18,182 matches
-
copilului Chagall, lumea reală este doar o materie primă pentru visare, iar grotescul și degradarea din jur, ultimii pași înaintea unei mîntuiri prin puterea imaginației. Scrutînd această vecinătate fragilă, care generează simultan traume și stări de halucinație și de transă, pictorul scrie adevărate poeme în a căror aureolă învăluie realitatea așa cum albinele bandajează în ceară intrușii, pentru ca nu cumva mirosul putreziciunii să strice atmosfera aseptică a stupului. ,,Atelierul de pielărie s-a închis. în mahalaua noastră, scrie Chagall, caprele au început
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
mătușile Musia, Gutia, Șaia! Cu aripi, precum îngerii, ele zburau prin piață pe deasupra coșurilor de fructe, cu pere și cu afine. Oamenii le privesc și întreabă: Cine zboară așa?" Epica lui Chagall, impregnată permanent cu surprinzătoare construcții lirice - de altfel, pictorul a scris și poezie propriu-zisă -, este, în esența ei, o altă față și o altă exprimare a naturii sale artistice și în mai mică măsură o mărturie exterioară asupra unui timp determinat și a unui spațiu anume. Pînă și marile
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
esența ei, o altă față și o altă exprimare a naturii sale artistice și în mai mică măsură o mărturie exterioară asupra unui timp determinat și a unui spațiu anume. Pînă și marile convulsii și drame ale istoriei, la care pictorul a participat direct într-un fel sau altul, - la un moment dat el este chiar numit, de către puterea bolșevică proaspăt instalată, Comisar al poporului pentru cultură și artă - se sublimează în fragilitatea țesăturii narative și devin simple jocuri de umbre
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
așadar, personajele amintitilor sale, iar acestea, la rîndul lor, sînt bietele figuri de ceară, umile, anonime și înfricoșate, ale unei istorii consumate la marginea lumii. Privită cu un ochi ciclopic și filtrată prin puterea lui de vibrație ieșită din comun, pictorul scoate această lume din accidental și din derizoriu, o reconstruiește cu inocența celui convins că totul poate fi luat oricînd de la început și, finalmente, o eliberează și o risipește în spațiile înalte, conferindu-i forță primordială, unicitate și profunzime mitologică
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
ar putea explica, între altele, invitarea Aglajei Veterany la unul din cele mai savurate talk-show-uri ale televizunii germane, "Boulevard Bio", al cărui realizator și protagonist este Alfred Biolek? Printre invitații acestui consacrat moderator figurează oameni politici, artiști, actori, scriitori, muzicieni, pictori, vedete ale filmului de ieri și de azi, ale teatrului, ale vieții mondene. Audiența largă a emisiunii a cărei invitată a fost și Aglaja Veteranyi nu se datorează vulgarității, trivialității instituite ca norme în prea multe talk-show-uri, ci calității informației
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
șase ani, Centrul Cultural ,,George Enescu" din Tescani organizează tabere în care sînt invitați artiști plastici și oameni de cultură din alte domenii, pentru sejururi de creație de cîteva săptămîni. La această ediție, cea de-a șasea, au participat exclusiv pictori care, deși aparțin unor generații diferite, devin solidari prin interesul lor față de pictura de șevalet și, în paricular, față de peisaj. Inițiatorul și organizatorul acestui proiect este dna. prof. Elena Bulai, directorul Centrului, iar invitații actualei ediții au fost Horia Bernea
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
nici lipsit de o semnificație culturală mai adîncă. Dincolo de compatibilitatea umană și de comunicarea lor directă, ei lucreză, într-un anumit fel, chiar dacă din perspective individuale diferite, la un proiect comun. Deliberat sau nu, acest proiect încearcă să-i asigure pictorului o anumită continuitate de comportament și să-i conserve o atitudine morală deja istoricizată, dar, în același timp, el lansează o evidentă provocare și chiar inițiază o anumită polemică. Pe de o parte, artistul este invitat să-și folosească deplin
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
și nu de o soluție particulară -, trebuie spus că miza experienței de la Tescani este conștientizarea peisajului în dubla lui ipostază: aceea de model și de formă de construcție și de codificare. Ceea ce au încercat și de această dată cei unsprezece pictori, în prelungirea unui comportament pe care cei mai mulți l-au impus deja cu o mare forță, este o manifestare liberă, complet dezinhibată, în fața modelului și transformarea privirii pioase în act conștient, în tehnică de analiză și în formă de posesiune. Deși
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
Pavel Șușară Cu trei ani în urmă, un incendiu devastator mistuia, odată cu atelierul, tot ceea ce adunase în mai bine de treizeci de ani de creație pictorul Florin Ciubotaru. Lucrări, schițe, arhivă, obiecte rare și prețioase, dacă nu prin valoarea intrinsecă, în mod cert prin valoarea lor de reprezentare, au dispărut fără urmă și fără nici o șansă de a fi, în vreun fel, recuperate. Gol și suspendat
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
arhivă, obiecte rare și prețioase, dacă nu prin valoarea intrinsecă, în mod cert prin valoarea lor de reprezentare, au dispărut fără urmă și fără nici o șansă de a fi, în vreun fel, recuperate. Gol și suspendat din propria sa istorie, pictorul nu avea decît o singură alternativă reală: aceea de a transforma dezastrul în act puruficator și de a lua totul de la capăt ca și cum ar fi trecut prin proba inițiatică a unei nașteri noi. întrebarea legitimă în legătură cu ceea ce avea să urmeze
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
noi, latente pînă acum sau doar insuficient marcate, acestea pot fi găsite în aspirația către sinteză, către echilibrarea energiilor și către împăcarea contrariilor. Natură feminină prin tipul de sensibilitate, prin devoalarea afectelor, prin nostalgia germinativă și prin enormele viziuni embrionare, pictorul manifestă simultan și un autoritarism falocrat, un simț enorm al posesiunii virile. Formele închise, construcțiile monumentale cu sens ascensional marcat, nucleele dure ale majorității compozițiilor, trimit invariabil către ordine, în general, și către ordine cerebrală și exercițiu volitiv, în particular
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
dreptul, să te ocupi cu asemenea mărunțișuri cînd aspirațiile tale sînt cu mult mai înalte, s-a găsit soluția eufemistică, un fel de scuză implicită, a artiștilor bulgari de origine română. Cu alte cuvinte, expoziția nu este chiar bulgărescă pentru că pictorii sînt, într-un fel sau altul, ,,de-ai noștri", de origine românească mai mult sau mai puțin străveche. Dar nici această origine nu le-a fost de prea mare ajutor pentru că, fapt fără precedent, expoziția a fost organizată într-un
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
și-a dat mîna cu aroganța tacită a unor gazde vizibil indispuse, - și care niciodată nu s-ar fi manifestat astfel în vecinătatea unor acțiuni similare, dar care ar fi implicat Anglia sau Franța de exemplu -, au făcut din expoziția pictorilor bulgari un eveniment de cabinet, periferic și anonim. în ciuda acestui tratament de-a dreptul jignitor, cei șase pictori bulgari, fie ei și de origine română, Bogdan Alexandrov, Tsvetan Timoteev, Aneta Drăgușanu, Gheorghi Petrov, Evstati Marinov și Dimităr Grozdanov au expus
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
fi manifestat astfel în vecinătatea unor acțiuni similare, dar care ar fi implicat Anglia sau Franța de exemplu -, au făcut din expoziția pictorilor bulgari un eveniment de cabinet, periferic și anonim. în ciuda acestui tratament de-a dreptul jignitor, cei șase pictori bulgari, fie ei și de origine română, Bogdan Alexandrov, Tsvetan Timoteev, Aneta Drăgușanu, Gheorghi Petrov, Evstati Marinov și Dimităr Grozdanov au expus lucrări de pictură care meritau o cu totul altă receptare. Dincolo de faptul că doi dintre ei, Aneta Drăgușanu
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
lui Bogdan Alexandrov și a lui Tsvetan Timoteev, se întîlnesc cu subtilele construcții cromatice și cu viziunile scenografice ale Anetei Drăgușanu, după cum manierismul cu accente metafizice, în certă descendență babistă, al lui Gheorghi Petrov Privită în ansamblu, expoziția celor șase pictori bulgari este un rezumat foarte concis al unor filosofii și tendințe estetice care se bănuiesc mult mai extinse la scara întregii picturi bulgărești de șevalet, dar și dovada că, la acest nivel al practicii artistice, artiștii români și bulgari au
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
Contemporană ,,Victor Florean". Ca și în edițiile trecute, au fost invitați, și de astă dată, patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la actuala ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu și Gheorghe Zărnescu. Spre deosebire de anii anteriori, cînd au participat artiști din mai multe generații, la această ediție participarea a fost mult mai unitară și
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
Istoria lui Hypolite, conte de Duglas (1690) în care eroul, Hypolite, o povestește unei călugărițe căreia îi face portretul; aceasta îl sfătuiește să meargă să istorisească povestea Juliei, noua ei pensionară care nu e altcineva decît iubita sechestrată a falsului pictor. Sîntem aproape de povestea tip no 470B Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte și ea este de două ori interesantă. Mai întîi pentru că prezintă o ospitalitate dublă (o primă scenă va aduce o alta) și apoi pentru că ea pune problema
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
se ierte afacerismele la scară largă în care sunt, destui dintre ei, implicați. E normal ca pentru această caracudă sinistră eveniment să fie râgâitura cutărui ministru-adjunct și fâsurile involuntare ale nu-știu-cărui șefuleț de partid, și nu vernisajul expoziției unui mare pictor. Eveniment e un prim-plan cu decolteul nevestei îmbogățitului ce-a tras o țeapă babană fabricii pe care, până mai ieri, nu voia s-o privatizeze, și nu elevatul simpozion al unor intelectuali famelici ce se dau de ceasul morții
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
de data aceasta în spațiul picturii, un eveniment oarecum similar. Voind să marcheze împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Ion Țuculescu, pictorița Eugenia Iftodi a expus, pentru prima oară, din arhiva proprie, fotografii, documente și desene ale marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror statut este absolut unic în întreaga noastră cultură. Pe scurt, este vorba despre acele lucrări pe care, cu aproape patruzeci de ani în urmă, în chiar anul morții pictorului, Eugenia
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
marelui pictor, împreună cu un număr important de lucrări de pictură al căror statut este absolut unic în întreaga noastră cultură. Pe scurt, este vorba despre acele lucrări pe care, cu aproape patruzeci de ani în urmă, în chiar anul morții pictorului, Eugenia Iftodi le-a realizat împreună cu Țuculescu. Cine vrea amănunte despre această experiență artistică și umană are la îndemînă cartea pe care Eugenia Iftodi a publicat-o acum cîțiva ani (în preajma lui Țuculescu, fără editură, f.a.), o carte-jurnal în care
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
unele lucrări sînt doar dirijate de către Țuculescu prin indicații tematice și prin sfaturi tehnice de ordin general, altele sînt supravegheate în detaliu, prin indicarea unei culori anume sau a unui anumit semn grafic, iar, în al treilea caz, intervenția marelui pictor este directă și decisă, însă într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
și prin analize de imagine mult mai elaborate. Dar pentru a înțelege exact natura acestui parteneriat în creație, elementele definitorii ale acestei sinteze artistice atît de neobișnuite, este absolut obligatorie o rememorare a profilului artistic și psihologic al celor doi pictori. Așa cum bine se știe, Țuculescu este un pictor temperamental, un caracter exploziv care nu-și propune să definească forme, să stabilească repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
Dar pentru a înțelege exact natura acestui parteneriat în creație, elementele definitorii ale acestei sinteze artistice atît de neobișnuite, este absolut obligatorie o rememorare a profilului artistic și psihologic al celor doi pictori. Așa cum bine se știe, Țuculescu este un pictor temperamental, un caracter exploziv care nu-și propune să definească forme, să stabilească repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar clipa luării lor în posesie, să transmită privitorului
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
o traducere. De precizat însă: o traducere localizată, care introduce elemente de topografie bucureșteană (Cișmegiu, Kiseleff, grădina Scufa, mănăstirea Sărindar, Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț că ar fi vorba de "mediul bucureștean specific începutului celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, [...] cu discrepanțele specifice civilizației noastre din acel timp
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
populară antică și chiar propria artă, spre sfârșitul vieții. Dar e un demers riguros, contrar aș spune, celui al unor Mondrian sau Kandinsky. Voiam să spun că figurativul nu mai respecta canoanele tradiționale... ...bine, dar întotdeauna exista un obiect în fața pictorului, cu care se justifica. Atunci când spunea că aceasta e o chitară, sau acesta e un pachet de țigări, ei bine, acolo erau o chitară și un pachet de țigări, chiar dacă acea chitară semăna cu o prismă, iar pachetul de țigări
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]