1,378 matches
-
este expresia unei răspândite convingeri a epocii, reflectată și în inventarul figurilor ei de stil. Încă din 1832, Heliade înfățișa starea limbii române prin intermediul unei alegorii vestimentare: „Fel de fel de croitori aleargă acum ca să o îmbrace, unii cu haine pestrițe, unii cu haine mai largi, mai scurte, mai lungi și nepotrivite, și alții zic ca hainele cu care se află și nu-i ajung a se acoperi, să le taie în bucăți, să le înnădească, să le înnoade, și să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
să identifice eventualele nereguli ale operei lui Eugen Barbu. Folosind un material bibliografic stufos, autorul Principelui a reînviat, în fraze bogat ornamentate cu arhaisme, agitata epocă a fanarioților, recurgând la un interesant și curajos paralelism istoric: folosindu-se de lumea pestriță, crudă și coruptă din vremea stăpânirii otomane, dominată de figurile grecilor descinși din Fanar, Eugen Barbu a căutat să zugrăvească era lui Gheorghiu-Dej, saturată și ea de crime, trădări, corupție și, mai ales, lingușeală. Documentându-se temeinic pentru elaborarea poveștii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vadă tigri de Bengal/ născuți captivi la Huși și Focșani/ și corbul din poema de peste ocean". Universul descris e în mare măsură caragialian, scandalul de factură balcanică se asociază cu lumea bâlciului, " Odată un nebun fugit din spital/ în haină pestriță și coif de ziar/ a vrut corbul să-l fure./ A fost bătaie, comisar și scandal/ și tot mereu la intrare te invită un olog,/ corbul fiind împăiat, domnul cu gambetă era ventriloc". Imaginea nebunului este și aici o imagine
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a realizat că visul său de a crea la Iași un adevărat și modern spital pentru urgențe se lovește de zidul compact al intereselor oculte, al corupției și al nestăpânitelor orgolii, deformate monstruos și de foamea de bani, care animă pestrița lume a halatelor albe. Când a inceput să deranjeze mafia, devenind prea curios asupra clauzelor secrete dintr-un contract făcut pe bani publici, când a arătat fără echivoc că nu este dispus să fie o simplă marionetă care să ridice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și o lume aflată Într-o luptă interioară, pentru afirmare politică. Schițele sondează mediul citadin, uman și social sub aspect comic. Descoperim aici o lume specific bucureșteană cu crâșmele, cu berăriile, cu birourile prin care mișună oameni cu o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de familie („Vizită”), altele, școala („Lanțul slăbiciunilor”, „Un pedagog de școală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele: „Icoane de lemn” (1929), „Poarta neagră” (1930), „Tablete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cinema, cinematograf" < mozgó[színház] "idem" (mozgó "care se mișcă, mobil", színház "teatru"); engl. open "competiție deschisă pentru toate categoriile de sportivi" < open [tour, contest și / sau competition] "idem" (open "deschis", tour "turneu", contest "întrecere"); magh. dial. pisztrica "(rasă de) găină pestriță" < rom. [găină] pestriță; rom. rahat "produs de cofetărie cu aspect gelatinos, preparat în formă de cuburi mici" < înv. rahat[locum] "idem" (< tc. rahatlokum "idem"; rahat "plăcut, comod", lokum "prăjitură fină, delicatesă; înghițitură, dumicat"); lat. med. rectum "ultima parte a tubului digestiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
színház] "idem" (mozgó "care se mișcă, mobil", színház "teatru"); engl. open "competiție deschisă pentru toate categoriile de sportivi" < open [tour, contest și / sau competition] "idem" (open "deschis", tour "turneu", contest "întrecere"); magh. dial. pisztrica "(rasă de) găină pestriță" < rom. [găină] pestriță; rom. rahat "produs de cofetărie cu aspect gelatinos, preparat în formă de cuburi mici" < înv. rahat[locum] "idem" (< tc. rahatlokum "idem"; rahat "plăcut, comod", lokum "prăjitură fină, delicatesă; înghițitură, dumicat"); lat. med. rectum "ultima parte a tubului digestiv" < rectum [intestinum] "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
putz] "idem" (Glätte "netezire, poleire", Putz "tencuială"). * Maghiară (dial., Transilvania) < română: magh. hercág "om arțăgos, certăreț" < rom. [om cu] hărțag "idem"; magh. patrár ~ pëtrár "sfert de pâine" < rom. pătrar [de pâine]; magh. pisztrica "rasă de găini cu penele sure, cânepii, pestrițe" < rom. [găină] pestriță; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne + suf. verbal -áz; magh. szkimbál"a profita, a trage foloase; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
netezire, poleire", Putz "tencuială"). * Maghiară (dial., Transilvania) < română: magh. hercág "om arțăgos, certăreț" < rom. [om cu] hărțag "idem"; magh. patrár ~ pëtrár "sfert de pâine" < rom. pătrar [de pâine]; magh. pisztrica "rasă de găini cu penele sure, cânepii, pestrițe" < rom. [găină] pestriță; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne + suf. verbal -áz; magh. szkimbál"a profita, a trage foloase; a căuta de lucru" < rom. [a-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rural și de crasă incorectitudine politică de care lumea nici măcar nu era conștientă. Cu atât mai puțin noi, desigur, care-i invidiam întâi și întîi pentru că făceau ce voiau, mutându-se din sat în sat și aducând pe hainele lor pestrițe parfumul depărtării și al necunoscutului. Apoi brusc, înainte de a ne dezmetici din contemplația noastră fascinată, grupul zburătăcit, țipetele ascuțite, amestecate cu bufnituri și icnete, spectacolul terifiant, care ne punea pe fugă: tinerele femei lovindu-se în cap, peste umeri, peste
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
acestei simfonii are multe asemănări cu cel al ,,Pastoralei”. Mai în fiecare zi Beethoven obișnuia să facă plimbări în aer liber. Compozitorul își petrecea verile în diverse localități vestite prin frumusețea așezării lor. Florile, frunzele arborilor, covorul de un verde pestriț al poienilor, norii, luna, munții austeri peste care sclipeau fulgerele în timp de furtună, cântecele păsărilor, murmurul pâraielor, viața oamenilor de la munte, toate lăsau urme adânci în sensibilitatea sa . Natura îl reconforta, îi insufla noi forțe vitale. Partea I a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de dispariție. Astfel le-am explicat faptul că pentru a evita procesul de dispariție a speciilor rare, în România acestea sunt ocrotite, fiind păstrate în rezervații și parcuri naturale: plante: floarea de colț, bujorul de munte, nufărul alb, stânjenelul, laleaua pestriță, papucul doamnei etc. animale și păsări: capra neagră, zimbru, râsul, cocoșul de munte, fazanul, vulturul pleșuv etc. Astfel de activități de educație ecologică, conform managementului grupei, le putem organiza și desfășura și ca activități opționale, care ne lasă latitudinea proiectării
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
a nu provoca sărăcirea florei unei regiuni, prin dispariția speciilor rare sau mai sensibile. Este bine ca elevii să cunoască și să respecte plantele ocrotite prin lege cum ar fi : floarea de colț, papucul doamnei, sângele voinicului, bujorul românesc, laleaua pestriță etc; să nu se distrugă puieții de arbori, arborii tineri sau crengile și să se evite vătămarea trunchiului arborilor căci orice leziune a scoarței poate constitui o cale de pătrundere a unei boli care duce la scăderea vitalității arborilor; - Trebuie
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
grupurile de interese“; specimene cu care ne e foarte greu să interacționăm, deoarece nu le purtăm Încrederea nici o secundă, fiindcă se aseamănă atât de bine cu noi, În situații discrete de viață cotidiană. Cu, În definitiv, toate creaturile din Calea Lactee, pestriță până la Dumnezeu și zgomotoasă până la ultima planetă de clasă M, „locuibilă“. În serialul ăsta există un personaj dintr-o specie capabilă să simtă reacțiile și sentimentele celorlalți. Personajul În cauză e consilierul navei interstelare. Stau și mă Întreb, de când a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
zice bou breaz-bârlobeaz, dar e anevoie a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
e anevoie a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a dârlobârlobrezi dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dârlobârlobrezitura din oile Dârlobârlobrezeanului" (Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pamfile, 1909, p. 76); "Titirișcă,/Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Frișcă/ Se pune pe titirișc,/Frișc;/ Dar titirișc,/Frișc/ Nu se poate pune pe titirișca/Frișca" (Pamfile, 1909, p. 78); "am o prepeliță pestriță cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unde poți servi fructe de mare, pui cu orez în stil Hainan sau diferite feluri de mâncare occidentală. Oarecum alături, la Cafe Deco, cu dimensiuni impresionante și ferestre uriașe ce-ți permit să admiri priveliștea, te atrage mulțimea gălăgioasă și pestriță de clienți care servesc mâncăruri asiatice, europene și americane ca rața friptă chinezească, pizza sau hamburgheri. Pe versanții muntelui se văd, ici și colo, vilele moderne ale celor mai bogați locuitori din Hong Kong. Dacă vizibilitatea permite poți fotografia aglomeratul Port
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
multitudinea de credințe în zeități de la care așteaptă iertarea păcatelor, ajutor la necaz sau viață după moarte mai bună decât cea prezentă. Oamenii se roagă în temple, moschei sau biserici, aducând ofrandă ghirlande de flori, orez sau fructe. Această lume pestriță se roagă indiferent în ce sanctuar ar intra. Cel puțin în aceste momente intime, ei renunță la orgolii sau preamărire. Se pare că aici, în Asia, oamenii asimilează tot ce li se pare că este mai util și mai bun
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
atât mai mult cu cât vine de la un uranist, riscă s-o pună în umbră pe cea stilistică: prezentarea Clujului, a Ardealului în genere, în același timp cu măreția decadentă a fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
întorc la muncă și că îmi voi putea ajuta familia mea. Scrisoarea 62 Revin la istoria evadării mele. Am ajuns în Roma pe la prânz. Acum vorbeam, puteam întreba câte ceva și cere lămuriri, dar mă simțeam stingheră și speriată în mijlocul omenirii pestrițe. Trebuia să iau trenul spre Perugia și aveam de așteptat câteva ore. Bagajul era modest, nu mă mai temeam de con troale, așa că puteam să-mi împlinesc un vis: Pietà de Miche langelo, care se află în Catedrala Sf. Petru
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]