3,084 matches
-
în adâncime (aquaforte, gravura în dăltiță, aquatinta) folosește cele două modalități de mai sus, atât doar că suprafața activă se află în adâncime, în liniile și petele rezultate în urma acțiunii mecanice sau chimice (incizare sau corodare cu acid). La gravura plană (litogravura, serigravura) se păstrează cele două modalități, cu mențiunea că apariția rasterului a făcut posibilă juxtapunerea mult mai nuanțată a culorilor, iar observatorul va putea recompune optic culorile formei pretext din realitatea vizibilă. Cu ajutorul punctelor minuscule, imprimate alăturat în culorile
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu ajutorul căreia se pot lipi între ele diverse obiecte sau părți de obiecte. 2. Suc gros care se scurge din scoarța unor arbori și care are proprietatea de a se solidifica în contact cu aerul. CLIȘEU 1. Formă de tipar plană sau cilindrică, confecționată din metal, lemn, cauciuc, materiale sintetice etc., care conține copia unui text sau desen și cu ajutorul căreia se reproduce și se imprimă originalul. Clișeul are o suprafață activă cu elemente tipăritoare și alta neutră, care nu primește
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
foarte fine ale tiparului, corespunzător calității suprafeței și grosimii hârtiei. Clișeul permatip se fixează pe un suport de magneziu sau de aluminiu. Se folosește mai ales la imprimare pe carton și folii, în mai multe culori, la mașini rotative și plane de tipar înalt. - Clișeu tăiat: clișeu executat prin gravare manuală, într-un material ușor de prelucrat (carton, celuloid, lemn, linoleum, plumb etc.), prin tăiere cu dăltița și cuțitașul. Se folosește ca clișeu de fond, alb-negru, la confecționarea de ornamente, litere
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
aplicarea cernelii prin același procedeu. Pentru tiraje limitate, placa se anulează după încheierea seriei. GRAVURĂ ÎN RELIEF Prin vechimea apariției, prin impunerea legilor domeniului, această tehnică a stat la baza tuturor tipurilor de gravură. Se bazează pe folosirea unor suprafețe plane, ocolite de dălți, care sapă în jurul acestora. Suprafața plană, deci cea activă, este, în principiu, transpunerea unui desen, a unei imagini plastice intenționată de artist. Realizarea unei asemenea planșe de lemn poate avea două variante: una, mai la îndemână, curentă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
se anulează după încheierea seriei. GRAVURĂ ÎN RELIEF Prin vechimea apariției, prin impunerea legilor domeniului, această tehnică a stat la baza tuturor tipurilor de gravură. Se bazează pe folosirea unor suprafețe plane, ocolite de dălți, care sapă în jurul acestora. Suprafața plană, deci cea activă, este, în principiu, transpunerea unui desen, a unei imagini plastice intenționată de artist. Realizarea unei asemenea planșe de lemn poate avea două variante: una, mai la îndemână, curentă, constând în debitarea lemnului de-a lungul fibrei, așa cum
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
și agitație se recomandă a fi situate în locuri ușor accesibile, la distanțe suficient de mari de sectoarele liniștite ale parcului, rezervate plimbărilor și odihnei. De asemenea, pentru activitățile sportive se recomandă a fi proiectate terenuri de sport pe locuri plane, situate de preferință perimetral, în apropierea unor artere de circulație (după Iliescu, A. F., 2003). Fiecare parc de odihnă și cultură este necesar să dețină un sector administrativ gospodăresc, cu sere, răsadnițe, terenuri de culturi ornamentale, diferite construcții etc., fiind
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
specii de arbori de dimensiuni variabile în funcție de condițiile existente (spațiu îngust - exemplare scunde, spațiu larg - exemplare înalte) (după Iliescu A.F., 2003). SPAȚII VERZI CU ACCES LIMITAT PARCUL SPORTIV (BAZA ȘI COMPLEXUL SPORTIV) Pentru amenajarea terenurilor sportive se aleg suprafețe plane, cu sol permeabil, în jurul cărora se creează o perdea de protecție împotriva vânturilor dominante. Stilul adoptat va fi, în general, stilul mixt. Datorită faptului că într-un parc sportiv, cea mai mare importanță o prezintă terenurile sportive și clădirile care
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
amenaja mici boschete umbrite, amplasate izolat, prevăzute cu hamacuri, bănci, mici căderi de apă, chioșcuri acoperite cu plante agățătoare, mici poieni mărginite de arbori sau arbuști cu înflorire cât mai îndelungată, partere cu plante aromatice, exotice, sempervirescente, alei cât mai plane, semiumbrite, prevăzute obligatoriu cu bănci, etc. În cazul bolnavilor de plămâni se recomandă utilizarea de specii care degajă uleiuri eterice și fitoncide, vegetația fiind sub formă de boschete umbrite, colțuri liniștite sau labirinturi din plante, treiaje acoperite cu plante agățătoare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cuprinzând toate detaliile terenului inclusiv relieful redat prin curbe de nivel. Pe teren se cercetează și se notează datele necesare proiectării, referitor la: forma terenului, limitele și rectificările necesar a fi executate; se determină vizual denivelările (pante, rampe, locuri mai plane, rupturi de pantă, văile și tipul lor, vechile cariere de piatră etc.) și posibilitățile lor de amenajare; modul cum factorii climatici acționează în cuprinsul terenului cercetat; se vor executa un număr de profile de sol în urma cărora să se poată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
PEISAGERE În arhitectura peisageră se folosește termenul de sit prin care este definit terenul și ambianța acestuia, cu toate aspectele complexe, ca rezultat al condițiilor naturale și al condițiilor create de om. PROIECTAREA PE TERENURI ORIZONTALE Proiectarea pe terenuri orizontale, plane, se execută ținându-se seama de următoarele principii: amenajările pe astfel de terenuri oferă un grad de libertate ridicat iar compozițiile în stil geometric pot fi executate cu destulă ușurință, fiind în unele cazuri de preferat; peisajul fiind monoton legătura
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
față de spațiile largi. Corelarea armonioasă a dimensiunilor face posibilă o structurare corespunzătoare, în care liniile principale de vedere să fie orientate pe direcția celor mai mari dimensiuni. Relieful terenului reprezintă un factor compozițional foarte important în crearea peisajelor. Pe teren plan, orizontal, volumetria ansamblului se bazează, în general, pe vegetația lemnoasă. Pe terenul cu un microrelief mai variat se oferă mai multe posibilități și efecte peisagistice. În unele situații, intervențiile asupra reliefului inițial pot fi chiar profunde, însă acestea antrenează cheltuieli
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
interesul unei linii de vedere sau a configurației generale a terenului. De asemenea, se pot crea noi denivelări susținând efectele peisagistice ale celor existente. În funcție de scopul urmărit și de configurația inițială, pe diferite zone, terenul se poate nivela în suprafețe plane orizontale sau în pante regulate, se poate modela în terase susținute de ziduri de sprijin sau de taluzuri (după Iliescu A.-F., 2003). Prin terasare reliefului i se poate imprima un caracter arhitectural sau mai apropiat de pitoresc. Uneori, pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se impune o trasare geometrică, rectangulară, cu alei drepte sau trasate în curbe regulat-geometrice. În cazul stilului peisager se recomandă o trasare liberă, sinuoasă. Trasarea drumurilor se face diferențiat în funcție de: locul spațiului verde (situarea terenului în intravilan, extravilan, pe reliefuri plane sau accidentate, etc.); punctele și zonele de interes funcțional de mare trafic: intrări și ieșiri, centre compoziționale, intersecții, esplanade, terase, piețe din fața unor obiective; asigurarea funcționalității obiectivelor în dotare; natura traficului (pe jos, cu vehicule). Clasificarea drumurilor După natura traficului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cărucioare să acceadă în diferitele zone ale amenajării. Din aceste motive pantele longitudinale și cele transversale ale aleilor se proiectează cu anumite înclinări, în funcție de relieful terenului și tipul de îmbrăcăminte, poziția în rambleu sau în debleu,etc. Pe terenurile relativ plane, scurgerea apelor pluviale se poate realiza fără pantă transversală dacă profilului longitudinal i se asigură o pantă de 0,5-1 % . Pe terenurile denivelate, pantele longitudinale maxime admisibile ale aleilor pietonale sunt: 5 % în cazul îmbrăcăminților de asfalt, beton, dale; 10
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și asigurării reglării activităților (Richard, 1994, p. 190). Decizia presupune identificarea și alegerea soluțiilor care duc în final la rezultatul dorit (Kreitner, Kinicki, 1998, p. 356). Decizia este procesul prin care o întreprindere trece de la o poziție strategică la alta (Plane, 2000, p. 57). O decizie este luată când înaintea unei ocazii de alegere... sau când mai multe alternative sunt deschise, una dintre ele este selecționată antrenând o acțiune sau un comportament, inclusiv pe cel care constă în a nu face
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
complexe care se întrec pentru supremație (Miller, Hickson, Wilson, 1999, p. 47). # Aceeași idee o întâlnim și la alți autori. # Modelul nu ia în considerare conflictele de interese și de putere în organizații, nici strategiile indivizilor și grupurilor în raport cu evenimentele (Plane, 2003, p. 142). # Deși unii susținători ai modelului au militat pentru conservarea lui, pentru continuarea eforturilor de sinteză și a celor orientate pe eliminarea sau punerea de acord a contradicțiilor, s-a conturat tot mai expres ideea necesității deplasării atenției
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pot produce uneori; 2) nu arată în ce măsură procesele de negociere și de influență din organizație determină luarea deciziei; 3) jocurile actorilor din organizație nu sunt concepute ca veritabile jocuri de putere cu impact determinant asupra deciziilor care vor fi luate (Plane, 2003, p. 143). 2.2.2. Modelul „incrementalismului fragmentat” Acest model se datorează contribuțiilor aduse de politologul Charles E. Lindblom care, în 1959, a publicat lucrarea The Science of Muddling Through. Atât din punct de vedere istoric, cât și din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
contextul cărora se exercită jocurile actorilor, sunt tot instrumente ale puterii. De asemenea, modelul propus de Lindblom neglijează o serie de elemente cum ar fi cultura organizațională, valorile comune, proiectele și identitatea organizațională, care depășesc jocurile și strategiile actorilor (vezi Plane, 2003, p. 147). 2.2.3. Modelul „lăzii de gunoi” La elaborarea acestui model și-au adus contribuția mai mulți autori (R.M. Cyert, J.G. March, J.P. Olsen, M.D. Cohen) care au publicat o serie de lucrări, singuri sau în colaborare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diagnosticul problemei; reperarea și explicitarea tuturor acțiunilor posibile; evaluarea fiecărei alternative/eventualități prin criterii derivate din obiectivele organizației; și, în final, alegerea soluției care maximizează rezultatul. Cei care s-au pronunțat cu privire la acest model (Martinet, 1983; Helfer, Kalika, Orsoni, 1996; Plane, 2003 ș.a.) arată că el conține o serie de principii ce sunt adeseori iluzorii în practică (decidentul are preferințe clare; el dispune de informații perfecte; schimbarea sistemului depinde exclusiv de voința decidentului unic și rațional) (vezi Plane, 2003, pp. 141-142
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Kalika, Orsoni, 1996; Plane, 2003 ș.a.) arată că el conține o serie de principii ce sunt adeseori iluzorii în practică (decidentul are preferințe clare; el dispune de informații perfecte; schimbarea sistemului depinde exclusiv de voința decidentului unic și rațional) (vezi Plane, 2003, pp. 141-142). Și modelele raționalității limitate au generat dezvoltări interesante. Astfel, modelul elaborat de Simon a fost continuat cu celebra tentativă de sinteză a lui March și Simon care, în 1958, au publicat impresionanta lucrare Organizations, tradusă în limba
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
J.A. (1973), „Cercetarea operațională și tehnicile înrudite”, în H.B. MAYNARD, Conducerea activității economice, Editura Tehnică, București. PATERSON, T.T. (1969), Theorie du management, Gauthier-Villars, Paris. PINFIELD, L.T. (1986), „A field evaluation of perspective son organizational decision-making”, Administrative Science Quarterly, 31. PLANE, J.-M. (2003), Manangement des organisations. Théories, concepts, cas, Dunod, Paris. PLANE, J.-M. (2000), Théorie des organisations, Dunod, Paris. PLOUS, S. (1993), The Psychology of Judgment and Decision Making, McGraw-Hill, New York. PUGH, D.S., HICKSON, D.J. (2005), Managementul organizațiilor. O
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activității economice, Editura Tehnică, București. PATERSON, T.T. (1969), Theorie du management, Gauthier-Villars, Paris. PINFIELD, L.T. (1986), „A field evaluation of perspective son organizational decision-making”, Administrative Science Quarterly, 31. PLANE, J.-M. (2003), Manangement des organisations. Théories, concepts, cas, Dunod, Paris. PLANE, J.-M. (2000), Théorie des organisations, Dunod, Paris. PLOUS, S. (1993), The Psychology of Judgment and Decision Making, McGraw-Hill, New York. PUGH, D.S., HICKSON, D.J. (2005), Managementul organizațiilor. O sinteză a celor mai importante lucrări în domeniu, CODECS, București. RAUDSEPP, E.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o formă desenată sau de la un fragment al acestia, se poate ajunge la forme noi, simetrice, trisimetrice sau chiar mai complexe, exploatându-se jocul fascinant al oglinzilor; cu formele astfel obținute se pot realiza compoziții decorative, structuri plastice spațiale sau plane; METODA DEPLASĂRII PLANȘELOR - realizarea unei lucrări prin desenarea a 2-3 elemente și predarea planșei colegului, în același timp primirea altei planșe și adăugarea pe aceasta a 2-3 elemente, metodă folosită în scopul deblocării și dezinhibării, stimulării imaginației, mai ales când
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
devenind treptat, mai logică și mai coerentă. Copilul învață să comunice, acumulează experiențe, învață conduite (inclusiv conduite verbale). Operarea în câmpul obiectual reprezintă punctul de plecare al elaborării stadiale a acțiunii. În momentul în care obiectele sunt scoase de sub incidența planului senzorio- motor, copilului nu-i rămâne altă posibilitate de a menține legătura cu ele decât transportându-le în plan mental, în reprezentare. Rolul reglator al limbajului se manifestă pe planul activității practice. Din experiența pe care am acumulat-o, am
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
și competențele care le permit intervenții pertinente cu referire la subiect. Actul de vorbire este motivat în acest fel de intenția de comunicare. V. act de vorbire. GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DM PLAN (al enunțării). În teoria enunțării și în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "plan" reprezintă un nivel specific de enunțare, caracterizat prin folosirea unui sistem pronominal și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]