KorAP: Find »[drukola/base=perturbator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...49 >

1,221 matches

Corola-website/Law/199004_a_200333

antenei de recepție ML Stație mobilă (4D 0) h(m) rezultă din valoarea de câștig a înălțimii antenei mobile. Dacă lipsește sau este sub 3 m se consideră 3 m. Curbele din Anexa 4, care reprezintă valorile nivelului de câmp perturbator, se vor aplica pentru h1. Valoarea lui h1 este determinată prin utilizarea tabelului anterior. Procesul de interpolare și extrapolare este prezentat în Apendicele 2. Următorii factori vor fi luați în considerare: 3.1. Unghiul de degajare a terenului Dacă terenul

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
de interpolare și extrapolare este prezentat în Apendicele 2. Următorii factori vor fi luați în considerare: 3.1. Unghiul de degajare a terenului Dacă terenul dintre stația de emisie și locul de recepție este caracterizat de denivelări, nivelul de câmp perturbator determinat pentru locul de recepție va fi corectat. Unghiul de degajare va fi determinat pentru o distanță maximă de 16 km (vezi Apendicele 4). Factorii de corecție pentru diferite unghiuri de degajare sunt indicate în Apendicele 4 pentru un domeniu

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
4,5 km Curbele de propagare pentru traseele de propagare terestre sunt bazate pe DELTA h = 50 m. Dacă mărimea denivelării terenului este diferită de DELTA h = 50 m, atunci vor trebui aplicați factori de corecție pentru nivelurile de câmp perturbator deduse din curbele de propagare. Factorii de corecție corespunzători sunt dați în Apendicele 3. Dacă distanța dintre emițător și receptor este mai mare de 200 km, atunci se va utiliza valoarea pentru d = 200 km. 3.4. Factorul de corecție

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
în considerare pentru determinarea nivelului de câmp de perturbație. În cazul antenelor directive, unghiul de orientare este considerat în sensul acelor de ceasornic. Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate pentru recepție, atunci câștigul antenei de recepție pe direcția emisiei perturbatoare va fi dedusă din nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator. Anexa 6 conține diagramele mai multor antene directive tipice. Aceste diagrame vor fi utilizate pentru a deduce scăderea puterii maxime aparent radiate relativ la punctul de recepție, sau reducerea semnalului perturbator

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
cazul antenelor directive, unghiul de orientare este considerat în sensul acelor de ceasornic. Dacă sunt utilizate antene directive sau reglate pentru recepție, atunci câștigul antenei de recepție pe direcția emisiei perturbatoare va fi dedusă din nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator. Anexa 6 conține diagramele mai multor antene directive tipice. Aceste diagrame vor fi utilizate pentru a deduce scăderea puterii maxime aparent radiate relativ la punctul de recepție, sau reducerea semnalului perturbator la receptor. O metodă de combinare a caracteristicilor orizontale și

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
perturbatoare va fi dedusă din nivelul maxim admisibil pentru câmpul perturbator. Anexa 6 conține diagramele mai multor antene directive tipice. Aceste diagrame vor fi utilizate pentru a deduce scăderea puterii maxime aparent radiate relativ la punctul de recepție, sau reducerea semnalului perturbator la receptor. O metodă de combinare a caracteristicilor orizontale și verticale ale antenelor este dată în Anexa 8. 3.6. Propagarea pe trasee mixte Atunci când traseele de propagare traversează zone cu caracteristici diferite de propagare, se va utiliza următoarea metodă

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
măsurărilor mobile ale nivelului de câmp *2) În cazul măsurării pe o perioadă lungă de timp sau al măsurărilor mobile, va fi indicată valoarea medie Apendicele 2 la Anexa nr 7 RAPORT DE MĂSURĂ ASUPRA PERTURBAȚIILOR PREJUDICIABILE ASIGNĂRI Frecvență asignată perturbatoare Administrația: (b) Frecvența: (h) Amplasamentul presupus: sau Direcția către amplasamentul perturbat: (c+d) Desemnarea emisiei (7a): (e) Valoarea nivelului de câmp dBf2æV/m măsurat: (f-x) altele: Observații: Frecvența asignată perturbată Numărul de referință al Administrației (13x): Frecvența (1a): Amplasament (4a

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
Degradarea admisibilă de prag 1 Definiția degradării de prag (TD - Threshold Degradation) Pragul unui receptor radio este definit ca nivelul semnalului util recepționat pentru o valoare dată a ratei erorilor de bit (BER - Bit Error Rate) În prezența unui semnal perturbator I, nivelul semnalului util recepționat trebuie să fie crescut pentru a se menține aceeași valoare pentru BER La o valoare dată pentru BER, degradarea de prag (TD) este diferența dintre valoarea crescută a nivelului de prag, datorită perturbațiilor și valoarea

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
BER La o valoare dată pentru BER, degradarea de prag (TD) este diferența dintre valoarea crescută a nivelului de prag, datorită perturbațiilor și valoarea de prag fără perturbații Se presupune că TD este echivalent cu creșterea nivelului zgomotului, datorită semnalului perturbator, la intrarea receptorului 2 Degradarea admisibilă a pragului Degradarea admisibilă a pragului cauzată unui receptor din Serviciul Fix de către un emițător străin din Serviciul Fix nu trebuie să depășească 1 dB 3 Calcului degradării de prag Calculul degradării de prag

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
receptor din Serviciul Fix de către un emițător străin din Serviciul Fix nu trebuie să depășească 1 dB 3 Calcului degradării de prag Calculul degradării de prag TD se face în două etape Mai întâi se calculează nivelul I al puterii perturbatoare la intrarea receptorului După aceea, se calculează degradarea de prag TD datorită semnalului perturbator și se compară cu valoarea admisibilă de 1 dB Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emițătorul X asupra receptorului U Figura 1 31 Calculul nivelului

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
depășească 1 dB 3 Calcului degradării de prag Calculul degradării de prag TD se face în două etape Mai întâi se calculează nivelul I al puterii perturbatoare la intrarea receptorului După aceea, se calculează degradarea de prag TD datorită semnalului perturbator și se compară cu valoarea admisibilă de 1 dB Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emițătorul X asupra receptorului U Figura 1 31 Calculul nivelului puterii perturbatoare I a) Datele tehnice, necesare pentru calculul diferiților parametrii intermediari și în

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
intrarea receptorului După aceea, se calculează degradarea de prag TD datorită semnalului perturbator și se compară cu valoarea admisibilă de 1 dB Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emițătorul X asupra receptorului U Figura 1 31 Calculul nivelului puterii perturbatoare I a) Datele tehnice, necesare pentru calculul diferiților parametrii intermediari și în final al nivelului puterii semnalului perturbator I la intrarea receptorului perturbat, sunt enumerate după cum urmează: ... Receptorul perturbat: - f(Rx)(MHz): frecvența receptorului - coordonatele geografice - înălțimea terenului (m) deasupra

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
admisibilă de 1 dB Figura 1 ilustrează mecanismul perturbării provocată de emițătorul X asupra receptorului U Figura 1 31 Calculul nivelului puterii perturbatoare I a) Datele tehnice, necesare pentru calculul diferiților parametrii intermediari și în final al nivelului puterii semnalului perturbator I la intrarea receptorului perturbat, sunt enumerate după cum urmează: ... Receptorul perturbat: - f(Rx)(MHz): frecvența receptorului - coordonatele geografice - înălțimea terenului (m) deasupra nivelului mării - înălțimea antenei (m) deasupra nivelului solului - azimutul pentru lobul principal al antenei - G(R)(dB): câștigul

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
dB): atenuarea la recepție între punctele D și A (toate pierderile dintre brida antenei și intrarea receptorului) - diagramele de radiație co-polară și cross-polară ale antenei de recep��ie - masca de selectivitate a receptorului (eventual presupusă conform cu Anexa 3B) - polarizarea Emițătorul perturbator - f(Tx)(MHz): frecvența de emisie - P(Tx)(dBW): nivelul puterii de emisie - coordonatele geografice - înălțimea terenului (m) deasupra nivelului mării - înălțimea antenei (m) deasupra nivelului solului - azimutul pentru lobul principal al antenei - G(T)(dB): câștigul antenei de emisie

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
și ieșirea emițătorului) - diagramele de radiație co-polară și cross-polară ale antenei de emisie - masca de selectivitate a emițătorului (eventual presupusă conform cu Anexa 3B) - ATPC(dB): domeniul dinamic de control automat al puterii emițătorului (dacă este cazul) - polarizarea b) Nivelul puterii perturbatoare (I) la nivelul intrării receptorului stației U poate fi determinat astfel: ... I = P(Tx) - a(tot) (dBW) (11) unde: a(tot) [dB] Atenuarea totală dintre ieșirea emițătorului (punctul A') și intrarea receptorului (punctul A) *Font 8* a(tot) = a(Tx

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
antH) = aT(V-H) + aR(V-H) │ │ │ a(antV) = aT(V-V) + aR(H-V) a(antV) = aT(V-V) + aR(V-V) │ └──────────────────┴─────────────────────────────┴─────────────────────────────┘ 32 Calculul degradării de prag TD datorită perturbației I a) Date de intrare ... - I (dBW): nivelul puterii perturbatoare la intrarea receptorului provenind de la o sursă de perturbații (vezi 31b) - FkTB sau N (dBW): nivelul puterii de zgomot în banda receptorului perturbat b) Calcul: ... - TD (dB), degradarea de prag pentru receptorul perturbat TD = 10 log(1 + 10^(I - N

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
b) Calcul: ... - TD (dB), degradarea de prag pentru receptorul perturbat TD = 10 log(1 + 10^(I - N)/10)) (13) 33 Metodă de calcul pentru linii de radiorelee cu repetoare pasive Figura 1 Receptor pasiv spate-spate Stație perturbată: legătura A-D-E-C Stație perturbatoare: stația I Metoda de calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
Stație perturbată: legătura A-D-E-C Stație perturbatoare: stația I Metoda de calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emițătorul I pe cale directă și puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
calcul pentru degradarea de prag se bazează pe metoda descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emițătorul I pe cale directă și puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală dintre ieșirea emițătorului și intrarea receptorului (formula (12)) a(tot

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
descrisă mai jos Mecanismul de producere a perturbației de la emițătorul I asupra receptorului C este ilustrată în fig 2 Puterea totală perturbatoare poate fi împărțită în două, fiind rezultatul însumării puterii perturbatoare produsă de emițătorul I pe cale directă și puterea perturbatoare cauzată de repetorul pasiv spate-spate Pentru calculul în cazul repetorului pasiv spate-spate este necesară schimbarea doar a formulei pentru atenuarea totală dintre ieșirea emițătorului și intrarea receptorului (formula (12)) a(tot) = a(tx) - G(tx) + a(propID) - G(D) + a

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
cel mai de jos kilometru al atmosferei, (unități/km) = 45 N(0): Indicele de refracție la nivelul mări, (unități N) = 325 p: Presiunea = 1013 hPa t: Temperatura = 15°C 3 Pasul 1 al procedurii de predicție: NOTA 1 Pentru stațiile perturbatoare și perturbate: t: stație perturbatoare r: stație perturbată 4 Pasul 2 al procedurii de predicție: datele radio-meteorologice Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinați în mod comun pentru toate țările din vestul, sudul și centrul Europei, sunt date în

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
al atmosferei, (unități/km) = 45 N(0): Indicele de refracție la nivelul mări, (unități N) = 325 p: Presiunea = 1013 hPa t: Temperatura = 15°C 3 Pasul 1 al procedurii de predicție: NOTA 1 Pentru stațiile perturbatoare și perturbate: t: stație perturbatoare r: stație perturbată 4 Pasul 2 al procedurii de predicție: datele radio-meteorologice Valorile parametrilor radio-meteorologici, care trebuie să fie determinați în mod comun pentru toate țările din vestul, sudul și centrul Europei, sunt date în paragraful 2 În procedura de

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
km Puține trasee de perturbație vor avea, de fapt, nevoie de o evaluare detaliată a acestor doi parametri TABELUL 4 Definiția parametrilor profilului căii d(i) Distanța pe cercul mare a celui de al i-lea punct de teren față de │ │ │perturbator (km) d(îi) Înălțimea suprafeței planului terestru neted (amsl) pentru │ │ │amplasamentul stației perturbate (m) h(i) Înălțimea celui de al i-lea punct al terenului amsl (m) h(te) Înălțimea efectivă a antenei perturbate (m) │ └─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────��┘ TABELUL 5 Clasificarea căilor de

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
te) Înălțimea efectivă a antenei perturbate (m) │ └─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────��┘ TABELUL 5 Clasificarea căilor de perturbație și modelele de propagare necesare Trans-orizont │cu difracție (§ 612 pentru d ≤ 200 km) │ │ │cu difuzie troposferică (§ 613) │ └──────────��───────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘ 51 Construirea profilului traseului Fiind date coordonatele geografice ale stației perturbatoare (Ø(t), psi(t)) și ale stației perturbate (Ø(r), psi(r)), vor fi deduse înălțimile terenului (deasupra nivelului mediu al mării) de-a lungul traseului cercului mare pe baza informației extrase dintr-o bază de date topografice sau de pe

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]
de date topografice sau de pe o hartă corespunzătoare la scară mare Rezoluția distanței preferate a profilului este cea dată printr-un număr întreg de pași de 0,1 km Profilul va include înălțimile terenului având ca punct de start stația perturbatoare și ca punct final stația perturbată La valorile înălțimilor de-a lungul căii va fi adăugată valoarea curburii pământului, bazată pe valoarea lui a(e) dată prin ecuația (6) În cazul acestei Anexe, punctul de pe profilul căii ce corespunde stației

ACORD din 12 octombrie 2005 încheiat între Administraţiile pentru telecomunicaţii din Austria, Belgia, Republica Cehă, Germania, Franţa, Ungaria, Olanda, Croaţia, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Polonia, România Republica Slovacă, Slovenia şi Elveţia, în materie de coordonare a frecvenţelor cuprinse între 29,7 MHz şi 39,5 GHz pentru serviciul fix şi serviciul mobil terestru. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/199004_a_200333]