3,103 matches
-
diabolice.. “Bine, puteți pleca acasă...Voi continua eu audierea martorei, iar mâine ve-ți afla cocluziile. Să intre femeia...!” Afișând o gravă figură, Lct.Col.Tudose Ion spera s-o Înfricoșeze Într-o așa manieră Încât s’o poată dirija după cum plănuise. I se adresă cu voce severă. “Cucoană, ai ideie pentru ce ești chemată...!?” Femeia izbugcni În plâns. “Mi s-a spus data trecută!” Torționarul, oftă prelung. “Situația e gravă...! Dumneata ai o muncă destul de importantă În Bază, Înregistrând la poartă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
calea undelor din afara țării, adevărata tragedie tineretului intelectual ce era trimes forțat să munească gratis În agricultură...! Abea mult mai târziu avea să regrete marea greșeală făcută refuzând Întoarcerea În libertate, unde omul Își dirija voința după bunul său plac, plănuind la fel ca tinerii Întâlniți În Înhisoare, evadarea din adevărata pușcărie unde omul era socotit sclavul Dictatorului Suprem Nicolae Ceaușescu și-a slugilor acestuia ce rodeau oasele dela masa stăpânului...! Nu mai trecu mult timp după miezul nopții și, arestul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În apropiere de Grădina Icoanei și unde presupunea lipsa Șefului de Șantier: acesta nu părăsea perimetrul Gării de Nord. Se hotărî să motiveze banchetul Încercând stingher să țină un toast. „Prieteni, bunii mei tovarăși de muncă...Cu mult timp În urmă am plănuit această sindrofie În care să ne cunoaștem mai bine și să ne felicităm pentru realizările noastre. Vă rog, dațimi voie să aduc un prisos de recunoștiință acelor Șefi de Echipă ce au fost terorizați de Lct.Col.Tudose Ion ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dulăpiorul de lemn. Poate că nu era lemn, doar o perucă de imitație de lemn dintr-un material Întunecat și fibros. — Dacă Îl Întâlnesc pe doctorul Lal... Și să-l aștept la Butler Hall? Să-l aduc aici cu mine? — Plănuiam să mă duc din nou la spital, spuse Sammler. Știi, merge foarte rău cu Elya. — O, bietul Elya. Știu că e una mai rău decât alta. Dar nu te obosi prea tare. Abia ai ajuns. — O să mă Întind vreo cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
unor noi Începuturi era totuși foarte puternic. Căsătoria pentru Margotte, America pentru Eisen, afacerea pentru Wallace, iubirea pentru Govinda. Și departe de acest pământ păcătos, exasperant, Întinat, stricat, putrezind, Împovărat de moarte, avântându-se deja spre lună și spre Marte, plănuind să fondeze orașe. Cât pentru el... Bătu În geamul despărțitor cu o monedă. Se apropiau de ghereta de taxare. — Nu vă deranjați, domnule Sammler. Sammler insistă: — Uite aici, Emil, ia-o, ia-o. Măsurată de acele ceasului, călătoria fu scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a promis că „n-o să încerce nimic“. Sper și eu, a zis Sheba amuzată de observația lui. Dar imediat cum a zis asta, i-a trecut prin minte că poate el chiar va încerca ceva. Poate, s-a gândit ea, plănuia s-o violeze. Dar a continuat să se plimbe. Începuse să se simtă ciudat de detașată de tot ce avea să urmeze. „Mă urmăream pe mine însămi“, își amintește ea. „Zâmbeam de cât eram de proastă. Parcă aș fi devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
s-a întors spre ea. — Te-ai simțit bine? a întrebat-o el. Sheba s-a prefăcut că se uită la vârfurile despicate de păr în oglindă. — Nu, nu prea, a răspuns ea. A fost destul de plicticos, de fapt. Nu plănuise să spună asta, dar, cumva, când a venit vorba, posomoreala a fost mai ușor de mimat decât entuziasmul. — O, draga mea, a zis Richard. O asculta doar cu o ureche. — Cred că o să mă bag în pat, a zis Sheba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
se târa pe jos pe podeaua bucătăriei, adunând resturile pe care Sheba le lăsase ciopârțind carnea fără grijă. — Oh, splendid, paste, triluia ea, uitându-se în oalele de pe aragaz. Exact de asta aveam poftă, ceva simplu și de casă. — Ei, plănuisem să vă dau friptură... începuse Sheba. — O, nu, a zis Marcia. Pastele sunt exact ce trebuie. Carbohidrați. Yami! Sheba a zâmbit subțire. Varianta oficială e că Marcia o adoră pe Sheba, că sunt foarte prietene. E teribil de norocoasă, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
care am adus vorba de asta e că... Am făcut o pauză. Se întorsese deja pe jumătate pe scaunul ei și se uita la mine intens. — Ideea e că am avut impresia că Bangs știe despre tine și Connolly. Nu plănuisem această ieșire de urgență. M-am surprins și pe mine cu ea. Dar chiar când îmi propuneam cu tărie să mă întorc din drum, să corectez minciuna, ochii și gura Shebei se făcuseră rotunde. — Ce? Nu! Cum ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
făcut decât să se supună investigației începute de poliție. Bietului Pabblem îi fusese refuzat momentul de sadism. Undeva la mijlocul reprezentației date de Elaine, a intrat Mawson să ne înmâneze copii ale mult amânatului raport al lui Pabblem „Unde greșim“. Pabblem plănuise să țină o prezentare în timpul pauzei de prânz cu privire la ideile noi și curajoase conținute în paginile sale, dar acum, din cauza a ceea ce Mawson numea, cu discreție redundantă „o problemă neprevăzută“, fusese obligat să anuleze totul. Un zumzet de fericire s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pețitoarea noului sentiment În dreptul ferestrei M-aș putea lepăda M-aș putea pierde în mulțime Dar las timpului plăcerea De a mă chema la sine Cu un alt gest de supunere În așternutul altor iluzii Mi-am închipuit totul Am plănuit noi contexte În care este mitraliată imaginea favorită De către combatanți Alte progenituri ale imaginației ar nega evidența De aceea existența lor rămâne indecisă Nu mi-am închipuit însă o toamnă De patru anotimpuri Cu toate orașele gândurilor împodobite Ca de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
-se, doi nori fulgeră-n zare și-n barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc să lumineze pământul. Miraj Plănuiam să mergem la Ermitage, iubitule! Voiam să-mi arăți bogăția lumii. Gândurile însă au ajuns înaintea noastră. Știam că ești un vrăjitor prin naștere! Mi-ai dăruit dintr-un singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Schiez și nu mă satur de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
plăcut să am și eu, dar știam că numele și părinții nu ți-i poți alege singur. Pe ușă intrară Erjika și Petruș care, în loc să se așeze lângă ai lor, au preferat să se oprească în spatele sălii de parcă ar fi plănuit să fugă de acolo cu prima ocazie pe care ar fi întâlnit-o. Văd că suntem toți, a deschis discuția directorul școlii, așa că o să fiu scurt, fiindcă știu că veniți de foarte de departe și sunteți cu toții obosiți. Regulamentul acestei
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
chibrituri (sau mai degrabă numărul de telefon de pe ea) fuseseră folosite cu vreme-n urmă. Toate acestea demonstrează că nu putem nega faptul că dispariția persoanei căutate n-a fost neașteptată și există posibilitatea ca el să și-o fi plănuit și pregătit dinainte. Fata de lîngă mine termină de decupat fotografia. Am rupt cam treizeci de centimetri din ultima pagină a carnetului de rapoarte și i-am scris repede un bilet: ,,Te-am văzut. Nu te spun dacă vii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
la noi în prăvălie! Vă oferim justificări pentru orice! Avem variante scurte și lungi, într-o nouă prezentare! Aceeași aromă și gust sublim. King size!”. Interludiu încheiat. Istoricește justificat! Așa că n-am mai plecat din oraș în 22 decembrie, cum plănuisem, mai ales că am aflat că cei de la CUG într-adevăr porniseră spre centru, unde noi îi așteptam, dar fuseseră și ei opriți de armată. Spre prânz eram într-un grup care mărșăluia spre sediul miliției municipale. Aproape toți aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un etaj de scări). Am ascultat Colibri și Jean Moscopol, Codruț a fost revelația serii, stând și la Nick în brațe 20 de minute. Am vorbit ca niște vechi și buni prietenei, bucuroși că ne avem unii pe alții și plănuind Crăciunul și mai ales Thanksgiving-ul lor (Ziua Recunoștinței), o mare sărbătoare de familie! Spre deosebire de Halloween, de asta îmi pare rău că nu o avem: o sărbătoare a recunoștinței, în care copiii merg la părinți și mulțumesc împreună primilor aventurieri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe Codruț cum se uită la mine ca la o chifteluță crocantă (mâncăcios ca și copilul Andrei). De aceea îmi e greu să mai scriu. America obiectivă se topește încet. Îi rămân urmele undeva, mult mai adânc decât am putut plănui vreodată, dar cu adevărat așa cum am intuit de la prima vedere de când mi-a căzut cu tronc Bloomingtonul, prin reprezentanții săi. Abstract de final M-am întors în vara asta (2004) la toate aceste povești trăite. Sigur, cele mai multe sunt de tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu dezgust. Se îngrețoșa de ea ca de un venin; nu se putea elibera de dânsa; îl amețise și-l tulburase, încât nu mai rămăsese nimic din judecata aceea polițistă cu care se fudulea. Așa că asupra călătoriei pe care o plănuiseră muierile se încleștase cu îndârjire, numai ca să se vadă câte întâmplări pot fi pe lumea asta, care nu s-au mai pomenit asemenea întâmplări; și la cât năcaz poate ajunge un om blajin ca el; și mai ales să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aceea, la doctorul Chowdury spre a-mi înghionti și împunge organele interne. A observat că toate umflăturile și vânătăile dispăruseră și a spus, după cum spusese și la vizitele anterioare, ce incredibil de norocoasă fusesem că nu suferisem nici o fractură internă. —Plănuiește să se întoarcă la New York, a izbucnit mama. Spuneți-i că nu se simte destul de bine pentru a putea călători. — Dar s-a simțit destul de bine pentru a călători până acasă, a spus doctorul Chowdury, pe bună dreptate. Mama s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
e pâinea mea de casă, a spus. Făcută după o rețetă proprie. A rupt o bucată zdravănă, ca un om căruia îi place să guste viața din plin, și s-a apropiat de mine. Începeam să văd care era ideea: plănuia să mă seducă cu ajutorul pâinii - odată ce i-aș fi gustat creațiile, aveam să-mi pierd capul și să mă îndrăgostesc de el. Aveam de-a face cu un bărbat care văzuse de prea multe ori Chocolat. Închide ochii și deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
puțin probabil să vă cunoașteți toate opțiunile mai devreme de începutul lui mai, vor trebui pur și simplu să aștepte“. Nu prea mi-a plăcut asta așa că m-am dus pe Hot Scopes. „Scorpionii preocupați de carieră ar putea să plănuiască o călătorie în străinătate. E posibil să întâlniți o persoană străină atrăgătoare care vorbește o altă limbă. Orice sau oricine se va dovedi a fi, o să fiți încântați să vedeți ce mică e lumea!“ Asta nu mi-a plăcut deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Karan“. Brooke ne-a surprins schimbul de priviri și a început să chicotească fără a se putea opri. „Voi două!“ —Gura, a șuierat Lauryn. Și începeți să adunați oameni. Dar s-a dovedit imposibil: mare parte din cele care treceau plănuiau să ia parte la picnicul Salvați Elanul și nu voiau să arate prea dichisite pentru asta. Erau încântate să accepte o geantă de plajă Candy Grrrl și mostre gratuite, dar nu să și „poftească pe scaun“. Candace a lungit cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mi-au spus că, imediat ce a aflat de victoria noastră, Valens și-a trimis trupele la Ariminium, dar el s-a grăbit să ajungă în Etruria și s-a îmbarcat cu câțiva oameni credincioși lui. A pornit spre Gallia Narbonensis, plănuind să ridice toată Gallia împotriva noastră și să înceapă un război pe un front mai larg. Dacă ar fi reușit, acum am fi la mare strâmtoare. Dar vântul - Arrius ridică mâna, ca pentru a-i mulțumi zeului său -, vântul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și strălucirea de bijuteriii a... a cui? A esenței de vânt și de iarbă? A luminii soarelui și a apei? Când mama sa îi aduse cina lângă sistemul de pârghii, Sampath privi în jos la ea. — Știi, îi spuse, că plănuiesc să-mi construiască o chilie, dar eu nu vreau să plec din copacul ăsta. Kulfi privi în sus la el. Normal că nu va pleca. Putem oricând să-i otrăvim, să știi, zise ea, încercând să-l liniștească. Iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mod clar, nu făcuse față cu prea mult entuziasm acestei prime lovituri a lumii de afară. Și, după cum se părea, din păcate, instinctele sale în această privință erau demne de încredere, căci, în timp ce el stătea înlăcrimat în casă, agresoarea sa plănuia de mult de-a fir-a-păr un nou atac împotriva sa. — Odată ce ploaia a astupat găurile din pământ, îi spusese Sampath surorii sale, pe când stătea îmbufnată sub copac, râma nu are altă soluție decât să iasă la suprafață. Făcuse tot posibilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]