1,034 matches
-
și punere în valoare a componentelor artistice originale, respectiv tabloul votiv și fresca cu inscripții în limba slavonă. O altă componentă importantă o constituie conservarea elementelor originale din piatră, respectiv lespezile de mormânt ale ctitorilor, traforul, ancadramentul ușii bisericii cu pisania lui Mihail Rácz și blazonul familiei Rácz de Galgó. Fără o lucrare de restaurare profesionistă există riscul pierderii pentru totdeauna a acestui excepțional monument istoric de valoare națională și chiar internațională. În decursul celor peste 400 de ani de existență
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
sus arcuite -, despărțite printr-un tor și din cornișele biserici și turlelor. În afară de amenajarea cafasului în naos, biserica nu a suferit nici o modificare. Ancadramentele ușii de intrare și ferestrelor sunt cu motive florale, ușa veche este de lemn sculptat, deasupra pisaniei este o friza puternic reliefată, răsuflătorile sunt de piatră traforată. Pictura originară, în frescă, spălată și retușată pe alocuri, este pe fond aurit imitând mozaicul. Iconografia se remarcă prin scene precum Judecata de Apoi, Apocalipsa, Liturghia îngerească, etc.
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului Daniil, ctitorul bisericii. Pridvorul este adăugat. Se păstrează ancadramentul de piatră sculptată și pisania de deasupra ușii. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate. Fațadele exterioare sunt alcătuite din două registre, despărțite de un brâu decorat cu un ornament uniform de pictură. Ambele registre au firide oarbe formate din arcaturi polilobate în acoladă, ce se
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
încăpere trebuia urcată o scară în spirală cu 280 de trepte. Afectat de cutremurul din 1802, turnul a fost reconstruit în 1806 de către egumenii greci pe un amplasament situat la 3,5 metri distanță de locul inițial. Cu acest prilej pisania inițială, care la construcția turnului era amplasată pe zidul situat spre Ulița Mare, a fost mutată pe pe fațada dinspre biserică (în prezent aceasta fiind este depusă în Sala Gotică a mănăstirii). Turnul și orologiul au fost ulterior parțial distruse
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
circulație ce lega Bucureștiul de Târgoviște și Craiova. Acest lucru l-a determinat pe domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu în anul 1698 să ridice în centrul localității un frumos palat spre a fi lăsat moștenire fiului său Constantin, după cum grăiește pisania așezată pe fațada de sud a palatului: "„Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
lor sunt înălțate de luminatul domn, Io Constantin Basarab Voievod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le și sfârșindu-le la leat 7206 (1698) și la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul”". Această inscripție de consacrare (pisanie) este unul dintre puținele elemente păstrate din edificiul original. Este decorată cu un frumos vultur valah, este scrisă în grafia chirilică locală, folosită în Valahia și Moldova până la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta menționează în inițiale la colțuri
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
1541-1542 o biserică în satul Zaharești din comuna comuna Stroiești (județul Suceava), aflat la o distanță de 20 km vest de municipiul Suceava. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea bisericii, crezându-se că pisania nu s-a păstrat. S-a presupus că biserica a început să fie construită după 1541. Prezența în naos a pietrei de mormânt a Marenei, mama pârcălabului Nicolară Hâra, decedată la 8 aprilie 1542, ceea ce a dus la concluzia că
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
pârcălabului Nicolară Hâra, decedată la 8 aprilie 1542, ceea ce a dus la concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: "„+ Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu voia robului lui Dumnezeu, pan Nicoară Hâră, pârcălabul Hotinului
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
Costin. În anul 1611, în timpul domniei lui Constantin Movilă (1607-1611), vel vistiernicul Nicoară Prăjescu, împreună cu cneaghina Maria, și copiii lor, au înnoit (refăcut) Biserica „Sf. Nicolae” din Suceava, dându-i forma pe care o are astăzi. El a pus o pisanie cu următorul text: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a făcut acest hram în numele Ierarhului Sfântului Nicolae și l-a înnoit pan Nicoară Prăjescul vel vistiernic și cneaghina lui, Maria
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
lăcașuri, Veșnica ei pomenire. 7...”" A ctitorit mai multe lăcașe de cult în Moldova: bisericile „Sfântul Gheorghe” (1551) și „Uspenia” (1552) din Botoșani (târg cu care avea legături speciale, vama fiind apanajul ei personal) sau „Sfânta Înviere” (1551) din Suceava. Pisania bisericii ctitorite în Suceava conține următoarea inscripție: "„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a început acest hram în numele Învierii lui Hristos, L-a făcut și isprăvit Elena Doamna lui Petru Voievod, fiica lui Ioan Despot
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
de Foc, deoarece se găsește în apropiere de Foișorul de Foc. Pe acest amplasament a existat până în 1790 o biserică de lemn. În acel an, locul ei, preotul Ivan ot Silvestru a ridicat o alta, din zid, fapt confirmat de pisania săpată în piatră cu litere chirilice. Pe cutia de ofrande este pictată biserica în forma ei din 1790. După ce cutremurul din 11 ianuarie 1838 a avariat grav biserica, în anul 1866, s-a luat inițiativa construirii bisericii în forma pe
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din București () [Corola-website/Science/331852_a_333181]
-
lângă altar. Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1838, fiind dărâmată și reconstruită de către arendașul de la acea vreme al Hanului Colțea - Lazăr Kalenderoglu, tatăl medicului Nicolae Kalinderu. Noua biserică a fost sfințită la 30 august 1841, după cum rezultă din pisania aflată deasupra ușii: "„Așa să lumineze lumina voastră înnaintea oamenilor ca să vază faptele voastre cele bune și să slăvească pre tatăl nostru cel din cerurĭ. Drept aceea și eŭ Lazăr Calenderoglu, împreună cu alțĭ ajutătorĭ, aŭ rădicat din temelie această sf.
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
rezistență Apostol ,găsind adăpost în această biserică,până la arestarea sa.Biserica avea icoane aurite de valoare și o pictură impresionantă în tinda de la intrare. Cum se arată în cartea citată,în 1883 Grigore Tocilescu,citează biserica datând din 1848,însă pisania consemnă reclădirea ei," cu cheltuiala mahalagiilor și ajutorul creștinilor" în 1812,a unei biserici mai vechi,ce se află mică și prăpădită de cutremur. Biserica Sfântul Nicolae n-a fost reconstruită până acum.Se impune reconstruirea ei.
Biserica Sfântul Nicolae din Pitești () [Corola-website/Science/335783_a_337112]
-
ctitoria marelui clucer Ispas Făgărășanu, construită în anii 1838-1842 pe temelia bisericii zidită de Drăgan Făgărășanu în 1816 și doborâtă de cutremurul din 1837. Ca stil arhitectonic, biserica din Grindu se numără printre cele mai frumoase biserici din Muntenia. Din pisania așezată deasupra ușii de la intrare citim: „Târnosirea s-a făcut în zilele prea luminatului domn Alexandru Dimitrie Ghica, mitropolit în scaun Prea Sfinția Sa chir Neofit, luând săvârșire cu sfințirea ei în anul de Mântuitorul nostru Iisus Hristos leat 1841”. Așezată în
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
deschis care se continuă pe laturile de nord și sud până în dreptul naosului. Ușa de intrare, aflată pe zidul de vest, are un ancadrament de piatră format din trei părți, două laterale și una de închidere în care este săpată pisania Ferestrele, fără ancadramente, sunt înguste, câte una pe zidurile de nord și sud.Naosul,este acoperit de o boltă semicilindrică longitudinală întreruptă de o calotă sferică așezată pe pandantivi și arce. Pridvorul deschis, construit din cărămidă.are laturile de nord
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
est a localității menționate, pe marginea terasei unui promontoriu. Spre est o pantă abruptă de cca. l5 m, iar spre sud și nord-est pante line de cca. 30 m despart biserica de apele lacului Scroviștea (Bălteni), liman fluviatil al Ialomiței. Pisania, așezată deasupra ușii de acces în pronaos, menționează atât anul construirii cât și ctitorul: În dreapta ușii de acces în pronaos o altă inscripție, pictată, menționează, de asemenea, numele ctitorului și perioada construirii: "Pis Stoica, meșterul ca să știi de cându am
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
între timp cele două episcopii își împărțiseră patrimoniul. 1802 Octombrie 14 - cutremurul cel mare doboară biserica rectitorită de Râmniceni 1804 August 28 - un incendiu izbucnit în Târg avariază biserica, încât este necesară reconstruirea ei din temelii. Fără a da detalii, pisania actuală, precizează că la data redactării (1852), biserica "„stătea pe aceste temelii de 45 ani”, "deci din 1807 C "Documentar fotografic. Pisania". 1807 - începe reconstruirea bisericii Sf. Dimitrie, la inițiativa Episcopului Buzăului, Costandie Filitti. Lucrările durează și sub Gherasim Episcopul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
un incendiu izbucnit în Târg avariază biserica, încât este necesară reconstruirea ei din temelii. Fără a da detalii, pisania actuală, precizează că la data redactării (1852), biserica "„stătea pe aceste temelii de 45 ani”, "deci din 1807 C "Documentar fotografic. Pisania". 1807 - începe reconstruirea bisericii Sf. Dimitrie, la inițiativa Episcopului Buzăului, Costandie Filitti. Lucrările durează și sub Gherasim Episcopul Rătescu, urmașul lui Costandie. Se adoptă stilul neoclasic, de ambianță germană (austriacă) - țările germanice se aflau sub influența lui Winckelmann, teoreticianul neoclasicismului
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
cu tablă de cupru și refăcându-se integral gardul de împrejmuire. Turnul clopotniță înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșean. Pe frontispiciul turnului deasupra ușii de intrare se află următoarea pisanie:
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
aici în jurul anului 1541 o biserică cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, care făcea parte din ansamblul curții domnești. Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”, fiind cea mai veche construcție din localitate. Anul construcției nu este cunoscut, pisania bisericii fiind probabil distrusă sau doar ascunsă la construirea în secolul al XVIII-lea a turnului clopotniță de deasupra pridvorului. Informațiile obținute în urma cercetărilor arheologice au dus la formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de preotul paroh, iar în anul 1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
râului Amaradia, în afara vetrei satului. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Anul începerii construcției este, probabil, 1842, anul terminării 1843 când s-a și pictat și sfințit. Biserica este construită în stil brâncovenesc, iar pisania menționează ca ctitori familia Hurezanu. Alți ctitori care au contribuit la ridicarea acestui sfânt lăcaș sunt enumerați în proscomidiar. O lungă perioadă de timp, începând cu anul 1900, biserica a funcționat ca și capelă de cimitir. După anul 1970 biserica
Biserica „Sfântul Dumitru” din Hurezani () [Corola-website/Science/334885_a_336214]
-
Ctitorie a lui Vasile Lupu, biserica a fost zidită între anii 1632-1636 și sfințită cu ocazia sosirii domnitorului la Orhei în 1637. Lăcașul a fost ctitorit în 1637 de către Vasile Lupu, domnitorul Țării Moldovei între 1634-1653. Drept mărturie servește o pisanie cu stema Moldovei în centru, instalată deasupra intrării în biserică, cu următorul text: Aspectul exterior a fost modificat de-a lungul anilor, fiind adăugată clopotnița în două niveluri. Biserica este de tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]