2,966 matches
-
Bălan, oraș cu 5.000 de locuitori, aici a fost o mină de cupru, s-au sistat și acolo lucrările de extracție a cuprului, și avem de-a face cu un oraș în cădere, un oraș monoindustrial, cu o populație plecată foarte mult în străinătate, cu oameni de vârsta a doua rămași acasă, care au grijă de copii, există un număr mare de copii în localitate, deci iată că sunt probleme punctuale care într-un fel sau altul s-ar putea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
Pleș este un poet care își moaie pana în cerneala sufletului și în libertatea expresiei, căreia îi dă frâu liber, fără precepte convenționale, construind o frază scurtă , frumos închegată, cu multe intercalări, dar și cu reale valențe metaforice : ,,norii/ oameni plecați care plâng''. Se simte destul de pregnant accentul aforistic al versurilor sale, dar și tendința de condensarea imaginii artistice care îi dau un caracter de autenticitate.Întâlnim în acest volum structuri de o certă valoare artistică precum : ,,mă dor rădăcinile/ de
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
plecat grăbit alături de doamna sufletului său, doamna Elena, și-acum ne va veghea de-acolo de Sus... Odihnească-se-n pace! Georgeta RESTEMAN Oradea 25 februarie 2010 ---------------------------- * Poemul simbolizează o dedicație făcută de regretatul C. N. Mălinaș soției sale Elena... plecată și ea în lumea celor drepți în urmă cu doi ani. (nota red.) Referință Bibliografică: Nectarul din suflet / Georgeta Resteman, Oradea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman
NECTARUL DIN SUFLET de GEORGETA RESTEMAN, ORADEA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357104_a_358433]
-
laur . Învingător și plictisit Așează spada-n teaca . Mulțimea este în delir... Ole, ole și iată : Cum taurul în agonie Privește și nu știe , De ce atâta răsărit Pe la apus să fie ? O Doamne viața ! Poem de bucurie , Ole! Și cântecu-a plecat , Spre alt loc mai înalt. Toreadorul obosit . Arena goală , a murit . Și taurul nu învie. Când anii au trecut Și vin... De-acum toreadorul e bătrân . Și el la rand spre asfințit , El vede taurul rănit Ce cu dojană-i
TOREADORUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357139_a_358468]
-
și Floarea). Era însoțită de copiii ei (minori). I-a pus pe ei să dea de pomană pachețelele...” pentru cele care le-au lăsat moștenire frumusețea, deșteptăciunea și sănătatea de fier”. Asta da abordare, în dragostea și respectul pentru cei plecați (nimic despre case ... pământuri ... bani ... Prânzul a fost la mine. Casa mea, cu totul nou aranjată, a avut primii oaspeți ... festiv! După plecarea lor, mă sună L. din Oradea: “E 16,00. La 17,30 ai un microbus spre mine
ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357135_a_358464]
-
o arunc peste gard. Niciodată Nuței nu-i trecuse prin cap să-mi pună spusele la îndoială și să-mi ceară probe că să-mi justifice inteligența. M-am întors acasă necăjită mai mult din cauza viitoarelor concursuri decât de idea plecatului. Săptămână a trecut repede, mai ales că mami, în fiecare zi îmi cumpără câte ceva de pe lista mare cât o pagină de caiet din cele care aveam nevoie în tabără. Trei săptămâni printre străini nu era un lucru ușor de acceptat
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
de a-și lua tainul de hrană spirituală după bunul plac al sufletului nu surâde oricui, așa că temerarul octogenar se consideră cu-adevărat norocos și din acest punct de vedere(„Întoarcerea la Saint Gervais” ). Astfel descoperim că unii dintre cei plecați sunt mai patrioți decât cei rămași acasă. Aceștia din urmă ignoră valorile lăsate de străbuni, limba, istoria obiceiurile. Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
și bătrân, cu coroana de crengi ciufulită mai rău decât o rândunică după ploaie, îi sosiseră locatarii: o familie de berze. Toamna urmăream cu privirea cârdurile care treceau pe deasupra casei cu frică să nu le uite pe ale noastre. Odată plecate mă rugam zile de-a rândul să ajungă sănătoase la celălalt cuib „undeva departe, într-o țară unde soarele încălzea iarna”, cum îmi spunea tataie. Nici ele nu erau indiferente față de noi, cu câteva zile înainte să-și ia zborul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Acasa > Orizont > Selectii > REMEMBER Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe perne țuguiate n-am vrut să mă ridic Mizând pe moștenirea străbunilor plecați, Am măturat țărâna, fără să mă-mpiedic De stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipele pasc liniștea Nimeni nu m-a întrebat de vreau să mă nasc în familia mea cu lumină de-nțărcat unde clipele liniștea o pasc, încât m-am pus și eu pe luminat. E plăcut aici,dar contabili de fiere și
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
Cu cine am să rămân de mâine!? ZADA Te du, iubitul meu, sabinus și în inima ta păstrează În veci un loc pentru cea care te iubește și visează... ( Meșterii romani pleacă. Dochia alături de Zada, abătute și îndurate țin capetele plecate. ). LICINIUS Amor, Venus și voi zei, stăpâni ai humii, Protectori ai cetății lumii, Mai repede decât gândul ați sprijinit pe fii ei Ce pătimesc sub soare. Pământul Daciei e prielnic. Pe sfintele altare! Va urma! Referință Bibliografică: Florile Sarmisegetusei, dramă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
renovat pe cele vechi. Doar cei plecați după al Doilea Razboi Mondial n-au mai revenit în sat, decât în vizită. Era și normal, cum să se întoarcă în timpul comunismului?! La anul, locuitorii Sebeșului de Sus, în cooperare cu cei plecați definitiv sau periodic din sat, intenționează să organizeze o mare sărbătoare: întâlnirea fiilor satului. Sandra, fiica lui nea Mitică, va fi prezentă, cu siguranță ! Ea merge în fiecare an la casa bunicilor săi și copiii ei sunt îndrăgostiți de locurile
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
corciților! Mâinile pline de pământ se curăță mai ușor decât mâinile pătate de sânge. Și NU!, NU vă vreau cămașa cu butoni, jegoasă și îmbâcsită de trădare, ci doar tricoul meu curat, care mă face să nu stau cu capul plecat.” Tulburător text, ca de altfel întreaga creație a acestui tânăr, a cărui identitate încă nu o devoalez, dar e posibil să îl întâlniți la Târgu-Mureș, în cadrul ediției a IV-a a proiectului „Punți de lumină”, la succesul căruia vor contribui
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
de ziar și profesor. Stilul său s-a creionat în timp. După primele încercări de tinerețe, la Noua Revistă Română, a profesorului Constantin Rădulescu Motru (1911-1913), Nae Ionescu va scrie din nou la întoarcerea în țară din Germania (1919), unde, plecat fiind pentru studii de doctorat, a fost surprins de război și reținut în lagăr (teza sa de doctorat a fost publicată postum). Întors în țară, va colabora la Ideea Europeană (1919-1925), al cărei director era de asemenea Constantin Rădulescu Motru
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
voi ocupa eu de tot. Cele două și-au luat rămas bun și au plecat în direcții opuse. Dorina urma să intre în serviciul de noapte, iar Emanuela a plecat spre casă. Mergea cu pași mici și rari, cu capul plecat, fără să vadă pe nimeni. Nu se simțea în apele ei. Părea obosită, lipsită de putere și amețită ca după un... coșmar. Vacarmul ultimelor ore din curtea spitalului fusese înlocuit de o liniște aproape ciudată... Ici-acolo, se zărea câte
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
primăvară când tot în jurul ei era-nverzit. Acum îmi tace amintindu-și vremea iubirii ce-nflorea în frunza ei și-nvolburând bătrâna ei coroană își pleacă fruntea pe-un lunatec stei. Cu degetele arse de necântec încerc s-alint pădurea mea plecată, să-i dau viață, cântec în privire să-mi fie iar pădure fermecată. Pădurea mea, pădurea mea cu suflet, tu mi-ai plecat în asprele tăceri dar eu te-aștept pe-un ascuțiș de piatră să-mi fii un mâine
SPERANŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357916_a_359245]
-
e întotdeauna un semn bun și fără să vrea asta, fură lumina ochilor pământenilor care, pentru a-l vedea, trebuie să privească în sus, spre cer, spre Prea Înaltul. La fel și eu, cititor pasionat de poezie, privesc cu genele plecate ,-în sus - , la arta și artistul ei. „A plecat de-acasă Dumnezeu”și a lăsat de veghe, la porțile cerului,arcul de curcubeu. Tot ne-a lăsat o nădejde; pe cineva sau ceva în care să credem și care să
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PLECATE RAMURI Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Plecate ramuri amintesc de umbra ta de-atunci Și-n frunze ruginite freamătul se mai aude încă, E harul tău, ce a săpat cu
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PLECATE RAMURI Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Plecate ramuri amintesc de umbra ta de-atunci Și-n frunze ruginite freamătul se mai aude încă, E harul tău, ce a săpat cu-nfrigurare-n stânci numele tău și încă l-or săpa, într-o istorie adâncă. Pe-aleile pustii
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
armata lui mareață care zise; vine, vine... Nu-l salvară de la moarte pe pamânturi la Rovine! Cobori , să te vedem când noaptea o s-apară, Precum vedem al tău Luceafăr în fiecare seară!... autor florentina crăciun fabyola ianuarie 2010 -- Referință Bibliografică: PLECATE RAMURI / Florentina Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 532, Anul II, 15 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Florentina Crăciun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
cu unde de dispreț amestecat cu dorință animalică neîmplinită. S-a ridicat învinsă de tonul ridicat și autoritar al patronului și, în aceeași măsură, de umilința pe care o suporta fără să poată lua atitudine. A ieșit încet, cu capul plecat, stăpânindu-se cu greu să nu plângă. Spera ca la avocat să fie o discuție profesională, colegială pe cât posibil, civilizată. Spre bucuria ei, începutul a satisfăcut-o. Atâta doar că a fost doar o iluzie spulberată după numai zece minute
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
mai ai un simțământ, Prin noi va curge cosmic numai vântul, Și-om fi iubito aproape jumătate Îmbrăcați în straie de pământ. Căzuți neputincioși printre păcate, Nu mai suntem demult ai nimănui. Degringolați desprinși dintr-un nucleu, Strigăm pe cei plecați să ne invite, Când ei la masă stau cu Dumnezeu. 27-06-12 Referință Bibliografică: CUI RĂMÂNEM? / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CUI RĂMÂNEM? de STELIAN PLATON în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358362_a_359691]
-
una din cele mai triste pe care le-am văzut. Lume puțină l-a urmat până la cimitirul din marginea Iașului. Doi-trei prieteni mai de-aproape, câteva rude, câțiva admiratori necunoscuți. În fața sicriului descoperit pentru ultima oară am ascultat cu fruntile plecate improvizația vibrantă ă d-lui Sadoveanu care-și saluta prietenul în pragul veșniciei. Pe fața și mâinile crispate ale mortului cădeau fulgi de zăpadă...” După moartea celor doi, Natalia Negru a trăit până la adânci bătrânețe, fără regrete, povestind scene din
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
vine din adîncurile imemorabile ale apariției noastre pe această planetă albastră, care ne face să ne consolăm pe noi înșine pentru neputință noastră, cu expresii de genul: “asta e, n-ai ce-i face!”, “lasă, că merge și așa!”, ‘capul plecat, sabia nu-l taie!” - și cică asta este înțelepciune! Cine ne-a cultivat nouă acest spirit împăciuitor a știut ce face. “Ete na!” și “mi se fîlfîie” sînt expresiile care ne fac să ne culcăm fără griji pentru ziua de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
și gândul însingurării. Într-adevăr, preamărind taina întrupării, Acatistul Bunei-Vestiri, la condacul al optulea, cântă: Văzând naștere străină, să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta Dumnezeu cel Preaînalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă la înălțime pe cei ce strigă Lui: Aliluia. Așadar, este atât de bogat în atâtea învățăminte adânci praznicul Nașterii Domnului! Dar cine ar fi bănuit că este și praznicul însingurării? Fără să vrei îți vin în minte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]