2,039 matches
-
splendidă i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice. "Așa băiat talentat mi-ar plăcea și mie!" zice. ― "E", i-am răspuns eu, știi, flegmatic ca un englez, "parcă e cine știe ce mare lucru să faci acolo trei-patru rânduri, un răvaș de plăcintă!" ― " Dacă nu e cine știe ce, fă și tu " "Ei, și ce, crezi că nu-ți fac?" ― "Să te vedem!" mi-a zâmbit ea ironic, mă-nțelegi... Și acu', cum să mă descurc, că eu la Română, clei! Am izbucnit în rîs
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce mă frământă. Și eu aș fi făcut la fel. - Serios? Ai fi făcut la fel? - Asta Încerc și acuma. Dar nu-mi reușește. La ce naiba te gândești? Scutește-mă de un chin și spune-mi sincer. - Sincer? - Absolut. - La plăcinte. Alexandru se stăpâni câteva clipe, dar apoi izbucni În hohote de râs. - La... la... plă... - Da. Ce e de râs? N-am mâncat plăcinte de la vârsta de cinci ani. Le făcea mama. - Nu le făcea mama. Mama habar n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
La ce naiba te gândești? Scutește-mă de un chin și spune-mi sincer. - Sincer? - Absolut. - La plăcinte. Alexandru se stăpâni câteva clipe, dar apoi izbucni În hohote de râs. - La... la... plă... - Da. Ce e de râs? N-am mâncat plăcinte de la vârsta de cinci ani. Le făcea mama. - Nu le făcea mama. Mama habar n-avea să facă plăcinte. Mama zicea „Haideți, copii, să vedeți ce plăcinte bune v-am făcut”. Dar plăcintele le făcea Ileana. Fata din casă. - De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
stăpâni câteva clipe, dar apoi izbucni În hohote de râs. - La... la... plă... - Da. Ce e de râs? N-am mâncat plăcinte de la vârsta de cinci ani. Le făcea mama. - Nu le făcea mama. Mama habar n-avea să facă plăcinte. Mama zicea „Haideți, copii, să vedeți ce plăcinte bune v-am făcut”. Dar plăcintele le făcea Ileana. Fata din casă. - De unde știi? - Știu. Vedeam. Eram băiatul cel mare. Tu erai mic. Habar n-aveai pe ce lume te afli. - Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de râs. - La... la... plă... - Da. Ce e de râs? N-am mâncat plăcinte de la vârsta de cinci ani. Le făcea mama. - Nu le făcea mama. Mama habar n-avea să facă plăcinte. Mama zicea „Haideți, copii, să vedeți ce plăcinte bune v-am făcut”. Dar plăcintele le făcea Ileana. Fata din casă. - De unde știi? - Știu. Vedeam. Eram băiatul cel mare. Tu erai mic. Habar n-aveai pe ce lume te afli. - Pe ce lume mă aflam? Alexandru amână răspunsul. Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ce e de râs? N-am mâncat plăcinte de la vârsta de cinci ani. Le făcea mama. - Nu le făcea mama. Mama habar n-avea să facă plăcinte. Mama zicea „Haideți, copii, să vedeți ce plăcinte bune v-am făcut”. Dar plăcintele le făcea Ileana. Fata din casă. - De unde știi? - Știu. Vedeam. Eram băiatul cel mare. Tu erai mic. Habar n-aveai pe ce lume te afli. - Pe ce lume mă aflam? Alexandru amână răspunsul. Întrebarea era bună. Îi plăceau Întrebările bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
munteană jurase credință, alături de boieri. Era victoria totală. Linia Dunării era, din nou, stabilă. Granițele Europei erau din nou clare și bine apărate. - Erina mea e gânditoare... se auzi vocea căpitanului Oană, care tocmai intra În bucătărie. Hmmmm. Miroase a plăcinte cu mere... .și a sarmale la cuptor. - Plăcinta nu știu cum a ieșit, tatăl meu o făcea mult mai bine... n-am mai Încercat niciodată. - O fi venit vremea să Încerci. - O fi venit? Ce vrei să spui? Căpitanul se așeză pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Linia Dunării era, din nou, stabilă. Granițele Europei erau din nou clare și bine apărate. - Erina mea e gânditoare... se auzi vocea căpitanului Oană, care tocmai intra În bucătărie. Hmmmm. Miroase a plăcinte cu mere... .și a sarmale la cuptor. - Plăcinta nu știu cum a ieșit, tatăl meu o făcea mult mai bine... n-am mai Încercat niciodată. - O fi venit vremea să Încerci. - O fi venit? Ce vrei să spui? Căpitanul se așeză pe unul din scaune. Mișcările lui erau ușoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
băieți se grăbiră să se apropie. - Noutăți? Întrebă Alexandru, parcă În treacăt. - Da! spuse căpitanul, cu un chip luminos. - Multe? - Două. - Ne faceți și nou cinstea de a ne informa... ? - Evident. Prima este oala cu sarmale, și a doua e plăcinta cu mere. Alexandru Îl privi pe Ștefănel, care ridică din umeri, spunând: - Mie mi se pare perfect. Se așezară cu toții la masă, În timp ce Erina scotea mâncarea din cuptor. Pe neașteptate, Cosmin spuse: - Nunta va fi de azi În trei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
apropia sărbătoarea Paștelui. Pentru noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
de noroc, actrițele americance, jochei, femei acrobat, nenumărați tineri - ducându-i într-o încăpere mai întunecată, unde, pipăindu-se printre pahare de Martini, îl urmăresc pe Mack Sennett și comediile sale. În timp ce grasul Fatty Arbuckle este lovit în față de o plăcintă și Carol sau Clara pretinde că n-a observat mâna care-i explorează dedesubturile, Firoz străpunge întunericul cu privirea și se asigură că nimeni n-ar putea spune despre el că e vreun nativ ignorant față de ce se petrece în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de slănină de porc; pâine albă coaptă În țest, pe foi de nuc; un castron de porțelan plin cu icre negre de morun; cârnați fripți, brânză, păstrugă la grătar, purcel de lapte, măsline grecești, cozonaci, tava cu spinarea de cerb, plăcinte cu brânză și cu vișine, ouă crude de prepeliță pentru Îndepărtat mahmureala, baclavale Înmuiate În sirop de miere de salcâm, alune, fistic și mieji de nucă prăjiți. Soldații izbutiră să mănânce tot, În afară de bobițele alea negre, lucioase și alunecoase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mine și pe văru-meu - copii de grădiniță - să acceptăm somnul de după-amiază: „Cât dormiți se coace prăjitura. Dacă dormiți prea puțin, o să fie crudă și-o s-o dau la porci”. Și chiar ne chinuiam să dormim, În miros cald de plăcintă cu mere ori dovleac. Făceam și un fel de Întrecere pe care n-o putea nimeni câștiga vreodată. Ne Întindeam În pat și unul dintre noi spunea: „Hai, cine adoarme ultimu’ e prost!”. Cum adică „cine adoarme ultimul?” Nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
frumoasă - pe care n-avea s-o uite toată viața - despre o fată de Împărat care se iubea cu un demon coborât din stele, să coasă, să Înfășoare sarmale, să lucreze la gherghef, să facă o nemaiîntâlnită În altă parte plăcintă cu griș, să coacă pâine și cozonaci, să cârpească, folosindu-se de un fel de ciupercă din lemn, ciorapi, nădragi ori cămăși, să pună Între foile de cocă nici mai mult, nici mai puțin decât se cădea din dovleacul ras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
slujba Casei Domnului, ei aveau să îngrijească de curți și de odăi, de curățirea tuturor lucrurilor sfinte, de împlinirea slujbei în Casa lui Dumnezeu; 29. de pîinile pentru punerea înaintea Domnului, de floarea de făină pentru darurile de mîncare, de plăcintele fără aluat, de turtele coapte în tigaie și de turtele prăjite, de toate măsurile de încăpere și de lungime; 30. ei aveau să stea în fiecare dimineață și în fiecare seară, ca să laude și să mărească pe Domnul, 31. și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
pe margine de pădure. Frunzele erau colorate în nesfârșite nuanțe. Nu-mi puteam lua însă ochii de la un cireș sălbatic, care ardea ca o flacără... M-am așezat, să-mi trag sufletul. Mi-am scos merindea pe care o aveam - plăcinte poale-n brâu - și am mâncat, privind uitat de mine la vrăjile nesfârșite ale toamnei... Când am pornit din nou la drum, în urma mea aud pas grăbit. Mă întorc, să văd cine-i. Nu mică mi-a fost mirarea când
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cu toate întrebările din lume în minte, m-am dus în cămăruța ce ținea loc de cuhne. Pe măsuță se afla un coș. Cu o curiozitate nestăpânită, am ridicat un colț al ștergarului. De sub el și-au arătat obrazul rumen plăcinte poale-n brâu, alături de care ședea într-o rână, între două păhărele, o sticlă în care, după culoare, se ghicea o băutură din cele ce numai bătrânul știa să le facă... “Cine și când a adus aceste bunătăți? Fata din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un trofeu. El mă privea cu ochii mijiți, poleiți cu lumină și bucurie. A întins brațele și l-a primit ca pe o ofrandă. Apoi, cu gesturi rituale, a așezat șervetul pe iarbă, pe care a pus strachina învârfonată cu plăcinte și alături sticla cu cele două păhărele... Când totul a fost după placul lui, s-a îndreptat cu fața spre soare-răsare, și, cu adânci plecăciuni, și-a făcut semnul crucii. L-am urmat... A umplut apoi păhărelele și a ridicat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
orânduiesc bagajul... În cele din urmă, am ieșit să mă mai pătrund de starea locului... Când m-am întors, am constatat că totul era pus într-o ordine desăvârșită. Până și rucsacul cu bastonul erau lângă ușă... O legăturică cu plăcinte poale-n brâu se afla pe colțul mesei, alături de o sticluță cu lichior și câteva mere rumene. “Asta-i mâna Zânei sau a Sevastiței... După ce am mulțumit Celui de sus pentru tot ce mi-a dat în această zi, m-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din bogăția lor, războinicul căutând în bucate gustoase tăria pentru lupte și bărbăția care-l vor duce la izbândă. De aceea, picăturile argintii care au rămas pe sticlele lanternei nu s-au născut de la parfumul saunei turcești, ci de la aburii plăcintelor moldovenești plămădite pentru masa domnească. Pentru a mulțumi ambele variante ale destinației acestei clădiri putem spune, că în vremea lui Duca ea a fost o baie, iar mai târziu a fost transformată în bucătărie. Clădirea are un plan pătrat cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Asta e singura dată când m-ai prins descoperit, părinte. Nu-mi pot imagina cu ce ar putea să mă omenească sfinția ta. Dacă-ți spun poale-n brâu asta îți spune ceva, fiule? „Măi, să fie! De unde până unde plăcinte poale-n brâu? S-o fi pricepând el să le facă, dar când a avut vreme să le migălească? Aici îi lucru cu dichis... Tare mă tem că-i mână de gospodină la mijloc... Păi n-am auzit eu - ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din poiană? Și strașnic mai semăna cu unul cunoscut de mine!... Dar care-i acela de adevăratelea?” Numai nu-mi aminteam când și unde l-am auzit... Până să-mi sfârșesc gândul, a apărut bătrânul, cu o strachină învârfonată cu plăcinte... Poftește, fiule, de te ospătează, dar nu înainte de a gusta din elixirul pe care ți l-am pregătit... În astă seară,să nu mă aștepți. Am să întârzii, iar tu trebuie să te hodinești că... mâine în zori te așteaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Bună dimineața, dragule! Dacă tot ai făcut ochi, apoi să guști ceva. Te așteaptă cale lungă... Am urmat îndemnul bătrânului... Pe un colț al măsuței adăsta o legăturică... Văzându-mi privirea curioasă, bătrânul mi-a dezvăluit taina: Acolo ai niște plăcinte. łi-or prinde bine la drum. De sete n-ai să suferi, fiindcă se găsesc câteva fântâni pe cale. Cred să știi că e bine să mergi măsurat, dragule. Fără grabă. La drum lung, graba face mai multă pagubă decât aduce folos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-sa să-i aducă întrebările despre explozia demografică pentru jocul lor - Urmărire fără importanță. Acum Vincent îi fâlfâia lui Stalin pe sub nas cutia cea roșie. — Acum o să vedem cine a fost mai grozav la capitolul celor mai bune bucăți de plăcintă! a cotcodăcit el triumfător. Acum, că n-ai mai avut posibilitatea să înveți răspunsurile dinainte, o să vedem cine e cel mai tare! Stalin a izbucnit în lacrimi. Sperase că Rita o să vină să-l viziteze și-o să renunțe la divorț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nesimțit (și ce dacă m-a lăsat să-l aștept în restaurant aproape o oră? E latin.) M-am pregătit pentru încă un episod din 24. știi ceva? m-am gândit. Într-o zi ca asta se cere și o plăcintă dublă. Am sunat la restaurantul lui Mimi pentru ajutor. Unii oameni fac yoga, alții aleargă la ședințe de psihoterapie - când viața mă deprimă, eu prefer să mă pun pe picioare mâncând o cantitate de pizza cu ardei care e echivalentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]