1,166 matches
-
referințe fugare și în Jurnalul de la Păltiniș. Constantin Noica era primit adesea, în diferite birouri culturale, cu bunăvoință, înțelegere, uneori și cu un fel de condescendență compătimitoare, alteori cu simpatie amuzată. Omul avea o anume forță carismatică, polarizantă și de persuasiune, ce l-a servit adesea. Discipolii săi au primit în astfel de condiții burse Humboldt, de durată. Ceea ce a fost foarte bine. Dar pașapoarte în scopuri culturale au primit și destui alții, în aceeași perioadă. Membrii grupului de la Sibiu, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ceea ce, din perspectiva lor, constituia clar un plasament de capital social apărea, în ochii neîncrezători ai nomazilor, drept o abilă manevră vizând sustragerea de resurse umane dintr-un fond anonim și reticent. Când e vorba de a respinge anexarea prin persuasiune, neîncrederea devine un capital inestimabil, ce permite neîncrezătorului luxul de a refuza o tranzacție fie și numai bănuită de intenții dubioase; a-și cultiva cele mai vagi bănuieli sporindu-le, a le trata cu toată seriozitatea traducându-le în decizii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
antică numea captatio benevolentiae ("[...] scopul urmărit prin introducere era acela de a-l face pe ascultător binevoitor, doritor să asculte și dispus să se lase învățat", Ernst Robert Curtius, 1970: 87) și face parte din recuzita strategiilor de manipulare, de persuasiune, de seducție a cititorului (v. și Tatiana Slama-Cazacu, 1999). Iată câteva exemple oferite de Jurnalul National. ,,Ce naște din pisică miaună prin Europa" (2013); "Aforismele cinicului, filiera rusească"; "Așa mamă, așa fiică"; "Scrisori de la Moș Crăciun". "Ciocoii vechi, noi cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sceptici la afirmațiile potrivit cărora rebelii sirieni ar fi putut folosi arme chimice" etc. citatul nu produce "perturbări" la nivelul sensului și nici în funcționarea limbii, prin eliminarea ghilimelelor. Absența/ prezența semnelor grafice utilizate în intertext este o strategie de persuasiune deosebit de productivă în publicistica actuală, indiferent de profilul cultural al publicației: "Prof. dr. Robert Lefkowitz: "Jumătate dintre medicamentele care se prescriu în acest moment, la nivel mondial, țintesc receptorii cuplați cu proteina G" (Revista Hipocrate, 2013); "Ascultarea părinților era considerată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ghilimelelor în practica titlurilor este un tip de marcă a enunțării și presupune, de regulă, un anumit tempo al lecturii, un ritm, o intonație aparte și un accent care depășește codul comun al comunicării, încadrând enunțul în sfera strategiilor de persuasiune. Cu toate acestea, numeroase sunt situațiile în care semnele grafice care marchează citatul sunt "responsabile" de producerea unui tip de discontinuitate, la nivelul sistemului lingvistic și chiar la confuzii de sens. Literatura de specialitate (A. Compagnon, 1979; S. Dumistrăcel, 2006
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
strânsă relație de dependență cu tipul de informație, este "orientat" spre dialogul cu receptorul. Abordat dintr-o perspectivă pragmatică, citatul indică felul în care jurnalistul "comunică" cu cititorul său despre subiectele abordate (ironic, cu înțelepciune, părtinitor etc.), despre strategiile de persuasiune ale potențialului lector. I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate Dintr-o perspectivă strict diacronică, "imaginea" a fost prima formă de comunicare din istoria umanității. A precedat scrisul, avându-și începuturile în picturile murale paleolitice (din Franța, Spania, Africa
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
D. Micu, Semiotica imaginii vizuale). Modalitățile de comunicare vizuală sunt, în majoritatea cazurilor, căi deosebit de subtile de constrângere. Cine ar putea acredita ideea că o caracteristică precum impersonalitatea, sentimentul vagului, nedeterminarea sunt elemente care în subsidiar susțin o retorică a persuasiunii, în argumentarea publicitară? Semn iconic / semn lingvistic Condiționarea iconicului de intenționalitate este fundamentală în publicitate unde această modalitate de comunicare devine a priori purtătoarea de sens a imaginii. Care este mecanismul prin care receptorul percepe mesajul vizual al unei imagini
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
am arătat și cu altă ocazie (D. Butiurca, 2013), stategiile persuasive utilizate de creatorii de imagine, în reclamele de tip rațional se fundamentează sub o formă sau alta, pe arhetipurile unei culturi. a. Arhetipul Cercului Deși deosebit de eterogene, strategiile de persuasiune utilizate în imaginile de televiziune cultivă în multe cazuri, ceea ce am numi tehnica arhetipului. În spoturile publicitare de promovare a saloanelor de tunuing, de exemplu, se utilizează tehnica demonstrației de drifting, de regulă, pe o pistă improvizată (de la Romexpo). Circuitul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
alticol hotărât proclitic). În deplin acord cu contextul referențial, extralingvistic (politic, de natură socio-umană, culturală) echivalența "contraatac"= "ripostă politică" impune o atitudine, este corelată contextual, cu toponime/ antroponime etc. elemente fundamentale în fixarea imaginii persoanei publice. Seria de metafore ale persuasiunii - "atac", "contraatac" - a devenit o procedură de focalizare în titlul articolului de presă. Sub aspectul mijloacelor lingvistice, tehnica este susținută de verbe puternic marcate semantic/ de formele pronominale ale eului ("mi-am trimis") etc. 3) Ponta contraatacă: "Băsescu iarăși mă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Chilton și Christina Schäffner (P.A. Chilton și C. Schäffner, 2002) le identificau și în discursul politic: primul este tiparul menținerii unei imagini pozitive a persoanei publice. În cadrul unui articol de presă, în funcție de politica și de obiectivele "publicației", jurnalistul utilizează metaforele persuasiunii așa încât să mențină focusată atenția cititorului asupra unei anumite personalități. Atitudinea, idealurile, acțiunile acesteia vor fi puse cu precădere, în valoare, explicit și/ sau implicit. Spre deosebire de discursul politic unde "politețea" este o condiție sine qua non în interacțiunea publică (poate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
discursul politic unde "politețea" este o condiție sine qua non în interacțiunea publică (poate contracara spre exemplu, efectul măsurilor mai puțin populare ce urmează să fie luate), discursul jurnalistic focusează atenția receptorului asupra persoanei publice printr-un tipar cvasi-universal al "persuasiunii" menținut prin elemente ale cognitivului (seria metaforelor "atac", "contraatac", "a ataca", "a contraataca", "atacat", "contraatacat" etc.) și prin registrul limbii. Cel de-al doilea element al persuasivului invocat de autorii cărții este "veridicitatea", credibilitatea. Este o "calitate" menținută prin implicarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metafore ale "credibilității", prin verbe ale acțiunii. Jurnalistul pune în relief (prin ghilimele, cratimă etc.) fie în titlu, fie în subtitlu etc. confesiuni ale politicianului, care fac referire la valori, idei, convingeri. Metafora jurnalistică face parte din aceeași recuzită a persuasiunii. Pe lângă calitatea de a informa, reprezintă o chintesență a unui program de guvernare, politic etc. Metafora jurnalistică nu trebuie confundată cu variantele de tip jargon și nici cu limbajul sportiv, militar care au sensuri proprii domeniului de cercetare. Prima concluzie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este atins de „istoricitate”, adică de aripa ideologiei. Cercetarea științifică, de pildă, se vrea ideologic neutră, dar funcționează În interiorul unui sistem de putere controlat ideologic. Chiar dacă demersul este enunțat ca fiind neutru, căutând premeditat neimplicarea, el nu rămâne indiferent la persuasiunea ideologică, nu e „inert ideologic”. Orice proiect (de dezvoltare, de cercetare, de formare) poartă În pântece opțiunea ideologică și nu se poate sustrage dimensiunii istorice. Cu alte cuvinte, cunoașterea, evoluția, orice proiect de schimbare a concepțiilor și practicilor sociale conține
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
interoga asupra valului comun care Îi cuprinde pe toți, a elabora personal noi proiecte sau a face parte din colectivități vivante care pun realul În chestiune. Dar, mai ales, a reflecta, a te Îndoi. Poate face asta individul-masă, victimă a persuasiunii dirijate, produs al consensului? (27.11.2010) Mulțimi, mase, credințe Când vorbim de mulțimi, vorbim de credințe, mituri, religie, ideologie și politică. Am desprins propoziția de mai sus dintr-un tratat de psihologie socială. În 1895, Gustave Le Bon descria
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
societăților Închise, individul nu știe care-i sunt nevoile, el trebuie ajutat să se reeduce; societatea are datoria să-i asigure o formație care să-i permită să contribuie apoi la dezvoltarea sa În acord cu cerințele. Prin constrângeri și persuasiune instituțională, omul mediu este „ajutat” să Învețe, sistematic, o anumită ordine și un gen al normalității (desigur, controlate, planificate). O pedagogie a formării unui „om nou” este idealul educativ al tuturor sistemelor utopice. Iar instrumentul prin care reprezentanții acestor tipuri
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
jos În pământ”. Revoltele din unele regiuni sunt Înăbușite fără milă, există mărturii că Ceaușescu, care a dirijat personal aceste represiuni, trăgea el Însuși „cu pistolul În țărani”. În 1962, țărănimea a fost total subordonată. S-au folosit tehnici de persuasiune diverse: controlul aprovizionării cu alimente și criminalizarea comerțului privat, etichetarea ca „sabotori” a celor care nu reușeau să-și achite cotele obligatorii și pedepsirea lor, demascarea „ticăloșiilor chiaburești” și condamnarea acestora ca „dușmani ai socialismului”. Etichetarea lua forme halucinante, chiaburii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nostru de apărare se dovedește mai dezvoltat, mai acut față de demersurilor naziștilor „de tip nou” decât față de cruciadele comuniștilor reciclați. Și neonaziștii și neocomuniștii ne spun că au existat printre înaintașii lor și „camarazi de omenie”. Al doilea pas al persuasiunii lor este că ei, cei de azi, nu sunt defel mai neonorabili în intenții și mai neîndrituiți în a le pune în practică decât oamenii aflați politic la centru-dreapta ori centru-stânga, la dreapta ori la stânga. Extremiști începem să părem noi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
serviciu, este cazul, cu atât mai mult, al unui prieten. Disponibilitatea de a sfătui este un lucru foarte important, la fel de important ca și disponibilitatea de a asculta sfaturile oferite. Sfatul, în acest caz, are o dublă finalitate - de informare și persuasiune, în ideea de a determina pe cei cărora li te adresezi cu acest sfat să adopte un stil de viață sănătos, să-și schimbe atitudinea față de propria sănătate și viață în sensul autoresponsabilizării. Studiul de față a scos în evidență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și asasinate. Un Stat civilizat nu poate tolera ca ordinea publică să fie tulburată și viața oamenilor în primejdie de moarte. Dacă Garda de Fier, i-am spus, se consideră o cauză dreaptă, mai degrabă poate învinge prin blîndețe și persuasiune. Cu toată dibăcia în conversație de care dispunea Clime, am înțeles că nu era prea departe de vederile mele și că nu făcea parte dintre adepții violenței și a morții. Scopul întrevederilor a fost să obțină o pacificare, o încetare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în text cuvântul abdicare, astfel încât să poată considera și pretinde că nu a abdicat, ci „a făcut o delegație”, i-a delegat prerogativele regale lui Mihai. În acest timp, Duduia stătea de vorbă cu Mihai. „A trebuit tot talentul de persuasiune al Duduii ca să-l facă să priceapă că acest sacrificiu al său este o datorie către România, că dacă pleacă și el, totul se prăbușește. Disperat a primit, dar a și făcut observația că ‹‹Dacă tata n-a putut să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
să "desființeze" un scriitor? Ați fost pus în situația de a "executa" anumiți autori, iar verdictul să vă fie infirmat? Criticul literar nu are în nici un caz posibilitatea de a desființa un scriitor. Oricât prestigiu ar pune la bătaie, oricâtă persuasiune ar scoate din tolba lui critică, oricât trafic de influență ar face, un scriitor veritabil nu va sucomba niciodată sub presiunile criticii. Sigur, un critic cu mare autoritate poate marginaliza, o vreme, un autor, îl poate scoate din atenția publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
s-a întâmplat la noi după stalinism a fost cu adevărat devastator. Deci teoria mea zice așa : că, practic, stalinismul, care a fost înfiorător de crud în România ca represiune fizică, nu a reușit ce a reușit Ceaușescu ulterior prin persuasiune. Ceaușescu este cel care, practic, a reușit comunizarea României. Iar comunizarea României a fost un proiect reușit, în vreme ce comunizarea Poloniei nu a fost o reușită. Niciodată ! Acolo a fost o bătĂlie continuă și la un moment dat balanța a înclinat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se confrunte cu o opoziție excesivă. Și de asta, în momentul în care la noi s-a dat drumul deținuților politici și după ce s-au mai acordat câteva înlesniri, a început partea a doua, partea pe care eu o numesc persuasiune coercitivă. Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mister și din forțele extra-logice, uneori, sedii ale unor răspunsuri posibile la marile, gravele Întrebări! Și alții, nu puțini, autori esențiali, care se revoltă contra unilateralității spre care nu puțini gânditori Împing ființa umană, limitând-o la Rațiune, cu atâta persuasiune și fanatism aproape, Încât chiar și acest concept, unul dintre cele mai impozante și necesare din câte avem, devine cumva... discutabil! Dintr-o formă a libertății, cum a apărut această noțiune marii școli enciclopedice franceze ce și-a luat maestru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
estompează și rămân Înfăptuirile. Iar acestea cu greu și-ar putea găsi egal În Întreaga istorie a românilor. Nu Cuza singur a făcut România, totuși România s-a făcut sub conducerea lui. A evoluat cu abilitate printre puterile europene, Îmbinând persuasiunea cu politica faptului Împlinit. A patronat și, la nevoie, a știut să impună marile reforme. Administrația, justiția, Învățământul, armata, toate s-au așezat pe baze noi, europene. Reforma agrară din 1864 a dat, În sfârșit, pământ țăranilor, Încercând un compromis
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]