1,048 matches
-
C. Negruzzi și Kogălniceanu și vor fi ale lui Maiorescu, e numai o varietate, literar vorbind, a operei umoristice. O veselie nestinsă o alimentează, fie că u scurt e pus să se jeluiască redacției, fie că se parodiază pumnuleanul-ciune: Plecăciune, plecăciune, Ciune, ciune, ciune, ciune! Arde-mi-te-ai pe-un tăciune, Ciune, ciune, ciune, ciune! Capitolul X POEȚI MINORI AL. SIHLEANU În 1855 V. Alecsandri scoase la Iași România literară, revistă săptă-mînală al cărei program continuă pe acela al Propășirii: contribuții din toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șuie, Uhù, Scorpiei surate, Pe gutuie să mi-l suie, Să-l întoarcă dandarate, Ori de-o fi pe rodie: Să nu-i rupă vrun picior Buhuhù la zodie; Câine ori Săgetător! Facultatea de a defini memorabil este puțin comună: Plecăciune joasă, La față păroasă, Suptă, care ajună Apusă-n cărbunii din lună. În ciclul Isarlîk, Ion Barbu profesează "balcanismul", luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eu am cercetat această minciună și ca orice get sănătos la cap, l-am sfătuit să meargă la Lia pentru a face schimbul dorit. Femeia Lia a trăit în cinste cu macedonenii și aici cu geții. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de dușmănie și chiuitura rea. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1887, etc. Această adevărată Antigonă care a fost Hanrieta pe lângă fratele ei este în același timp personaj și actor de tragedie, își cunoaște și își plânge destinul dar și caută prilejul pentru asta, abia așteaptă să-l găsească. Mulțumește cu plecăciuni elegante pentru fiecare bănuț (stilul epistolar o prinde foarte bine și este adevărată expertă în ilustrarea lui) și descrie cu amănunte cum îl cheltuiește. De asemenea, descrie cu lux de amănunte uneori boala fratelui ei. V. „ANAMNEZA” HANRIETEI Cineva a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a arăta aprobarea. Originea lui stă în micșorarea umilă a trupului și înseamnă: "Mă aplec în lata ta, îți sunt subordonat și voi face așa cum îmi comanzi", înclinarea capului este deci o formă mai scurtă sau incompletă a mișcării de plecăciune. Există două aplicații foarte folositoare ale tehnicii înclinării capului. Limbajul trupului este o manifestare exterioară inconștientă a unor sentimente lăuntrice. Dacă am sentimente pozitive sau sunt de acord cu ceva, voi începe să fac această mișcare de înclinare a capului
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Securitate, se afla în incinta expoziției. Nu primire cu pompă, nu urale, nu avangarda și ariergarda de mașini, obișnuite în asemenea ocazii. înlemniserăm cu toții, mai ales la vederea figurii crispate a iubitului nostru secretar general și președinte al republicii. Printre plecăciunile și bâlbâielile marilor dregători prezenți, Ceaușescu trecea nervos, cu buzele mai subțiate și învinețite de furie, complet neatent la ce i se spunea la fiecare stand. După câteva minute, ca fugărite de demoni, intrară prin poarta principală mașinile cu cei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
primul. Suita în derută îi pierdu urma. Bănuiau totuși încotro plecase. Necondus de avangardă și necunoscând exact traseul, nu știau că va pătrunde la Apimondia printr-o intrare laterală, unde nu-l aștepta nimeni. Nici tu drapele, flori, urale și plecăciuni, ci niște necăjiți de muncitori ce roboteau apăsați de griji și arșiță, în niciun fel impresionați de limuzina ce trecu ca fulgerul printre ei. Toate acestea accentuară tensiunea nervoasă a lui Ceaușescu. Trecerea în revistă ultrarapidă a standurilor se terminase
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
este de o intrigărie și o răutate ce înspăimântă cetatea totală. Ceva trebuie să spun și despre primarul nostru ales, Pană, care-i o pană în inima Bucureștiului; e un barbar, un violent în vorbă și faptă, un supus cu plecăciuni la perechea care l-a înscăunat. E un produs creat în cetatea totală din simplu activist la Secția de propagandă. E fără merite, așa spun ilegaliștii maziliți sau scoși la pensia vieții, care-și trăiesc tristețea idealurilor lor naive. Domnilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
eram, s-a retras. A reapărut Însă după câteva minute, cu o floare În mână. O culesese din curte, probabil, și se tot codea, ca un balerin Îmbătrânit, În jurul meu. Mi-a Înmânat-o, În cele din urmă, cu o plecăciune, copleșindu-mă, apoi, În stilul său inimitabil, cu tot soiul de șolticării și drăgălășenii. Pentru cei prezenți În Încăpere nu era greu de făcut legătura Între oprobriul public care mă copleșise În acele zile și amorosul omagiu clovnesc care mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ispită (1993). SCRIERI: Insula de coral, Chișinău, 1975; Fratele, Chișinău, 1976; Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei, Chișinău, 1977; Orele de dimineață, Chișinău, 1978; Trenul ce aduce primăverile, Chișinău, 1980; Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981; File de adio, Chișinău, 1981; Plecăciune în fața izvorului, Chișinău, 1983; Minunile meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Nesomnul bărbaților, Chișinău, 1985; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
putea, acela mai tare l-ar spintica. Deci acéstea, într-această dată, precum din gură, așé din inimă părăsite și lepădate trebuie, și altă zăbavă mai mult nefăcând, cum mai de curând sirguiește și Inorogului, după ce de la mine închinăciune cu plecăciune îi vii da, precum mâne în marginea apii, la prundiș ieste să ne împreunăm, îi spune, căci acolo prietenește îl voi aștepta. Așijderea, precum pre alalți tovarăși (în carii prepus de vicleșug are) de lângă mine i-am depărtat și altă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
își doresc partidul ca aliat”, spre deosebire de scriitorii din URSS care vor libertatea de a spune adevărul. De aceea „toate referatele și intervențiile încep cu o laudă adusă partidului și șefului său și se încheie la fel. Ca la curte. Cu plecăciunea rituală. întregul congres de la București a fost un congres curtean. De câtă ape să fie nevoie pentru a șterge pata ipocriziei intelectuale, pată stăruitoare dacă ne referim, printre altele la această Conferință?” (p. 149). în ceea ce privește critica făcută unor scriitori din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cetățeanul în calitate de consumator deoarece nimeni nu a recunoscut niciodată această calitate a noastră. Pe fondul lipsei de mărfuri și servicii, se trăia într-o lume întoarsă pe dos în care cel care plătea marfa sau serviciul respectiv trebuia să facă plecăciuni celui care-i dădea acea marfă ,,pe sub mână". Era o lume îndobitocită, în care chelnerul din discuția noastră zâmbea la televizor de glumițele la adresa lui și în spatele nostru își freca palmele și număra plasele cu bani. Chelnerii, barmanii, vânzătorele de pâine
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pașii ei mărunți, uneori o apuca mirarea, alteori o cuprindea frisonul la vederea acestei miraculoase opulențe. Dar, trecînd peste mirare, trecînd peste teamă, ceea ce simțea tot mai mult era rușine, asta pînă cînd o speriară niște vorbe umile. Făcînd o plecăciune, sluga arătă spre răzoarele de peonia. O singură floare din grădină, peonia, sfida porunca împărătesei. Peonia nu înflorise. Acești bujori, simbol al bogăției și fericirii, nu-și desfăcuseră petalele. Răzorul cu peonia zăcea, cenușiu și nemișcat, printre straturile strălucitoare. Tînărul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
fi ocolișuri, nu ar fi literatură. La început, regretatul Costache Olăreanu spunea că trebuie să fii lapidar, să ai gânduri limpezi, să mergi la țintă pe drumul cel mai scurt și să nu divaghezi. După care, cu o foarte frumoasă plecăciune prietenească, făcută în scris, pentru că altfel nu aș fi putut s-o numesc decât îmbrățișare, a revenit, întrebându-se cum ar fi Creangă, dacă ar fi lapidar și nu ar divaga. Nu ar mai rămâne nimic din el, decât vreo
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
E ZIUA TEIULUI Bătrânul tei în fiecare an ne așteaptă S-adie în mireasma lui îmbietoare Un rai al florilor ce se deșteaptă E pentru toți o zi de sărbătoare. fără de glas, Cu plecăciune azi ne închinăm. El pe pământ parcă a rămas Pe Eminescu în veci să-l venerăm. Și-n liniștea nopții domnește Acolo sus, Luceafărul nemuritor Și-n unde cosmice sfințește Poezia lui plină de dor. Sofia PÂRJOI
E ziua teiului. In: Curierul „Ginta latină” by Sofia Pârjol () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2332]
-
GLAS DE ÎNGER CTITORULUI SMERENIEI Binecredincios să fii, Ștefane, fiu din Bogdan vodă și Doamna Oltea Maria înălțând spre dăinuire cupole de veac la locuri de plecăciune: Voroneț, Putna, Tazlău, Pângărați, Dobrovăț, Războieni, Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând pentru țara ta și să știi că hotarul ei se poate apăra Numai cu plânsul paloșului. Drept în stirpea ta voievodală să fii
Glas de înger cititorului smereniei. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,<br> 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.<br> 28 Îngerul a intrat la ea și a zis: „Plecăciune, ție, căreia ți s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei!” <br> 29 Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta.<br> 30 Îngerul i-a
Arhanghelul Gabriel () [Corola-website/Science/298585_a_299914]
-
servirea musafirilor cu dulciuri apoi prepararea ceaiului și servirea ceaiului: - în chawan (recipientul în care se servește ceaiul) se pune pulberea de ceai (matcha); - peste matcha se toarnă apă fiebinte și se amestecă bine folosind un pămătuf de bambus (chasen); - plecăciuni sunt schimbate între gazdă și musafir în momentul primirii bolului cu ceai; - musafirul ia chawanul cu mân dreapta și îl așează în palmă stânga; apoi îl rotește în sensul acelor de ceasornic de trei ori înainte să soarba ceaiul; - când
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
anticlericalismul său și prin tonul belicos. Între participanți, se numărau Arago și Bakunin. Intervenția acestuia din urmă s-a făcut în mod deosebit remarcată: „Garibaldi, care prezida, s-a ridicat în picioare, a făcut câțiva pași și a făut o plecăciune. Această întâlnire solmenă a celor doi vechi luptători ai revoluției a produs o impresie uluitoare. Toată lumea s-a ridicat în picioare și s-a aplaudat prelungit și entuziast.” După revenirea în Italia, la 24 septembrie 1867, Garibaldi a fost arestat
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
La fel de înfricoșător era modul în care Stalin și însoțitorii săi râdeau la scena de dragoste dintre Serghei și Katerina. Martorii au declarat că Șostakovici era „alb ca hârtia” când a mers pe scenă la sfârșitul actului trei pentru a face plecăciunea. Articolul, care condamna opera ca fiind „aspră, vulgară și primitivă”, se crede că a fost scris de însuși Stalin. Prin urmare, numărul comenzilor a scăzut iar veniturile sale au scăzut cu aproape trei sferturi. Chiar și criticii de muzică sovietici
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
problemă să, concluzionând că dacă Maria Să nu-i va face dreptate „să poftească Maria Să să-mi pupe iapa nu departe de coadă!”. Acesta își continuă drumul și ajunge la curte. Este primit imediat la Vodă, și face o plecăciune. Domnul îi cere să se ridice, si auzindu-i vocea comisul își dă seama fulgerat că era chiar boierul de la han, dar nu era supărat de cele spuse. Încrezător, Ioniță îi arăta hârtiile, spunându-și pricina. Vodă îi dă dreptate
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
-i splendoarea."" La rândul său Tiberiu Cosovan în articolul său „Botezul unui altar al Bucovinei” din cotidianul "Monitorul de Suceava" consemnează cu aceeași ocazie: ""Maestra Elena Greculesi („măiastra Bucovinei” cum a numit-o unul dintre vorbitorii care i-au făcut plecăciune la vernisaj) a revenit la Suceava pentru a-și împlini gestul de donație cu încă trei pânze, între care una de mari dimensiuni intitulată „Călător spre uitare”, care, în noua panotare, a devenit piesa centrală a expoziției." "Emoționată de momentul
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
care însoțesc această ceremonie sunt de obicei simple, dar elocvente: fie o chabana, fie o caligrafie semnificativă. Instrumentele de pregătire sunt aranjate în stil ceremonios de către gazdă, reflectând armonia valorilor ceaiului. Toți invitații folosesc aceeași ceșcuță, în fața căreia fac o plecăciune, o rotesc cu o gestică precisă și apoi o golesc prin înghițituri mici și rare. După terminarea lichidului, marginea ceștii este ștearsă cu degetele. Tradiția cere ca invitații să adreseze gazdei complimente și întrebări, și să admire decorul, instrumentele și
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
Cu puțin timp înainte de a-și primi oaspeții, "teishu" umple un "tsukubai" (bazin de piatră) cu apă rece. Luând apă cu un "hishaku", "teishu" își purifică mâinile și gura apoi înaintează spre "chūmon" pentru a-și saluta oaspeții cu o plecăciune. Nu se vorbește deloc. "Teishu" îi conduce pe "hanto", pe oaspetele de onoare și pe ceilalți invitați (în această ordine) spre "chashitsu" trecând prin "chūmon". "Chūmon" (poarta de mijloc) are o înălțime de 91,50 cm astfel că toți cei
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]