3,087 matches
-
că sunt orb, trăiesc la subsol murdar de finit și număr rănile ostașului ce sunt între cer și pământ, în Dumnezeu proptit de iubire-mbătat, de moarte curtat. Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. Citește mai mult Aud frumusețea taîn pivnițele gândului.Un sfert din mine o cântă,restul e un nimic obosit și leneșprevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește.Crucea de la margine drumuluiseamănă cu tine:cântec fără cuvinte.Stau în genunchi, mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
sughițul inimii. Nu mă-mbrățișa, că sunt orb,trăiesc la subsol murdar de finitși număr rănile ostașului ce suntîntre cer și pământ,în Dumnezeu proptitde iubire-mbătat,de moarte curtat.Umbra ta e cât o petalăcăzută pe ochiul rădăciniicu care mă pipăi.... XXV. GÂNDURI DE BUZUNAR, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 447 din 22 martie 2012. Aud frumusețea ta în pivnițele gândului. Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș prevăzut în curiozitatea oglinzii care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
tactică mai aborda la serviciu pentru dresarea purtătorilor de pantaloni, avea telefon celular, își cumpărase o mașină la mîna a doua, destul de bună, și făcea școala de șoferi. Vascodagama pusese ochii pe ea și, cînd o prindea la înghesuială, o pipăia năvalnic pe acele părți ale ei mai proeminente și ea se alinta ca o școlăriță, da' cine se supăra pe bădăranul cel guraliv, care o sorbea din priviri pe Afrodita lui cea frumoasă ce îi dăruia un plod pe cinste
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
se temea că bigudiurile cu care își umflase părul, ca să fie frumoasă, îi vor trăda incertitudinile, și atunci, de spaimă, se purta ca o femeie modernă, care, cu ochelarii pe creștetul capului și cu pantalonii mulați pe coapsele apetisante, se pipăie degeaba la prohab și o face pe nababul, ea nu vinde nimic, își agită degeaba narghileaua, nu are barba pînă la buric, deci, nu e bună la nimic! Fufe cu zulufi ca ea, pe toate drumurile. Aici începe și se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum întâmplarea respirației cu care mă privesc ar suspina pe colțul ferestrei rugăciunii de la subsuara inimii. Trăiesc, pipăindu-mi silaba crucii, înflorită-n propria-i rugină, pedepsită în zori să dezvăluie ascunsul dintre tâmplă și genunchi. Un singur argument mă cufundă în sunetul de dincoace de chipul Nimicului: hoinăreala cuvântului care mă merge ca pe un obiect tocit
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
mine, văd buzele inimii sărutând povara dimineții din plânsul tăcerii cu care mă strigi. * Cad în vis. La o azvârlitură de sânul tău atârnat în sughițul inimii. * Umbra ta e cât o petală căzută pe ochiul rădăcinii cu care mă pipăi. * Cheamă-mă încet și tandru cu numele de alaltăieri, cu amurgul de ieri, cu zvonul pământului neliniștit pe crucea de gând răstignit. * Aș fi vrut să te strâng în brațe, Indiferent, ca o lacrimă de post, făcând mătănii în fiece
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
ecoului rămas gol/ În palma răsfirată a cămășii...” (p. 15, “Adâncul mă privește”). Astfel de inflexiuni meditativ-lirice explică melancoliile poetului, căci peregrinările sale urmăresc de fapt, un sens ce vine chiar din substanța lucrurilor: “Alergam printre tâmplele ierbii/ Și mă pipăiau mușchii/ Și nervii întâmplării/ os cu os” (p. 16, “Alergam printre tâmplele ierbii”) sau caută un sprijin precum în această rugă: “Fă-mă dor de frunză/ Ca să mă reazăm de gândul copacului/ Retras în ploaia din pleoape” (p. 21, “Rugăciune
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
nouă Noapte chioară, beznă Ca un lanț de gleznă Vremea care plouă Curge din urcior Larg șuvoi de noapte Că mă și-nfior Toate aceste șoapte Pană de lumină În reprize scurte Cine e de vină Că n-ajung în curte? Pipăi de orbete Cu mâinile-ntinse Pe lângă perete Și tâmplele ninse Câinele mă latră Parc-aș fi un fur Mă-mpiedic de vatră Și-mi vine să-njur! Referință Bibliografică: Unu două ș nouă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UNU DOUĂ Ş NOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357565_a_358894]
-
era făcută ghemotoc, după ușă. Lenica și Anica se uitau mirate una la alta. Mărin s-a repezit la Anica, zicându-i îngrozit: - Mamă, unde ți-e barișu'? Nu vezi că stai cu conciu' gol, în fața lu' bâtu? Anica își pipăi capul. Când dădu de conciul gol, fu în stare să-și ridice fusta, ca să și-l acopere. - Aoleooo!, strigă speriată - și o luă la fugă, intrând în casă. Mai mare rușine ca asta nici că se poate! Femeie măritată și
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații, ce-mi pleacă ... oftând! Atunci, cu rucsacul în spate, Pe schiuri zburând fericit ... Acum, cu valiza pe roate Și brâul la șale-nvârtit ... Atunci, nesătul de mișcare, La griji și necazuri - absent ... Acum, unde pipăi mă doare Și iată, cătăm - tratament ... Bezmetică și aiurită, Cu viscolu-n șotii te ții, Deși te-ai lăsat mult dorită, Eu tot te iubesc și ... tu știi! ... =28 IANUARIE 2005= Nu am scris de mult. Luat de valul preocupărilor de
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
exact și neiertător, al cosmologiei, al medicinii și a tehnicii super avansate. Nu e de mirare. Studiind medicina, Romeo Tarhon poate face conexiunile necesare pentru a descrie o experiență la limită: „...creierul îi era străpuns și captiv, a vrut să pipăie, să se asigure, a ridicat un braț, a dus arătătorul spre lobul urechii, mâna i-a zvâcnit violent din umăr, flectată de durerea cumplită din deget, în cortex i s-au descărcat parcă mii de volți când s-a mișcat
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
se îndrepta spre ușa coridorului îngust de nici doi metri, la al cărui capăt distal se afla scara de serviciu contortă. Folosea deseori acest drum mai scurt, spre demisol. Micul coridor, mereu neluminat, lipsit de ferestre... Deschisese ușa. Înainta precaut pipăind când și când pereții. Odată i s-a părut că deslușește un sunet, o vibrație, un scurt impuls ...A făcut un pas înapoi. Nu se înșelase: aceeiași emisie precedată de un impuls comparabil cu un bip, un păcănit sec și
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
și capul pe poziție și la înălțimea adecvată, deodată bipul, șocul scurt din timpan și imediat, în creier, unda filiformă, firul...Milimetru cu milimetru, încă puțin, simțea perfect acum, încă suporta, creierul îi era străpuns și captiv, a vrut să pipăie, să se asigure, a ridicat un braț, a dus arătătorul spre lobul urechii, mâna i-a zvâcnit violent din umăr, flectată de durerea cumplită din deget, în cortex i s-au descărcat parcă mii de volți când s-a mișcat
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
chemare și o alegere. Toți oamenii sunt chemați la credință, la alegerea Crucii și a dragostei. De aceea sunt mult mai mulți cei chemați, decât cei aleși. Această „viață veșnică am văzut-o cu ochii noștri și mâinile noastre au pipăit-o”; pe aceasta noi creștinii, „o mărturisim și o vestim” tuturor (1 Ioan 1,1-2). Hristos-Învățătorul lumii, sfințește totul prin Lumina Adevărului Său: „Toată făptura lui Dumnezeu...se sfințește prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune” (1Timotei 4,5). Nobilul
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
oprit. Mintea refuză realitatea! S-a fixat în fața chiuvetei să-și stingă văpaia din ochi... Vrea apă, apă multă, apă vie, să-i spele durerea, gândurile, amintirile. Ciorba clocotită, încă aburește în păr, pe umeri, pe haine... Nu vede nimic, pipăie cu palme chinuite de grabă, să afle salvarea în robinetul care îi va dărui iertarea de pedeapsa focului, odată cu jetul de apă pe care-l așteaptă ca pe-o minune. Robinet - apă - apă clocotită! Robinetul era fixat pe apă fiartă
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
-i fie, într-un cadru nou, Pe Leonardo l-a văzut la baie, Și-așa,-mbrăcată.... a rămas tablou. Moise de Michelangelo Găsind tăblița cu porunci pe munte A dat degrab' cu ea să se întoarne, Dar când s-a pipăit atent pe frunte, Era târziu, deja-i pusese coarne. O doamnă ce urma să se despoaie,Model să-i fie, într-un cadru nou,Pe Leonardo l-a văzut la baie,Și-așa,-mbrăcată.... a rămas tablou.Găsind tăblița cu
GALERIA DE ARTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344601_a_345930]
-
se despoaie,Model să-i fie, într-un cadru nou,Pe Leonardo l-a văzut la baie,Și-așa,-mbrăcată.... a rămas tablou.Găsind tăblița cu porunci pe munteA dat degrab' cu ea să se întoarne,Dar când s-a pipăit atent pe frunte,Era târziu, deja-i pusese coarne. Venus din Millo Îndrăgostit pe veci de-al său model, Nevrând deloc s-o ia cu anasâna, Un sculptor, refuzat în chip și fel, De două ori a vrut să-i
GALERIA DE ARTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344601_a_345930]
-
de nopțile frumoase, de văpăile clipelor incendiare când ne simțeam stăpâni pe întregul univers, suflet, pasăre, patimă, plin de umbre și de lumini întoarce-te pe dealuri și prin păduri, leagă și desleagă alte legi, coboară timpul jos ca să-l pipăi, măsoară înălțimile cu înțelepciunea de acum a cornului de aur... turma orelor albastre, început de iarnă sfânt, cine seamănă la stele, cine se culcă pe brațul meu, ce cap de amforă m-adorme, las iarna să cânte-n surdină pe ithaca
TURMA ORELOR ALBASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344621_a_345950]
-
pe holul care răsuna sub pașii vizitatorilor de la acea oră. Încercă să se ridice dar puterile îi erau secătuite. Îl durea cotul drept, și se masă cu grijă. Găsi că avea o zgârietură care sângerase și fusese bandajată. Îndată își pipăi barba. Era neîngrijită. I se părea că vine din altă epocă, unde ustensile de ras nu se descoperiseră încă. Își trecu mâna prin păr. Îi crescuse și îl simțea nespălat. Pe noptiera de lângă el, câteva borcane de gem îi făceau
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
oameni se iubesc și alții se fac că nu se cunosc.” te va avertiza autorul în cel de-al doilea volum al său. Dar până atunci, începi călătoria alături de Sami, cum își spune, și fiul lui purtat în rucsac și pipăi inconștient în fundul buzunarului tău cei 11 dolari cu care cei doi trec granița în toamna anului ‘90, temându-te pentru viața lor. O dată ce te-ai alăturat în această călătorie, nu mai poți da înapoi; râzi și plângi, scapi câte o
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
cuplu și să ne-o dorim mereu repetată. - Mă las în grija ta, iubitule! Din nou au continuat sărutările și îmbrățișările. Tălpile îmi erau reci și umede de emoție. Scotoceam prin chiloțelul său și mângâiam pufulețul mătăsos și plăcut la pipăit. Apropiam arătătorul de despicătura acoperită cu puf, încercând să-i trezesc interesul pentru clipele următoare. I-am luat mîna și am apropiat-o de levierul meu, dar și-a retras-o repede. - Nu te speria, vom avea multe atingeri de-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
luat-o în brațe și am purtat-o direct în pat. La început a fost surprinsă și protesta țipând ușor, fără vlagă și dând din picioare, dar văzându-se întinsă pe pat și asaltată de febrilitatea mâinelor mele harnice la pipăit și avântul buzelor mele la sărutat, s-a lăsat abandonată în dezmierdările și sărutările mele. Deja intrase în rolul de parteneră la scena de dragoste declanșată de joaca de-afară, din zăpadă, și de sentimentele pure ce ne legau. Căldura
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > POEME METAFIZICE Autor: Nicolae Negulescu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului TRANSCENDENȚII GALACTICI Mi-am întâlnit viața pe Sferele Proteilor din oglinda galactică Le-am pipăit cu ochii fețele și învelișul sufletelor Ei purtau în palme oul luminii, iar eu, doar fulgerele renașterii cuvintelor LACRIMA CUNOAȘTERII De la nașterea sunetului se vede pe sine raza lacrimei cunoașterii domolind furtuna sufletelor; de la chemarea zărilor din farmecul creației mîngâiate
POEME METAFIZICE de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350781_a_352110]
-
și culmea nenorocirii mi s-a ars siguranța la priză. Nu mai pot! Sunt disperat, nu găsesc baterii pentru radioul meu portabil, așa că vezi câte pătimesc...Este un an catastrofal...Dar tu, cum te lauzi?...Cum îți mai merge? Am pipăit zaharnița de pe masă și am fost foarte mândru că am reușit să-mi pun o bucățică de zahăr în cafea. -Mulțumesc de întrebare. Acceptabil... Referință Bibliografică: MULȚUMESC DE ÎNTREBARE / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul
MULŢUMESC DE ÎNTREBARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358872_a_360201]
-
a piersicii, se odihnește sau așteaptă să fie invitată la o nouă acțiune a vieții. Tinerețea acesteia este sugerată de artist tocmai prin prezentarea sânilor dezgoliți, dar și prin jumătatea bustului gol, cu o dermă creolă, impecabilă de fină. Culorile pipăie simțurile, senzualitatea picturii dilată volumul contemplatorului pierdut într-o lume căreia nu îi aparține, iar imaginația lui succedă altor culori și linii ale tabloului. Sunt stări ușor perceptibile și un ochi inițiat constată mișcări de sens în formele trupului femeii
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]