentul cel mai emoționant a fost când am intrat în lift și am început a coborî în loc de a urca, după cum credeam noi. Liftul a coborât până la platforma de unde am admirat cascada. Este o zi splendidă, stropii cascadei par mici
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
bagajul având grijă la greutatea lui. O noapte liniștită, tuturor! Asakusa 2002 Bună dimineața! A sosit ziua plecării! Ieri, pe seară, am trecut pe la templul „Senso-ji” unde m am rugat, în stil japonez, pentru sănătate și pentru un zbor fără peripeții. Japonezii se roagă astfel: aruncă un bănuț într-o ladă cu grătar, bat de 2 ori din palme(pentru a atenționa zeii), apoi se roagă în gând. La sfârșitul rugăciunii se înclină și pleacă... La unele temple există obiceiul să
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
-i putea fotografia. Dintr-un ungher a apărut „peștișorul” de aur. Atât de transfigurantă era clipa și eu atât de sedusă de frumusețea din jur, încât am uitat să-mi pun cele 3 dorințe la care aveam dreptul... După atâtea peripeții, ne-am așezat la odihnă pe niște băncuțe aflate la umbră. Cristina a luat băuturi energizante cu vitamina C de la automatele puse la dispoziția vizitatorilor. Îmi refac forțele și admir o statuetă reprezentând o femeie cu un vas în brațe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
coaja li se înnegrește. Pe un afiș sunt scrise următoarele: „cine va mânca un ou „negru” își va prelungi viața cu 7 ani.” Așa că... eu am mâncat două ouă. La întoarcere, coborârea cu telecabina a fost frumoasă și plină de peripeții. În depărtare, muntele Fuji-san stă de veghe, asupra Japoniei, ca un bătrân înțelept. Silueta lui se pierde în zare printre nori sub Cerul limpede și albastru precum apele Oceanului Pacific. Conul său uriaș, acoperit cu zăpadă aproape totul timpul anului, inspiră
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt mulți pe acest domeniu. Numai că unii chiar au descoperit acel Eldorado al literaturii pentru copii, cu filoanele sale de neînlocuit, cu neputință de plastografiat: humorul, gingășia, fantasticul, ludicul, eroul memorabil, peripeția... Iar câțiva dintre ei chiar s-au "clasicizat": un Gianni Rodari, Octav Pancu-Iași, Astrid Lindgren. A.B.În ceea ce mă privește, Recreația mare crestomație a întregii mele opere face încă înconjurul lumii infantile. Și, la orizont, ridică pavilionul Recreația mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
locuințe erau năpădite, pisicile Îi priveau cu dispreț; alimentele le țineam atârnate de grinzi. Toamna au emigrat șoarecii spre satele de pe malurile Dunării, au plecat și germanii, iar eu am rămas și În Februarie Martie 1919 când trecând prin multe peripeții, am reușit să ajung pe Dunărea Încărcată de sloiuri la Tulcea, pentru a-mi da În particular examenele de clasa a VII a de liceu. Și astfel a Început o nouă viață, În care anii petrecuți pe insula mare a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
000 se născuseră În America. 98.000 erau englezi, iar 58.000 erau: 38.054 germani, 8.885 nordici, 1.157 olandezi, 8.277 francezi - canadieni, iar 1244 erau elvețieni. Colonia New-Glarus a fost fondată de elvețienii sosiți după multe peripeții din localitatea elvețiană Glarus. Vizitatorul de azi nu-și poate da bine seama de greutățile Întâmpinate. Azi, case și grajduri temeinic construite, școală, biserică, magazine, șosele, automobile. Cimitirul lor, pe un deal lângă biserică, mai reține numele Înaintașilor. Ei au
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
St.Louis pe Mississippi. Ce surpriză pe ei! Pentru prima oară călătoreau cu trenul, zburând, pretindeau ei, ca vântul prin câmpii și păduri. La 23 Iulie au ajuns la St. Louis. Drumul de aici a fost prin Illinois, plin de peripeții, lipsiți total de mijloacele necesare, rupți de oboseală, făcând 100 kilometri pe jos, au ajuns la 15 August 1845 la colonia de acum, New-Glarus. Au plecat de acasă 193 de persoane, și acum erau 122, din care 26 bărbați, 22
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
picioare care a urmat totuși l-a ținut câteva săptămâni iar la pat. Însă cum se vede din nou sănătos, se duce să execute alte două salturi, la Crevedia Mare, ieșindu-i în final o exe- cuție aproape perfectă, fără peripeții și accidentări, iar mai apoi la Chișinău, făcând senzație chiar și cu câteva figuri acrobatice complexe și destul de periculoase. Cu fiecare salt capătă și mai multă încredere, iar senzațiile trăite până la aterizare devin noul său drog, puterea și libertatea absolută
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
acea săptămână teribilă, în care-i plecase fratele de cântec și de pahar. — Dintre toate nebuniile pe care le-a făcut, nu l-au dărâ- mat bătăile, nici foamea, taxele sau amenzile, nici avionul său cu care se-ntrecea-n peripeții, nici parașuta, iată-l, Sachi, răpus de un nenorocit de fulger. — Dumnezeu l-a lăsat să-și împlinească fiecare vis în parte. — Și l-a smuls de-aici mult prea devreme, îngână Cristi, cu lacrimi în ochi. — Dar cine suntem
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fă-o să danseze și să iubească, căci dumneata încă mai ai de pus fărâma ta în ea. Ionel a făcut-o atât cât a putut și trebuie cinstit pentru asta, nu plâns. Atât și-a amintit Cristi din toată peripeția sa alcoolică, când s-a trezit într-o dimineață în patul său, în așternuturi calde, pufoase și atât de curate că parcă miroseau a primă- vară. Nu a știut nici când și nici cum a ajuns, după atâtea nopți de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
poveștilor și a tangourilor lui Cristian Vasile. — Cum era, domnule Vasile, la București, când cântați seară de seară ? — Ei, dar cum putea să fie ? Era magic, băieți ! Magic ! Iar Cristi le spunea mereu câte o poveste din capitală, câte vreo peripeție de-a lui sau de-a răposatului Fernic, aventuri de amor și viața de crâșme, fără oprire, distracții și beții care păreau rupte dintr-o lume atât de îndepărtată. — Dar Zaraza chiar a existat, maestre ? l-a întrebat unul. Era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
indiferent de gen: eseu, proză sau poezie. Textele acestea vor alcătui un volum ce va fi lansat în toamna anului viitor, 2001, la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt. Ar fi grozav să ajungem acolo, să facem o addenda la peripeția tocmai încheiată. Dar experiența noastră, îmi dau seama, merită mult mai mult decât 10 pagini într-o antologie. Am hotărât deja cu Vasile să ne „combinăm” notele din jurnalul pe care l-a ținut fiecare într-o narațiune comună. Patruzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
văr de-al doilea al ei. După ce fata e arestată și exilată cu întreaga familie marele duce C? caută s-o salveze (împreună cu ceilalți dacă se poate), o urmărește cu câțiva tovarăși (între care un basarabean leal) și după multe peripeții și rătăciri, în care vede felurite orașe, sate, aspecte ale revoluției, revine la Petrograd fără să fi făcut nimica. Aici primește vestea asasinării familiei imperiale la Pervi pe când basarabeanul asistă la tragicul sfârșit al unui frate al său student, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a lui, cea care s-a amorezat de Bogdan. Se-ntoarce, e prins de cneaz și de oșteni, dus la Suceava, unde Jder vrea să-l omoare, dar îl cere Bogdan Și cei trei tovarăși pleacă după Leși; după multe peripeții găsesc pe fete. Tânărul Jder moare și cea care l-a chinuit (și l-a iubit) acuma cade pe trupul lui... iar primăvara (în anotimpul când cea ce-l iubea în taină l-a chemat la munte), Bogdan înțelege că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la război și cu unul la nuntă, cum scrie Bonfinius, până la urmă biruie cel din urmă. În felul acesta se ratează șansa de a se da o lovitură, care să zdruncine puterea otomană. Mireasa, Beatrice de Aragon, ajunge după multe peripeții la Buda, fiind pe punctul de a fi prinsă la un moment dat de călăreții turci, care pustiau sudul și vestul Regatului ungar. Solii, trimiși de Ștefan cel Mare la Roma, în primăvara anului 1476, cărora papa le explica motivele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]