3,039 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > AMIROASE PESTE ȚARĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului amiroase peste țară ce-a fost cândva picior de plai a cozonac, sarmale și tămâie și din grădina Ta de rai aduce vântul o mireasmă de cireș în călimară să-nmoaie un poet penița în sevă până la plăsele să prindă niște versuri în buchet spre cerul colorat în violet amiroase
AMIROASE PESTE ŢARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344657_a_345986]
-
judece o dată ca să se simtă apoi În vecii vecilor curați sub cer Să meargă pe sub bolțile înalte Ușori ca fulgii și curați și demni Să crească holdele zbierând sub lună Și fii lor să meargă mândri și tari prin vremi Plaiurile buboase să fie plaiuri line Izvoarele să plângă atât de clar sub noi Să fie-un fel de imn cuprinzând lumea Pierzând-o în tării și-n timpuri noi! RITUAL DE JERTFĂ Cum stăteau pietrele sub cer Pe coastele acestei
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
simtă apoi În vecii vecilor curați sub cer Să meargă pe sub bolțile înalte Ușori ca fulgii și curați și demni Să crească holdele zbierând sub lună Și fii lor să meargă mândri și tari prin vremi Plaiurile buboase să fie plaiuri line Izvoarele să plângă atât de clar sub noi Să fie-un fel de imn cuprinzând lumea Pierzând-o în tării și-n timpuri noi! RITUAL DE JERTFĂ Cum stăteau pietrele sub cer Pe coastele acestei lumi Din vecii nimeni
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
roșie lalea Se-adunau pietrele în ziduri Și coastele intrau în dealuri Și păsările în văzduh Și lumile în idealuri Și se-nălța un fel de Dom Pe acest spațiu carpatin Un fel de muzică de schele De răsărit și plai divin Și Domul dispărea-n apus Și apărea pe alte mări O pasăre-notând nemernic În disperatele ninsori Și acea umbră vișinie De linii care fulgera Trecea încet și lin pe dealuri Purtând o stranie lalea Și-aluneca și-aluneca Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
linii și din scânteiri Și cosmosul cum se lumină Și apele se limpezesc Și-apare Domul de lumină Și prundul lumii românesc Și schelele acestei lumi Apăreau veșnice și prinse De bolți înalte și adâncuri Și de câmpiile antice Imnuiau plaiurile-n cer Țara-n lumină ca un templu Vizionar din temelii O sui prin timpuri și-o contemplu! Ștefan DUMITRESCU București mai, 2013 Referință Bibliografică: Ștefan DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME / Ștefan Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 875
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Se remarcă și aici, tema făcliei, a luminii izvorâte din adâncul de sine: „În viața poetului / Nu vine niciun porumbel, / Nici o ramură de măslin. / Doar o făclie / Pâlpâie / Doamne, ce ploaie!” Motivul Soarelui personificat este evident în poemul „Picior de plai”: „Soarele își saltă un ochi (și se pierde) / În porumbul de la marginea satului./ Soarele se ridică indiscret într-un cot, / În câmp soarele mângâie boabele de struguri / Se coc în ele nunțile satului. Se văd / Cum se duc cei care
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
satului./ Soarele se ridică indiscret într-un cot, / În câmp soarele mângâie boabele de struguri / Se coc în ele nunțile satului. Se văd / Cum se duc cei care au venit / Fără să fie întrebați, / Și aniversările și sfeștaniile...” (Picior de plai). De asemenea, un motiv frecvent este „poarta orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un pastel modern cu multe figuri de stil: „Cioburi de întuneric sar / Din vârful muntelui. / A urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat noaptea, / Desantul zorilor
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia (j. Vâlcea) 60,48%, plășile Ocolu-Vâlcan (j. Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia (j. Vâlcea) 60,48%, plășile Ocolu-Vâlcan (j. Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea (j. Olt) 60,84%, plaiul Cozia (j. Vâlcea) 60,48%, plășile Ocolu-Vâlcan (j. Gorj) 59.18%, Oltețu de Jos-Olt (j. Vâlcea) 56,90%, Cotmeana-Gălășești (j. Argeș) 56,60% și plaiul Buzău (j. Buzău) 54,21%. Din zona preponderent moșnenască a județelor Mehedinți și Gorj, acolo unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
jinduiam la poziția lui de pe șa, eram curios să știu cum e să mergi călare pe un cal. Ocazia asta minunată se ivi chiar atunci. Când se termină drumul de piatră, trebuia s-o luăm prin pădure, pieptiș, pe un plai ce urca spre poiana din Corhana. Știind bine care e treaba, Ilia Polec se dădu jos de pe iapă și mă pofti să urc pe spinarea animalului. Mare bucurie pentru mine! Neîndemânatic, încerc să urc pe scări, pe spinare. Sunt ajutat
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
privighetorilor vers Din glas de zei ,de porumbei...urcată-n cer ,căzută din mister Din ploi de vară ,fulgi de iarnă...din vântul lumii trist,stingher... Tu poezie milenara,ai ridicat o stea pe cer! Din murmurul izvoarelor ,tropotul căprioarelor, Plai de dor ,clipă de amor ...ard vulcanii amintirilor Lacrimi de iubire ,lacrimi de jale...se pierd în urma unui dromader Valul mării cântă ,lumea frământa un gând efemer... Tu poezie milenara ,ai ridicat o stea pe cer! Din ființă sau din
TU,POEZIE MILENARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358789_a_360118]
-
Și de fizica. Și de chimie. Și sportive. Nu cumva niște indivizi, stafidiți de interesele lor, se ascund sub capotul coanei Europa? Și interesele românilor unde sunt? Cine le ascunde? Unde? Un popor harnic. Muncitor. Ascultător. Răbdător. Binecuvântat cu un plai că o gură de răi. Țară poporului român e Grădină Maicii Domnului. Cu lacrimi și sânge, trudita. Binecuvanteaza-ne Doamne, pe lumea aceasta, cu niște buni conducători ! Referință Bibliografica: DUPĂ RĂZBOI, MULTI VITEJI ... / Dona Tudor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
al meu gând cu lumina din lumină și din dragoste curgând. Și în noaptea care urcă către stele-ncetișor să îmi pui pe-o creangă verde multe cântece de dor Să le port către lumina ce-i zidită pe-al meu plai Crăciuniță, tu , frumoaso, să-mi fii cântec zis pe nai. Leonid IACOB Referință Bibliografică: colind pentru tine / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 356, Anul I, 22 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile
COLIND PENTRU TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358882_a_360211]
-
Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de toate locurile din apropierea Sebeșului de Sus, a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita, nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată fascinația plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu răzbate o umbră de tristețe, atunci când îmi spune: „La noi în sat au fost trei nenorociri ... ” „Ce-i omul ... ” Mai întâi, își amintește de un consătean care s-a stins din viață și a
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
atunci: Daniel al Moldovei și Bucovinei, Teofan al Olteniei - urmașul său la scaunul bisericesc al Olteniei din toamna anului 2000 până în anul 2008 când a plecat la Iași ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei în locul P.F.P. Daniel al României, Mitropolitul plaiurilor sale natale - Petru al Basarabiei, mitropolie la a cărei reînființare în anul 1992, a contribuit și el în mod substanțial și decisiv, alături de un alt basarabean, mare cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie al Ardealului, trecut și el la cele
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
mult uitate cu răsuflarea-i proaspătă mă cheamă în zori să-i ascult cântecul atins, de lumină ploilor de mai. Înmuguresc subit în mine visuri coapte în lumina Raiului mă simt suava, primăvara înveșmântată-n fluturi rebeli ademenita într-un plai de violete, pictat în ochii celui pe veci iubit. Calc apăsat pe roua unui cer cuprins de inocentă și amăgire. picură-n mine ploaie de gânduri zămislind în sufletul pustiu, iubirea de cuvânt. Referință Bibliografica: Ploi de mai / Elenă Lavinia
PLOI DE MAI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358906_a_360235]
-
a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai ales în fața atotputernicului dolar, care poate cumpăra până și sufletele... Fragment din ROMANIE, PLAI DE DOR de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: MILENARA ABURNUS MAJOR / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
înalt / semnificantul meu de jar, / în certitudine perenă, de făurar ... ” Câteva poezii reflectă atributele esențiale ale Poetului: “Înaripat de vulturi-triftongi ... Călător în munți, omul, / călător neîncetat, din munți, râul ... / Poetu-i înaripat de vulturi-triftongi și se bucură / cu temeinicit rost, în plaiul râului de munte ... / Poetu-i însetat de privighetori și se bucură / cu temeinicit rost, în seara râului ... / Poetu-i imitat de ciocârlii și se bucură / în dimineața râului, printre grânele oarzăne ... ”. Și altul, care-l are în centru pe confratele întru suflet
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > STRÄBUNII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 786 din 24 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Sträbunii De la Decebal încoace, mostenit'am Plaiuri mandre Lanuri pline de recoltä, päduri dese de foioase, Un pämânt plini de comori! Ani trecut'au mulți pe muchie.. Ce-i cu jalea ce se-ntinde? Ce-a rämas acum din toate? Pe cine-ntreb Nu stie-o buchie
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
și lagăre de muncă forțată.” Nu putem să nu fim de acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
așa ceva nu trebuie, nu poate să se întâmple. Este motivul pentru care astăzi, mă închin și las gândul să-mi cutreiere în voie, în Piața Operei, printre cei care astăzi sunt sau nu mai sunt... Fragment din Vacanțe, Vacanțe...Românie, plai de dor de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: MEMORIA GREU INCERCATĂ / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]