1,176 matches
-
Un dejun cu două feluri costă între 40 și 50 de lei. Camera, foarte curată, mobilată ca o cameră de sanatoriu, crem; o masă pătrată, solidă, un pat fără saltea de lână, fără așternuturi (toate acestea le-am luat de la Piti Curti: cearșafuri, pernă etc.). N-am adus nimic care să o facă a mea; anonimă, dar odih nitoare. După prânz, mi-am băut cafeaua turcească la Muedin; Piticu și Lisette au venit să-mi țină de urât. Toată lumea e foarte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dor“ (versiunea lui). Era un râs unanim. În vreme ce îți scriu, jos la Comino cântă iar Chevaliers de la Table ronde. Monica dragă! După masă, am stat la mine în cameră până la ora 7, când m’am dus la d-na Curti (Piti) invitată la o cafea turcească adevărată și minciuni (prăjituri). Între timp Chirana cu explicații; merge cu fratele ei la o dnă din B-dul Brătianu. Lucia, care a făcut aseară un chef monstru cu Pal., nicăieri. Eu m’am dus singură
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lat. Era frumos, ca într’o apoteoză! peisagiu de negândit : pe la 6½ dintr-o parte răsărea luna, din cealaltă apunea soarele. M’am dus la Lemonides să pun smoală sticlelor de bulion; acolo Dandu Kir[ițescu], General Vărlejanu, d-na Piti Curti... Pe mâine sunt invitată acolo, la masă. Astă seară am mers la masă la Comino și-am mâncat calcan prăjit, și m’am gândit la tine, ce vei fi mâncând acolo! Orice bani vei fi luat, sper să ți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la 3 fără ¼ - 5¼ lecție de fr[anceză] cu Chirana, la 5¼ lecție cu Maria, care a priceput dintr’o dată imperfectul ind[i cativ] și cu care am susținut o destul de inteligibilă conversație asupra Mangaliei în fr[anceză], la 6¼ Piti Curti cu 2 găini, 2 kg. zahăr, cornuri cu marmeladă și un cozonac - hrana copiilor pentru câtă vreme? Îl opresc la masă, întin zând masa cu seturi ca în vremurile de glorie, cu vin de Slatina, ca o revanșe a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
făcut stricăciuni. Săndel îndurerat și de pedeapsa primită și de amenințarea soră-si că îl așteaptă judecata mai aspră a părinților, fugi ca din pușcă după văru-său Victor care a intrat în podul șurii acasă la el și s-a pitit după niște ciovee. Maricica, încă înciudată de pozna micului ei frățior, începu să se gândească în ce direcție o fi luat-o cârdul de miei, ca să-i găsească înainte de a călca pe straturile din grădinile oamenilor sau, ferească Dumnezeu, să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mucegai, pe care ea Îl considera cel adevărat (am fi murit de foame dacă ar fi fost așa), era urmărită mereu de privirile batjocoritoare ale lacheilor și ale cameristelor, În timp ce se furișa cu pas greoi pe lungile coridoare, pentru a piti o jumătate de măr sau niște bucățele de biscuiți Petit-Beurre adunate de pe o farfurioară. Între timp, gospodăria noastră din oraș și cea de la țară, având un personal permanent de vreo cincizeci de servitori, cărora nu li se cerea socoteală, constituiau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
izbucniseră În acel iulie. De regulă, pavilionul apare În visele mele, cu totul independent de subiectul lor, care poate fi, bineînțeles, oricare, de la abducție până la zoolatrie. Pavilionul plutește În aer - ca să zicem așa - discret ca semnătura unui pictor. Îl găsesc pitit Într-un colț al pânzei din vis sau introdus abil Într-o parte ornamentală a tabloului. Uneori Însă apare suspendat la jumătate distanță, un pic cam baroc și totuși În armonie cu frumoșii copaci, cu brazii Întunecați și cu mestecenii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
amăgit? se prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-o momit și i-o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și, când or prins să buciume și darabanele să bubuie, s-o iscat un tărăboi de ziceai că sună Apocalipsa! adaugă Luca Arbure. "Ahaaa!!", și-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
implorând Pronia Divină. De-ar bântui o drăgălașă de ciumă neagră. M-aș mulțumi și c-o lingoare leșinată, n-aș zice ba și măcar de-o pârdalnică de pântecariță cufurită cu sânge, că bieții turcaleți mai mult pe vine, pitiți prin tufișuri, decât în șeaua cailor... Dă, Doamne, bine! Și, uite-așa, cătinel-cătinel, pe cale, îi vlăguim, îi împuținăm, îi sângerăm, îi înfricoșăm, îi însetăm, îi înfometăm, îi facem neoameni și-i ademenim la lupta cea mare pe viață și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
doua zi dimineața, de cum l-am auzit, m-am sculat din pat, mi-am pus o haină pe mine și am coborât, hotărât să-l aduc, fie ce-o fi, în casă. Nu l-am putut găsi însă nicicum, se pitise undeva, i se făcuse frică de mine, tocmai de mine!... nu știu... A doua zi, în zilele următoare nu s-a mai auzit... S-o fi îndurat cineva de el, în cele din urmă... O fi pățit cine știe ce... Nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
aluneca ascunzându-se subțire după colină. Surd, ca și cum i-ar fi aruncat o piatră, pentru a râde de ea, ochii cățelei se învârteau: două stele de aur în nea. Blaga Privea ceru-n neștire, Scheunând amar, În timp ce luna subțire Se pitea după-o culme-n hotar. Umilă, smerită, parcă datoare, Când unul, altul o mai lovea, Aștri blânzi, licăreau prin ninsoare Ochii ei de cățea. I. Olteanu La Berlin, în 1922, recitând această poezie la rugămintea lui Maxim Gorki (care va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
doi milițieni, care au apărut exact în clipa când cei trei se apropiaseră foarte mult de mine, iar în mâna unuia dintre ei apăruse un cuțit. Dându-i la o parte pe cei trei, milițienii au făcut scut în fața mea. Pitită în spatele șefului de post, un bărbat corpolent și foarte înalt, am tras adânc aer în piept. Frica mă stăpânea puternic, iar dinții îmi clănțăneau în gură fără să-i mai pot controla. Nici voi nu mai aveți nici o putere, javre
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
om cult, ceea ce nu este imposibil, el va fi tolerant, necondamnând ceea ce nu poate explica, dar păzindu-se de excese. Dogma, adoptată ca singură măsură de judecată, iată excesul. Ceea ce nu se vede, ceea ce este ascuns, ca dracul care se pitește în detalii. Dracul s-a simțit totdeauna acasă în dogmă. Preotul asasin de la Tanacu este varianta umană nenorocită despre care Montesquieu spunea că "are mintea în cer și sufletul în subterană". Este o frumoasă definiție a prostiei dogmatice. De fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de scandalagii plătiți: erau precursorii coloanei a V-a, în acțiune. Cu trecerea timpului, astăzi pare sigur că seria de atentate contra capetelor încoronate, șefi de state, înalți magistrați însărcinați cu respectarea legii, erau comandate de centrele unor organizații secrete, pitite în umbră pe teritoriul Statelor Unite. Dar în 1894, opinia publică din Franța nu deslușea ce se petrecea și se urzea în spatele unor Ravachol, Henri, Vaillant și Cie; și prea mulți intelectuali diletanți primeau actele lor de violență cu ditirambe literare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care dirija întreaga Curte, aplicînd "eticheta spaniolă", existentă într-o carte legată în catifea albă, pe care nici un ochi profan nu o văzuse, dar care, pentru interpretarea și aplicarea regulilor, se găsea în mîinile unui mic funcționar, obscur și israelit, pitit într-un birou al cancelariei imperiale. De aici rezultau obiceiuri ciudate și hotărîri de protocol, trezind de multe ori mînia diplomaților maltratați; în fapt, domnea o neglijență organizată incoerent. Iată un exemplu: conform unei uzanțe stabilite pretutindeni, Nunțiul era considerat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
discuțiile pe căi accidentate și scuturătoare ce duceau la stabilirea reparațiilor 182. România era reprezentată prin delegația de la Conferința de pace: Cantacuzino, Brediceanu, Titulescu și eu. În pauza dintre ședințele aride, ne plimbam prin pădurea deasă a stațiunii, unde se piteau construcții în stilul Napoleon al III-lea. Plătind un modest drept de intrare, pentru opere de binefacere, publicul era lăsat să viziteze, în subsolul unei frumoase proprietăți aparținînd unui industriaș textilist unde era cazată delegația franceză blockhausul amenajat pentru împăratul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mici capitaliști. Literatura de calitate se trezește încetul cu încetul împinsă spre ghetou. Singurul remediu e tot implicarea, sub o formă sau alta, a statului. Cenzura economică e un mecanism și de aceea e atât de puternică. Valoarea literară rămâne pitită sub tone de maculatură. Chiar dacă iese până la urmă la iveală (până acum a ieșit!), gloria e tardivă, dacă nu post-mortem. Se poate afirma fără patos (căci tot nu servește la nimic!): călcâiul vulnerabil al capitalismului este literatura, arta în general
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi... Am continuat, ce era să fac! Dacă întrerupi o alegorie e grav: riști să nu se mai înțeleagă mare lucru din tot ce-ai vrut să spui mai pe ocolite, cu alte cuvinte, pitind ideile sub fusta imaginilor. Trecu furtuna. — În schimb au venit rușii, râde Pastenague, care nu prea e făcut pentru arta alegorică. Nu are răbdare... Rușii, dar și reprezentanții lor pe vapor, printre marinari. A fost o jale. Cineva începu să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în ipostaza de a rosti adevăruri care, spuse de altcineva, i-ar fi stîrnit fără îndoială iritarea. Un miliardar după care atîrnă o cohortă de nevolnici, în așteptarea salvatoarei sute de dolari. Un om extrem de bogat, a cărui mamă se pitește sfielnică după ușă, complexată de camera operatorului și de personalitatea fiului. Un viitor politician la fel de inabil ca și cel care pătrundea în fotbal acum cîțiva ani. Să faci apologia Serviciilor Secrete și să spui la televizor că românii care o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Unirii nr. 4, tel. 0232.412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232.264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232.215683 Librăria Alexandria, Str. Al. Lăpușneanu nr. 21, tel. 0232.206066 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248.214679 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269.210058 Librăria Humanitas, str. N. Bălcescu nr. 16, tel. 0269.211434 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să ies, n-am mai putut. Te rog, ajută-mă să scap! - Ești cam nechibzuit, amice. Nimerești mereu în încurcături. Cânți de zor întreaga vară, nu-ți faci provizii pentru iarnă, ceri împrumut la vecina ta, furnică. Ba, acum, te pitești și-ntre scânduri. Ar fi trebuit să înveți să-ți porți de grijă până acum. Hai. vino! Ai noroc de data aceasta. Cosmin trage cu grijă scândura. Descoperă crăpătura și-l scoate din captivitate pe micutul cântăreț. - Ce-ai să
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
le cumperi chinezismele no-name care ruginesc pe rafturi. (discuție pe un forum, www.hi-fi.ro, 12.II.2008) Acolo, în inima vulcanului, se va derula o caldă călătorie muzicală spre tinerețea veșnică a tuturor, în timp ce Sir Mick va rânji motănește, pitind în buzunar bikinii aruncați din public. (EZ, 16.VI.2007) Le-am spus: "Ce zbierați, măi, în loc să cântați mierește, așa cum se cânta la bătrâni?" (JN, 29.VI.2007) Dintre adverbele în -icește (28) inventariate de DOOM2, 8 poartă marca "rar
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
asta plină de privațiuni. Apoi, presupunând că veți găsi câte ceva de cumpărat, veți vedea cu câtă nonșalanță se umflă prețurile sau cu câtă bucurie nu vi se mai dă restul; dacă veți scoate carnetul, veți vedea cum unele produse zac pitite prin depozite. Despre ambalaje, nu mai are rost să vorbim. Astea sunt pentru risipitorii din capitalism. La prânz, v-aș recomanda să serviți masa la un restaurant (de pildă, la Palace, împreună cu familia). Bugetul dvs. va fi serios zdruncinat, căci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
intrasem în piața care se lărgea între clădirea Palatului Republicii și cea a Comitetului Central ca o vastă plajă, aridă și goală. Câteva santinele într-o parte, doi-trei agenți de alta erau singurele vietăți, momâi ale unei autorități ascunse, oculte, pitite în palatele cu porți ferecate. Părăseam piața străjuită în dreapta de silueta fragilă a Bisericii Crețulescu și intram din nou în Calea Victoriei, coborând spre Palatul Telefoanelor și spre Capșa, abia întâlnind câte un trecător grăbit în drumul meu. Seara molcomă de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ai elitei să creadă- de bizantinismul societății Însăși. * Am cunoscut-o pe Marta Petreu În anii ’70, printr-un prieten comun. Îi dădeam cu acea ocazie, pentru revista Echinox, interviul luat de Mihai Sin, care avea să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei inteligențe neobișnuite, tăioase, chiar dacă acordându-și alintul ludic. Marta a fost printre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]