3,492 matches
-
autorsubiect de manual în școala românească... Îndreptățit dar și curajos, deosebit de insistent, Ion Voiculescu (1916-1973) cerea rejudecarea procesului, desființarea sentinței din 1958, și la 15 februarie 1968 Plenul Tribunalului Suprem acceptă cererea, desființează toate consecințele sentinței abuzive, comunicarea primind-o petentul de abia la 10 decembrie 1968. Poezia lui Voiculescu, cea a sonetelor în special, face ca experiența lui să fie unică în literatura rămână, e de părere Eugen Simion în Scriitori români de azi, II, Editura Cartea Românească, p. 302
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
îndrumă spre biroul „Plagiate și contrafaceri“. În holul central, la o masă cu picioare de tip labe de leu din secolul al XVII-lea, un fost grefier la Procuratură, pensionat pe motiv de delirium tremens înainte de termen, îi învață pe petenți să scrie cererile. Ca de pildă: „Subsemnatul (nume, pseudonim), poet (prozator, epigramist) cu (fără) talent, născut (făcut) la data (țara, religia), strada, județul, etajul etc., doresc (solicit, cerșesc, reclam) etc. etc. suma de, puncte puncte, se taie cu un x
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
oraș Huși iar ura evreimii locale se revărsase furioasă asupra ultimului prefect al județului Fălciu. Dacă celelalte secții nu funcționau pentru că nu aduceau beneficii financiare membrilor, atunci cea de „contencios” era, potrivit documentului, asaltată literalmente de „...repatriați, apatrizi și alți petenți”. După cum ne explică DEX, contencios Înseamnă o instituție de apărare a unor drepturi, În cazul acesta ale comunității evreilor locali. Serviciile de consultanță erau asigurate de avocații proprii, desigur, care, dacă nu-și jumuleau pe față compatrioții, măcar pe din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
căzuse în desuetudine, totuși zilnic ambasada era frecventată de o paletă largă de "profesii și interese", sosiți din România, care doreau informații, sprijin, legalizare de documente, intervenții la autorități etc. Solicitările erau primite și soluționate de la caz la caz în funcție de "petent" de ambasador (dacă era vorba de cineva "cu rang"), de consilierul economic, de consul, atașatul cultural sau de presă. Când persoana era din "eșalonul doi" și trebuia să i se dea totuși atenție, cel însărcinat cu primirea și soluționarea cererilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
solicitantului, soluționează eventualele opoziții și întocmește un aviz motivat care urmează a fi înaintat, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea, la Consiliul Uniunii Avocaților din România. Articolul 32 Decizia Consiliului Uniunii Avocaților din România privind primirea în profesie se comunică petentului și baroului respectiv. Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată. Cel primit în profesia de avocat se va înscrie în barou cu respectarea dispozițiilor art. 18 și ale art. 21 alin. 2 din lege. Articolul
STATUT din 1995 Statutul profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111658_a_112987]
-
lege, ea poate fi - în mod obiectiv - titulara dreptului de proprietate pretins, atat timp cît întreaga procedură a Legii nr. 18/1991 este subsumata tocmai nașterii acestui drept. Prin urmare, Guvernul consideră că excepțiile de neconstituționalitate ridicate șunt nefondate, deoarece petenții se raportează la niște drepturi subiective care, în ceea ce-i privește, la momentul declanșării procedurii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 18/1991 , nu se născuseră încă. În ce măsură demersul lor legal se finalizează cu momentul constituirii sau reconstituirii dreptului
DECIZIE Nr. 59*) din 6 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112118_a_113447]
-
reprezintă o problemă de aplicare a legii, aspect irelevant în fața Curții Constituționale. Se considera neîntemeiată și afirmația în sensul că instituirea termenului din art. 10 alineatul penultim pune autoritățile publice mai presus de lege. Dacă prin această aserțiune, formulată de petenți în fața instanței judecătorești, se tinde la acreditarea ideii potrivit căreia, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, persoanele interesate ar trebui să beneficieze de un termen procedural perpetuu, atunci s-ar ajunge practic la încălcarea ordinii de drept. Procesul reconstituirii dreptului de
DECIZIE Nr. 59*) din 6 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112118_a_113447]
-
publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici și Camere, cele dintre Camere, notarii publici și Uniune, precum și cele dintre Camere și Uniune sunt supuse, anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Consiliul Uniunii. ... (3) Petentul va sesiza președintele Colegiului director al Camerei sau, după caz, președintele Consiliului Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului și procedura aleasă. ... (4) Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (**republicată**)(*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111994_a_113323]
-
putea evolua negativ, producând răni Bisericii-mame, în urma unui sever examen de conștiință, și-a cerut iertare ierarhului său în cinci scrisori, ultima și cea mai importantă fiind Moțiunea din 12 septembrie 1937. Conform sfintelor canoane ale Bisericii, în momentul când petentul și-a recunoscut greșeala, trebuia încă de la prima scrisoare să i se acorde iertarea de către superiorul față de care a greșit. Conflictul era în speță nu între penitent și Biserică, ci între penitent și ierarhul său. Pe bună dreptate, un înalt
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Avocatul Poporului, în urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorității administrative de a-și realiza atribuțiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiție, poate sesiza instanța competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate. Dacă petiționarul nu își însușește acțiunea formulată de Avocatul Poporului la primul termen de judecată, instanța de contencios administrativ anulează cererea. ... ---------- Alin. (3) al art. 1
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163332_a_164661]
-
între subiectele de drept, principiu care, în materie procesuală, îmbracă forma specifică a egalității de arme între justițiabili, precum și premisele accesului liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Împrejurarea că, în speță, instanța de judecată a respins cererea petentului, întemeiată pe cele două texte legale, este o măsură care se integrează în activitatea de aplicare a legii, de competența exclusivă a instanței, și nu relevă nici un aspect de neconstituționalitate a reglementărilor în cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIE nr. 322 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 75 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162271_a_163600]
-
respectiv poate sesiza/solicita în scris AFER în vederea medierii situației/luării măsurilor corespunzătoare în conformitate cu Regulamentul tehnic de exploatare a LFI. (2) AFER va analiza sesizarea/solicitarea în termen de maximum 30 de zile de la primirea sesizării/solicitării și va răspunde petentului. ... Articolul 36 (1) În cazul în care o LFI de tranzit își schimbă deținătorul, ca urmare a aplicării prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) și c) din Ordonanța Guvernului nr. 60/2004 , aprobată cu modificări și completări prin Legea
NORME METODOLOGICE din 14 decembrie 2004 de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 60/2004 privind reglementările referitoare la construirea, întreţinerea, repararea şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164574_a_165903]
-
respectiv poate sesiza/solicita în scris AFER în vederea medierii situației/luării măsurilor corespunzătoare în conformitate cu Regulamentul tehnic de exploatare a LFI. (2) AFER va analiza sesizarea/solicitarea în termen de maximum 30 de zile de la primirea sesizării/solicitării și va răspunde petentului. ... Articolul 36 (1) În cazul în care o LFI de tranzit își schimbă deținătorul, ca urmare a aplicării prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) și c) din Ordonanța Guvernului nr. 60/2004 , aprobată cu modificări și completări prin Legea
HOTĂRÂRE nr. 2.299 din 14 decembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 60/2004 privind reglementările referitoare la construirea, întreţinerea, repararea şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164573_a_165902]
-
următoarele: Prin Încheierea din 2 aprilie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 41/2004, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de petentul Eugeniu Trif într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva Ordonanței nr. 298/P/2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiție și
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
neîntemeiată. Arată în acest sens că, prin restrângerea doar la "înscrisuri noi" a mijloacelor de probă admise în cadrul soluționării unei plângeri împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului, nu este încălcat dreptul la apărare și nici accesul liber la justiție al petentului, având în vedere soluțiile care, în conformitate cu dispozițiile art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, pot fi date de instanță unei astfel de plângeri. Astfel, în ipoteza în care se constată că urmărirea penală nu este completă, instanța
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
de plângeri. Astfel, în ipoteza în care se constată că urmărirea penală nu este completă, instanța trimite cauza procurorului în vederea începerii sau a redeschiderii urmăririi penale, procurorul fiind obligat să se conformeze dispozițiilor date de instanță, dreptul la apărare al petentului fiind în acest fel garantat. De asemenea, atunci când probele existente la dosar nu sunt suficiente pentru judecarea cauzei, instanța reține cauza spre rejudecare, dispozițiile privind judecata în primă instanță aplicându-se în mod corespunzător, ceea ce înseamnă că petentul are posibilitatea
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
apărare al petentului fiind în acest fel garantat. De asemenea, atunci când probele existente la dosar nu sunt suficiente pentru judecarea cauzei, instanța reține cauza spre rejudecare, dispozițiile privind judecata în primă instanță aplicându-se în mod corespunzător, ceea ce înseamnă că petentul are posibilitatea de a solicita administrarea oricărei probe pe care o consideră necesară. Totodată se arată că plângerea prevăzută de art. 278^1 din Codul de procedură penală a fost concepută de legiuitor ca o cale de atac în cadrul căreia
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea reține totodată că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului la apărare, așa cum sunt acestea consfințite de prevederile constituționale și de reglementările internaționale invocate, câtă vreme petentul are deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport de lucrările și materialul din dosarul cauzei, precum și posibilitatea prezentării unor probe suplimentare față de cele deja administrate, respectiv "înscrisuri noi". Faptul că aceste drepturi fundamentale
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
judecarea în primă instanță și căile de atac, aplicându-se în mod corespunzător". [art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală]. În ambele situații, atât dreptul la apărare, cât și dreptul la un proces echitabil al petentului sunt pe deplin asigurate, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează aceste drepturi, inclusiv de posibilitatea de a solicita administrarea oricărui mijloc de probă prevăzut de lege. Chiar și în situația în care instanța, în
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
în care instanța, în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, "respinge plângerea, prin sentință, menținând soluția din rezoluția sau ordonanța atacată", atât dreptul la apărare, cât și dreptul la un proces echitabil al petentului sunt garantate prin posibilitatea dată de dispozițiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală de a ataca, cu recurs, hotărârea instanței de judecată. De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 412 din 12 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
Prin Încheierea din 2 aprilie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 849/2004, Curtea de Apel Oradea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de petentul Mihai Viorel într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva rechizitoriului din data de 28 ianuarie 2004 al Parchetului Național Anticorupție. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin
DECIZIE nr. 452 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162497_a_163826]
-
împotriva acestor soluții, chiar dacă se încadrează în textul legal criticat, cel interesat nu poate să se adreseze cu plângere instanței judecătorești. Se arată în acest sens faptul că în speță procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de șase denunțători, iar petentul autor al excepției nu are posibilitatea de a combate această măsură a procurorului, întrucât a fost dispusă prin rechizitoriu, iar nu prin rezoluție sau ordonanță, pentru a fi incidente dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, în actuala
DECIZIE nr. 452 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162497_a_163826]
-
Reprezentantul Ministerului Public, pun��nd concluzii, în temeiul art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României coroborat cu art. 113 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, solicită respingerea contestației, arătând că petentul nu a îndeplinit condițiile prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii sale și a semnului electoral. CURTEA, examinând contestația formulată de domnul Eugeniu Dragoș Petria împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 20 din 25 octombrie 2004, în raport cu prevederile Constituției și ale
HOTĂRÂRE nr. 16 din 8 noiembrie 2004 privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Eugeniu Dragoş Petria pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162537_a_163866]
-
Electoral Central declarația autentică privind neapartenența sa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, câtă vreme prezentarea acestui document s-a realizat, potrivit chiar propriei afirmații, ulterior pronunțării Biroului Electoral Central cu privire la înregistrarea candidaturii. În ceea ce privește semnul electoral depus de petent, acesta nu putea fi înregistrat decât o dată cu depunerea candidaturii în condițiile prevăzute de lege. Or, așa cum s-a arătat, petentul nu a îndeplinit, la data la care a solicitat Biroului Electoral Central înregistrarea candidaturii sale, condițiile prevăzute de art. 9
HOTĂRÂRE nr. 16 din 8 noiembrie 2004 privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Eugeniu Dragoş Petria pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162537_a_163866]
-
s-a realizat, potrivit chiar propriei afirmații, ulterior pronunțării Biroului Electoral Central cu privire la înregistrarea candidaturii. În ceea ce privește semnul electoral depus de petent, acesta nu putea fi înregistrat decât o dată cu depunerea candidaturii în condițiile prevăzute de lege. Or, așa cum s-a arătat, petentul nu a îndeplinit, la data la care a solicitat Biroului Electoral Central înregistrarea candidaturii sale, condițiile prevăzute de art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004 . În această situație, înregistrarea semnului electoral nefiind un act de sine
HOTĂRÂRE nr. 16 din 8 noiembrie 2004 privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Eugeniu Dragoş Petria pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162537_a_163866]